306 matches
-
majoritatea populației. Autorul pune în gura doctorului chirurg Eugen Tomescu toate aceste imperfecțiuni ale vieții sociale. Revolta doctorului chirurg este revolta autorului însuși. Și nu o dată, autorul pune în gura personajelor propriile opinii. Un spital model, un medic capabil și omenos care se interesează de bolnavii lui și după orele de serviciu, o asistentă măritată, dar îndrăgostită de șeful ei, un comatos cu activitate cerebrală intensă, fac parte din ingredientele care dau aroma lecturii. În rest, retrăiri ale unor experiențe din
DARUL IUBIRII ŞI VIZIUNILE UNUI NEVĂZĂTOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347819_a_349148]
-
putere să decidă unde să trăiască. Însă păstrează mereu vie în inima lor amintirea țării, a locului în care au văzut lumina zilei. Iar acolo unde viața îi duce să trăiască, ei caută să fie din ce în ce mai buni, mai perfecționiști, mai omenoși și, de ce nu, mai fericiți! Loredana BALTAZAR: Îți mulțumim pentru acest interviu cu happy end, Corina, îți dorim un an plin de realizări din toate punctele de vedere și te mai așteptăm să ne povestești despre activitatea ta recentă din
INTERVIU CU MUZICIANA CORINA UNGUREANU-KISS de LOREDANA BALTAZAR în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348913_a_350242]
-
culturale și rubricile debut și literatură pentru copii, care să stimuleze creația literară la tineri și să crească respectul față de limba și cultura română. Revista de creație și cultură”BOGDANIA” va scoate în evidență faptul că Românul este talentat, inteligent, omenos și că merită o viață mai bună și respectul întregii lumi. Redacția revistei Bogdania Redactor șef - Ing. Ionel MARIN **** Ediția a doua a Festivalului - Concurs Național de Creație Literară “BOGDANIA” : Asociația Cultural-Umanitară ”BOGDANIA” cu sediul în Focșani, Str. Contemporanul nr.
A APARUT PRIMUL NUMAR TIPARIT AL REVISTEI DE CREATIE SI CULTURA ´´ BOGDANIA´´ , FONDATA DE POETUL IONEL MARIN,PRESEDINTELE ASOCIATIEI CULTURAL-UMANITARE´´ BOGDANIA´´ DIN FOCSANI-VRANCEA de MIHAI MARIN [Corola-blog/BlogPost/346288_a_347617]
-
au făcut cerere de plecare în RFG. În mod normal a doua zi îi desfăceau contractele de muncă. Profesorul Ștefan Păscu le-a desfăcut contractele de muncă înaintea plecării cu o zi, fapt recunoscut Urbi et Orbi de tratamentul acesta omenos. Păscu era printre puținii care puteau ține spatele. El a avut o relație bună cu autoritățile. Pentru ideile sale și oamenii săi se bătea. Am asistat la un moment dat cum unul dintre cei doi nemți prezenți a fost atacat
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
luptă cu cea din urmă conștiință! Altă metodă prin care acei bărbați inferiori atrag pe femei într-o astfel de relație, îl constituie modul prin care se concep pe ei înșiși,răsfirându-se față de relațiile din jur, adică după modul ”omenos sau nu , după cum se comportă cu toți ceilalți,adică dacă îi exploatează.Pentru asta chiar face orice să ajungă într-un post cheie ca să-i fie asta mai la îndemână, ori prin raporturile cu femeile nu are cum să fie
A FI SAU NU FI DOMINATOR..? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348496_a_349825]
-
din 19 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului DE-O SĂ-NVEȚI De-o să-nveți, copile, bine, Ferice va fi de tine; De-o să-nveți, copile, rău, Greu va fi de neamul tău. De te vei purta frumos, Vei fi blând și omenos, Lumea te va îndrăgi Și ție bine ți-o fi. De vei fi modest, dar demn, Ține minte, e un semn C-o să fii om de onoare; Să te-nalți precum o floare, Drept, sensibil și curat, În lumină îmbrăcat
DE-O SĂ-NVEŢI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377060_a_378389]
-
din titlu, poetul direcționează subiectele poeziilor spre plinătatea misterelor, neștiute și neînțelese, spre sentimentul de încredere în rezolvarea favorabilă a unei acțiuni. Această nădejde trece ca un fir roșu prin cele două cicluri, încărcat de sfaturi: “Oricât de cumsecade și omenos ai fi,/ Nu-l ierta pe cel ce visul vrea a schilodi!/ Fericirii de nu vrei să îi devii călău,/ Apără visul altuia la fel ca pe-al tău “.(Pledorie pro-vis ). Poeziile nu sunt moraliste, și nici moralizatoare, ele vin
ION CONSTANTINERSCU- TAINICE SPERANȚE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373259_a_374588]
-
Fericirii, pensiunea aleasă, își merită numele. Domnul Moretti mi-a răspuns în persoană și a fost extrem de cooperant ! A doua zi te-am lăsat în grija cameristei de la hotel și am plecat la întâlnire. Războiul ne făcuse pe toți mai omenoși. N-a fost nevoie să-i explic nimic acelei femei inimoase care îmi descuiase ușa de la nr 36 în seara precedentă, privindu-mă aproape matern. Pe vremea când mai trăiau, părinții mei au avut un prieten care milita pentru plecarea
ÎNGHEŢATĂ CU GUST AMAR – FRAGMENT: TOTUL DESPRE RENATA de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374149_a_375478]
-
nimic nu-i pasă. . . Doru-i calm și chibzuit îți insuflă pace, Când acasă o să fiu, poartă poate-mi face. . . Despre Rareș, ce să spun? Tare greu ascultă! Nărăvaș, dar băiat bun, vreau să-l văd la nuntă! Luca-i harnic, omenos și lucrează bine, Doar o baie n-a făcut, acasă la mine. . . Iar Ovidiu-i liniștit, el cunoaște ,,jocul”, În America sosit, își cată norocul. . . Despre mine, ce să spun? Rabd, îmi fac ,,armata”, ... Citește mai mult VINE TOAMNA PE
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
nimic nu-i pasă. . . Doru-i calm și chibzuit îți insuflă pace,Când acasă o să fiu, poartă poate-mi face. . .Despre Rareș, ce să spun? Tare greu ascultă!Nărăvaș, dar băiat bun, vreau să-l văd la nuntă!Luca-i harnic, omenos și lucrează bine,Doar o baie n-a făcut, acasă la mine. . . Iar Ovidiu-i liniștit, el cunoaște ,,jocul”,În America sosit, își cată norocul. . . Despre mine, ce să spun? Rabd, îmi fac ,,armata”,... XXVIII. DĂ LAMPA-N JOS, de
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
venit din partea concurenței, se pregăteau să-și dea foc locuințelor, după ce, în prealabil, ducea în locuri sigure lucrurile de valoare. Așa cum a făcut și doamna Hoban. Iar, pe de altă parte, SAB&B și-a asigurat renumele de firmă deosebit de omenoasă. Gurile rele pretind că și soțul, R. B. Hoban ar fi avut grijă să ducă la o prietenă de încredere o furgonetă de lucruri.) Întrebări: Cum justificați soluția atât de pertinentă a Justiției suverane în acest caz, ținând cont că
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
cuvenit și trecea elegant și demn prin orice situație delicată (presa care, de obicei, avea grijă să le provoace). Corneliu Mănescu era un om exigent, necruțător chiar, față de colaboratorii săi, se adresa direct, chiar dur, uneori și malițios, dar era omenos, apropiat de ei, având grijă de ei și glumind adesea cu ei; când te puncta (de regulă, tranșant), o simțeai bine de tot. Astfel, în cursul unei discuții în cadrul delegației (fiecare dintre noi aveam de pregătit textul unuia dintre discursurile
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
n timp... ~nainte de-a purcede pe acest mal istoric, De inima ta bun\ r\spunde inimilor franceze, Cuget\ ad`nc, viseaz\ `n fa]a acestui pod, Ce Fran] a `l `nchin\ tat\lui t\u, Alexandru. Fii tare [i-omenos precum al t\u tat\, P\streaz\-n teac\ sabia-]i ilustru `ncercat\, {i, pa[nic r\zboinic rezemat `n sabie, }arule, te uit\ la globul rotit de m`na ta. ~mp\r\tescu-]i gest `l ]ine-n echilibru, Iar
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
-a noastre vechi hotare. Și să vadă sfântul soare, Într-o zi de sărbătoare, Hora noastră cea frățiască Pe câmpia românească ! Cuvinte: Milcov = râu care desparte Moldova de Muntenia; omenie = grup de calități Întâlnite la o persoană: bun, cinstit, cumsecade, omenos. Asemenea calități sunt specifice poporului nostru. MOȘ ION ROATĂ ȘI VODĂ CUZA de Ion Creangă Între țăranii fruntași care au luat parte, Împreună cu boierii, [...] la adunările ce hotărau Unirea, era și moș Ion Roată, om cinstit și cuviincios, cum sunt
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
și pun în vârful furcii Pe orcine din oameni care le-ar spune: stați, Acești sărmani sânt oameni, ca oameni vă sânt frați. Astfel stă scris în legea cea sînt-a lui Cristos? Turcu-i mult mai detreabă, mai blând, mai omenos, Litvanul este lacom... Maghiarul e avan Tătaru-i făr' de lege, polonul e viclean. Turcul e drept ca legea, firea lui e adâncă Inima lui e bună, vorba lui e[ste] stâncă... {EminescuOpVIII 156} Mai bine-n loc de-a ține
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
6 % 4. Egoiști, zgârciți, avari, lacomi 9,3 % 5. Săritori, oameni de ajutor 6,7 % 5. Consumul de alcool 4,1 % 6. Respectuoși, politicoși 5,2 % 6. Dezbinați 3,7 % 7. Uniți 3,4 % 7. Necinstiți (fură) 3,0 % 8. Omenoși, primitori 3,3 % 8. Mândri, încrezuți 2,6 % 9. Respectă tradițiile 1,9 % 9. Leneși 2,2 % Ludoș Spuneți ce vă place la oamenii din satul dumneavoastră? Spuneți ce nu vă place la oamenii din satul dumneavoastră? 1. Harnici, gospodari
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cumsecade, înțelegători 9,7 % 2. Bârfitori 15,7 % 3. Săritori, oameni de ajutor 7,9 % 3. Răi, dușmănoși 11,6 % 4. Cinstiți 7,8 % 4. Consumul de alcool 8,5 % 5. Respectuoși, politicoși 6,6 % 5. Invidioși 7,2 % 5. Omenoși, primitori 6,6 % 6. Necinstiți (fură) 6,6 % 6. Credincioși 2,4 % 7. Mincinoși 6,0 % 8. Leneși, nu (mai) muncesc 4,2% Sursa: cercetare proprie Examinând tabelul, o primă observație care se impune este diferența mare de rang de la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de ce oamenii mor astăzi de tineri, iar În loc să se apropie cu Încredere de semenii puterii, pe care din convingere i-au ales, după scurt timp simt nevoia să se Îndepărteze de ei? de ce oare astăzi oamenii sunt tot mai puțin omenoși, ajungându-se până acolo Încât cel care dovedește că are sentimente sau convingeri puternice este considerat de-a dreptul ciudat? Μ Am văzut o dată, Într-o grădină zoologică, un lucru surprinzător: o căprioară a refuzat să primească bucata de pâine
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
trimite În misiuni dificile, ca să vadă cât de Înzestrați sunt, și le pune Întrebări neașteptate, ca să vadă cât sunt de știutori; hotărăște termene neprevăzute, ca să vadă dacă se poate bizui pe ei; le Încredințează bani, ca să vadă cât sunt de omenoși șdezinteresați - n.n.ț; Îi anunță că-i așteaptă lucruri periculoase, ca să vadă dacă stau sau nu neclintiți În fața acestora; Îi amețește cu vin, ca să vadă dacă rămân drepți pe picioare șdacă Își păstrează principiile - n.n.ț, și la un loc
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pedepse (lanțurile la picioare, izolarea îndelungată, care îi duce pe unii la demență). Pe sub ochii cititorului trec anchetatori mai brutali sau mai „stilați”, așadar mai vicleni, directori și ofițeri politici cu porniri sadice, gardieni proști și răi, dar și unii omenoși, în stare să fraternizeze cu deținuții. Tratamentul dezumanizant e înfățișat sub multiple aspecte, de la percheziția corporală umilitoare, ce nu ocolește gesturile și cuvintele obscene, sau baia sub ciomegele gardienilor până la transportul în vagoane-dubă, congelate în timpul iernii și lipsite de aer
IOANID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287573_a_288902]
-
reconstituirea fluxului conștiinței unui om care, cu mintea aprinsă de febră, ucide, totul fiind confuz, într-o atmosferă clar-obscură, specifică unui psihic bolnav. În alt loc, un personaj plin de ură, ateu, comite un atentat și dintr-o dată devine foarte omenos și credincios doar prin schimbarea în mintea sa a unui set de informații cu altul. Capacitatea de a elabora, totuși, o scriitură de calitate este vizibilă în Diavolul citadin, o proză eseistică, experimentală, în care literatura e doar un pretext
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
romană prin arta îngrozitoare a magiei. El va supune trei din regii care au domnit înaintea lui și va avea în puterea sa pe ceilalți șapte. La început, ca unul cuminte și prevăzător, se va arăta blând, cumpătat și chiar omenos; prin semne mincinoase și minuni mincinoase, săvârșite prin magie înșelătoare, îi va face pe iudei să creadă că el este Cristos cel așteptat. Apoi, va fi vădit de tot felul de ucideri și nedreptăți, atât de mari încât îi va
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nu înrăiește, totuși, sufletul acestei femei bine alcătuite pe dinăuntru. În decembrie același an își înștiințează, din domiciliul obligatoriu, partenerul invizibil (Stello) că în pușcărie „au fost [...] și clipe frumoase”. Acolo a întâlnit femei simple, de o mare bunătate, solidare, omenoase. Îi este dor de coana Ioana și de baba Leana și de Verona, care plângeau când celelalte deținute cântau O, ce veste minunată. Ca N. Steinhardt, V. descoperă în cele din urmă un sens religios în experiența sa carcerală: Dumnezeu
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
a manualelor. Numeroasele abecedare și „dialoguri” pentru învățarea limbilor franceză și greacă, compuse sau traduse de el, vădesc, prin prefețele și istorioarele care le însoțesc, grija pentru „luminarea” tinerilor printr-o chibzuită educație morală și religioasă, după „regule bune și omenoase”. De aceea, întreaga atenție a traducătorului se îndreaptă spre literatura moralizatoare. Voltaire, Marmontel (Aneta și Luben), Fénelon (Întâmplările lui Telemah, fiul lui Ulise), M-me Cottin (romanul epistolar Emilia Mansfield) și, mai ales canonicul german J. Chr. Schmid sunt autorii preferați
PLESOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288851_a_290180]
-
balena își scoase deodată la vedere o protuberanță ciudată, mare cît o baniță, într-o latură a pîntecului. Ă Frumos buboi! exclamă Flask. Ia să-l mai împung o dată! Ă Oprește-te! îi strigă Starbuck. N-are nici un rost! Dar omenosul Starbuck vorbise prea tîrziu. în clipa cînd Flask își înfipse fierul, un jet ulceros țîșni din această nouă rană cumplită: balena, fulgerată de o durere insuportabilă, începu să scuipe șuvoaie de sînge gros și se năpusti, cu o furie oarbă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]