162 matches
-
sunt reprezentate în principal de specii endemice: breabănul (Cardamine glanduligera), brusturul negru (Symphytum cordatum), clopoțelul [Campanula rotundifolia - Campanula carpatica], crucea voinicului (Hepatica transsylvanica), Garofița de munte (Dianthus tenuifolius), gălbenelele de munte (Ranunculus carpaticus), mierea ursului (Pulmonaria rubra), margareta (Chrysanthemum rotundifolium), omagul [Aconitum moldavicum - Aconitum lasianthum (o. galben) - Aconitum toxicum (o. vânăt)], zada (Larix decidua subsp. carpatica). Specii mai rar întâlnite sunt: bulbucii de munte (Trollius europaeus), sângele voinicului (Nigritella rubra), tisa (Taxus baccata). Se regăsește și o specie - relict terțiar: vornicerul
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
album are un succes deosebit la public. În anul 1999 apare maxi-single-ul " Nu mă uită", o colaborare cu Anda Adam; cu acest maxi-single se pare că a început declinul trupei. Anul 2000 aduce albumul "Plus Infinit", pe care sunt aduse omagii trupei B.U.G. Mafia dar și unor foști membri ai Sindicatului R.A.N.-S., Vexxatu Vexx și Deceneu. În anul 2001 apare E.P.-ul "Pătratul Roșu", considerat cel mai slab material scos de trupă după maxi-single-ul " Nu mă uită" din
R.A.C.L.A. () [Corola-website/Science/306350_a_307679]
-
până pe locul 22 în Billboard Hot 100. Intre timp, “I Could Fall in Love” deși necalificat pentru Hot 100 atunci, a urcat pe locul 12 în Hot 100 Airplay și în top 10 Adult Contemporary Chart. David Byrne a adus omagii Selenei în turneele sale cu Tosca Strings cântând melodia sa “God’s Child”. “Dreaming of You” a fost vândut în aproximativ 5 milioane de copii în SUA. În octombrie 1995, un juriu din Houston a condamnat-o pe Saldívar pentru
Selena Quintanilla-Pérez () [Corola-website/Science/314164_a_315493]
-
afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina") sau merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). Vegetația ierboasă are în componență specii de: arnică ("Arnica montana"), pelin ("Artemisia eriantha"), coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), omag ("Aconitum napellus ssp. firmum"), sânziene de munte ("Asperula carpatica"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), cornuț ("Cerastium transsilvanicum"), "Draba haynaldii" - specie endemică pentru Carpații românești, garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), garofiță albă de munte ("Dianthus spiculifolius"), ochiul-șarpelui ("Eritrichium nanum ssp. jankae
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
blagayana"), micsandră de munte ("Erysimum officinalis"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), mac galben ("Glaucium flavum"), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens L."), ghințură galbenă ("Gentiana lutea"), foaie grasă ("Pinguicula alpina"), gențiană ("Gentiana clusii"), omag galben ("Aconitum anthora"), rușuliță ("Hieracium aurantiacum"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriană ("Valeriana officinalis"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
turbith ssp. hungarica"), angelica ("Angelica archangelica"), ștevie de munte ("Astrantia major"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), arnica ("Arnica montană"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria ssp. fussii"), ciucușoară-de-munte ("Alyssum montanum ssp. montanum"), strugurii ursului ("Arctostaphylos uva-ursi"), pâștița ("Anemone nemorosa"), floarea-paștelui ("Anemone ranunculoides"), laptele-stâncii ("Androsace chamaejasme"), omag galben ("Aconitum anthora"), omag (cu specii de: "Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum" și "Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum"), obsiga ("Bromus riparius ssp. barcensis"), părăluțe ("Bellis perennis"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), coroniște ("Coronilla varia
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
Angelica archangelica"), ștevie de munte ("Astrantia major"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), arnica ("Arnica montană"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria ssp. fussii"), ciucușoară-de-munte ("Alyssum montanum ssp. montanum"), strugurii ursului ("Arctostaphylos uva-ursi"), pâștița ("Anemone nemorosa"), floarea-paștelui ("Anemone ranunculoides"), laptele-stâncii ("Androsace chamaejasme"), omag galben ("Aconitum anthora"), omag (cu specii de: "Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum" și "Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum"), obsiga ("Bromus riparius ssp. barcensis"), părăluțe ("Bellis perennis"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), coroniște ("Coronilla varia"), rostopasca ("Chelidonium majus"), brândușa
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
o plantă (inclusă în aceeași anexă a "Directivei Europene") din specia "Himantoglossum caprinum", cunoscută sub denumirea populară de "ouăle popii". Alte specii de ierburi și flori rare semnalate în arealul parcului național: brie ("Athamanta turbith ssp. hungarica"), tășculiță ("Aethionema saxatile"), omag ("Aconitum moldavicum"), usturoi sălbatic ("Allium moschatum"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), cornul bănățean ("Cerastium banaticum"), brebenei ("Corydalis pumila"), brândușă de toamnă ("Crocus banaticus"), brăndușă galbenă ("Crocus flavus"), garofiță bănățeană("Dianthus giganteus ssp. banaticus"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), măciuca ciobanului ("Echinops bannaticus
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
pășuni și fânețe. La nivelul ierburilor vegetează câteva rarități floristice protejate la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care: omag galben ("Aconitum anthora"), garoafă de munte ("Dianthus tenuifolius"), ghințură punctată ("Gentiana punctata") sau bulbuc de munte ("Trollius europaeus"). Aici este întâlnită o specie rară a pajiștilor alpine, cunoscută de localnici sub denumirea populară de oiță ("Anemona narcissiflora").
Vârful Cârligați () [Corola-website/Science/323932_a_325261]
-
floristice (unele foarte rare, printre care unele ocrotite prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992), dintre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum"), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"), iederă albă ("Daphne blagayana"), gențiană ("Gentiana clusii"), omag galben ("Aconitum anthora"), rușuliță ("Hieracium aurantiacum"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriană ("Valeriana officinalis"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), micsandră de munte ("Erysimum officinalis"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
vegetează o gamă diversă de plante caracteristice turbăriilor; printre care: curechi de munte ("Ligularia sibirica") - specie protejată prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), omag vânăt ("Aconitum toxicum"), arnică ("Arnica montana"), ruginare ("Andromeda polifolia"), brădișor (cu specii de: "Lycopodium selago" și "Huperzia selago") sau pedicuță ("Lycopodium clavatum"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, cetăți
Turbăria Ruginosu () [Corola-website/Science/323970_a_325299]
-
un prilej pentru a celebra principiile care stau la baza libertății presei, a evalua starea libertății presei în lume, a reînnoi eforturile pentru apărarea independenței mass-mediei, a reflecta cu privire la problemele libertății presei și a eticii profesionale și pentru a aduce omagii acelor jurnaliști care și-au pierdut viața făcâdu-și meseria. De asemenea, momentul servește atât ca și oportunitate de atrage atenția că în multe țări publicațiile încă sunt cenzurate, amendate, suspendate și închise, iar jurnaliștii și editorii sunt hărțuiți, atacați, deținuți
Libertatea presei () [Corola-website/Science/318899_a_320228]
-
făcut membru cu drepturi depline, a ținut un discurs în mai 1911 pe tema Filozofia istoriei intitulat " Două concepții istorice", prefațat de Xenopol. În luna august a aceluiași an, se afla din nou în Transilvania, la Blaj, unde a adus omagii Societății Culturale ASTRA. Și-a adus prima contribuție la drama românească cu o piesă numită după și al cărui personaj principal era "Mihai Viteazul", una din cele douăzeci de titluri din acel an pentru aforismele strânse ("Cugetări", "Musings") și memorii
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
de a reveni la ceva normalitate, dar a fost neclar dacă Nate ar putea să-și reia cariera de cântăreț. Nate Dogg a murit pe 15 martie 2011 în Long Beach, California din cauza complicațiilor legate de accidentele vasculare cerebrale anterioare. Omagii au venit în valuri de la colaboratori și prieteni, cum ar fi: Ludacris, The Game, 50 Cent, Snoop Dogg, Daz Dillinger, Xzibit, Erykah Badu, Murs, Big Pooh, Big Syke, Fabolous, Sheist, Knoc-Turn'al, Ice-T, Warren G și Eminem. Nate Dogg
Nate Dogg () [Corola-website/Science/322357_a_323686]
-
myrtillus L."). Vegetația ierboasa de pajiști și stâncărie este alcătuită din rarități floristice cu specii de: sângele voinicului ("Nigritella rubra"), floare de colț ("Leontopodium alpinium Cass"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"), iedera albă ("Daphne blagazana"), gențiana ("Gențiana clusii"), rușulița ("Hieradum aurantiacum") sau omagul galben ("Aconitum anthora"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de specii; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs brun ("Urasus arctos"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus
Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru () [Corola-website/Science/325519_a_326848]
-
alpinum Cass"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), iedera albă ("Daphne blagayana"), argințica ("Dryas octopetala"), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), angelica ("Angelica archangelica"), mac galben ("Glaucium flavum"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), iarbă roșioara ("Silene acaulis"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), omag galben ("Aconitum anthora"), rușulița ("Hieracium aurantiacum"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriana ("Valeriana officinalis"), piciorul cocosului de munte ("Ranunculus montanus"), iarbă osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelarița ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
lanțului carpatic al Orientalilor. În arealul parcului este întâlnită o gamă diversă plante, dintre care unele foarte rare sau endemice pentru această zonă. Specii floristice : piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), brebenei ("Dentaria glandulosa"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), ochiul-boului ("Leucanthemum waldsteinii"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra"), omag mov ("Aconitum moldavicum"), vulturică ("Hieracium rotundatum"), spata dracului ("Matteuccia struthiopteris"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), asmățui sălbatic ("Chaerophyllum hirsutum ssp. glabrum"), ciulin ("Carduus nutans"), colțul-lupului ("Cirsium erisithales"), ruțișor ("Thalictrum aquilegiifolium"), angelică ("Angelica palustris"), arnică ("Arnica montana"), coada-smeului ("Calla
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
printre care unele protejate la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); astfel: crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), vinarița ("Asperula odorata"), omag ("Aconitum moldavicum ssp. lycoctotum"), pochivnic ("Asarum europaeum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), frate-cu-soră ("Melamphyrum nemerosum" specie endemica), ghiocel ("Galanthus nivalis"), stirigoaie ("Veratrum nigrum"), bărboasa ("Botriochloa ischaemum"), mărgica ("Melica transsilvanica"), timoftica ("Pleum alpinum"), studentiță (Arenaria serpyllifolia), firuța ("Poa nemoralis"), bărbișoara
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
pajiște și stâncărie (dintre care unele foarte rare sau endemice pentru această zonă); cu specii de: gâscariță ("Arabis alpina"), piciorul cocoșului ("Ranunculus oreophilus"), in galben ("Linum flavum"), clopoței ("Campanula rotundifolia"), iarba surzilor ("Saxifraga paniculata"), ochiul boului de munte ("Aster alpinus"), omag ("Aconitum moldavicum"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica") sau "Taraxacum hoppeanum" - o specie carpato-balcanică.
Cheile Geogelului () [Corola-website/Science/325564_a_326893]
-
Festuca strictă"), pipirig ("Juncus castasneus"), scradă ("Festuca drymeja"). Dintre plantele endemice pentru Carpații românești, aici vegetează specii de: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), brebenei ("Dentaria glandulosa"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), garofița de munte ("Dianthus tenuifolius"), coada șoricelului ("Achillea schurii"), omag mov ("Aconitum moldavicum"), crucea-pământului ("Heracleum carpaticum"), vulturica ("Hieracium kotschyanum" și "Hieracium rotundatum"), cădelnița ("Campanula carpatica"), clopoțel ("Campanula serrata"), splina ("Chrysosplenium alpinum"), piciorul cocosului ("Ranunculus carpaticus"). În parc vegetează și două specii (vulnerabile) de plante carnivore (insectofage): roua cerului ("Drosera rotundifolia
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
din specia "Fagus sylvatica") și coniferelor (brad din specia "Abies alba"), specii de arbusti și plante erbacee. La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii rare, printre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), gălbinele ("Ligularia sibirica"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata"), omag galben ("Aconitum anthora"), ciucușoară de munte (din specia "Alyssum montanum"), lăptișor ("Androsace Chamaejasme"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), păștiță ("Anemone nemerosa"), arnica ("Arnica montana"), unghia ciutei ("Asplenium ceterach"), ștevie de munte ("Astrantia major"), mătrăgună ("Atropa belladona"), limba cucului (din specia "Botrychium
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
arin ("Alunus glutinosa"). Specii ierboase La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe (peste 750) specii de plante vasculare (unele dintre acestea foarte rare, motiv pentru care sunt protejate prin lege), printre care: ceapă de munte ("Allium vectorialis"), leurdă ("Allium ursinum"), omag ("Aconitum verigatum"), crin de pădure ("Lilium martagon"), sânziană albă ("Galium rotundifolium"), pecetea lui Solomon ("Polygonatum verticillatum"), o specie din familia Ranunculaceae, "Cimicifuga europaea" (plantă medicinală utilizată în bolile hepato-biliare), brabăn ("Dentaria glandulosa"), poroinic ("Orchis militaris") sau specii de rogozuri și
Parcul Național Roztoczański () [Corola-website/Science/328022_a_329351]
-
paștilor ("Anemone ranunculoides"), păștiță ("Anemone nemorosa"), sugărel ("Teucrium montanum"), strașnic ("Asplenium thricomanes"), albăstriță ("Centaurea micranthos") sau ghiocel ("Galanthus L."), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), coada-iepurelui ("Sesleria rigida"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), nemțișor de stâncă ("Consolida regalis"), obsigă ("Bromus barcensis"), omag galben ("Aconitum anthora"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), steliță vânătă ("Aster amellus"), untul-vacii ("Orchis morio"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), limba cucului ("Botrychium matricariifolium"), sânziene albe
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
două specii endemice pentru această zonă), zăvăcustă ("Astragalus dasyanthus"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), usturoi sălbatic ("Allium albidum"), sipică ("Cephalaria uralensis"), frăsinel ("Dictamnus albus"), popilnic ("Asarum europaeum"), crestată ("Aposeris foetida"), sânziene de pădure ("Galium schultesii"), poala "Sfintei Mării" ("Nepeta ucranica"), omag galben ("Aconitum anthora"), salvie ("Salvia transsylvanica"), gălbinare ("Serratula radiata"), mărgică ("Melica nutans"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), pecetea lui Solomon ("Polygonatum latifolium"), veronică ("Veronica teucrium"), cinci-degete ("Potentilla alba"), sulițică ("Dorycnium herbaceum"), bălbișă ("Stachys sylvatica"), spânz ("Helleborus purpurascens"), buruiană-de-cinci-degete ("Potentilla recta"), iarbă deasă
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
bitanică și condamnată la închisoare pe viață, dar curând (în 1917) este eliberată datorită unei amnistii generale. A murit la un spital din Dublin ca urmare a unui cancer sau a unei tuberculoze. Timp de două zile, irlandezii au adus omagii trupului ei neînsuflețit. A fost înmormâmntată alături de alți mari luptători pentru cauza irlandeză.
Constance Markievicz () [Corola-website/Science/333466_a_334795]