1,798 matches
-
ca omul prin luare aminte să facă ceea ce este bine. „Dumnezeu învățătorul nostru”. Ibidem, p. 366-367. [3] Episcop Sofian Brașoveanul, Martiri, martiriu și mărturie după Sfântul Vasile cel Mare, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2005, pag. 170-171. [4] Sfântul Vasile cel Mare, Omilia a III-a la cuvintele < >, în colecția Părinți și Scriitori Bisericești 17, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1986, pag. 370. Luarea aminte conduce la o cunoaștere a lui Dumnezeu, precum și a celor existente. „Luarea
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realismul_teologiei_si_slujirii_sfantului_vasile_cel_mare_expresie_a_staruintei_in_trezvie_si_in_marturisirea_adevarului_bisericii.html [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
tine însuți, ca într-un microcosmos, marea înțelepciune a Creatorului tău. Tot așa și Dumnezeu; nu căuta să-L înțelegi cu ajutorul ochilor, ci, îngăduindu-i minții credința, caută să ai o înțelegere spirituală despre El!”. Ibidem, pag. 373-374. [5] Ibidem, Omilia a IV-a despre mulțumire, pag. 384-385. [6] Ibidem, Omilia a XII-a La începutul Proverbelor, pag. 473-474. Discernământul presupune prudența. „Prudența adevărată, însă, este însușirea de a cunoaște cele ce trebuie făcute și cele ce nu trebuie făcute. Omul
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realismul_teologiei_si_slujirii_sfantului_vasile_cel_mare_expresie_a_staruintei_in_trezvie_si_in_marturisirea_adevarului_bisericii.html [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
tău. Tot așa și Dumnezeu; nu căuta să-L înțelegi cu ajutorul ochilor, ci, îngăduindu-i minții credința, caută să ai o înțelegere spirituală despre El!”. Ibidem, pag. 373-374. [5] Ibidem, Omilia a IV-a despre mulțumire, pag. 384-385. [6] Ibidem, Omilia a XII-a La începutul Proverbelor, pag. 473-474. Discernământul presupune prudența. „Prudența adevărată, însă, este însușirea de a cunoaște cele ce trebuie făcute și cele ce nu trebuie făcute. Omul care urmează această prudență niciodată nu se va depărta de
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realismul_teologiei_si_slujirii_sfantului_vasile_cel_mare_expresie_a_staruintei_in_trezvie_si_in_marturisirea_adevarului_bisericii.html [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
cât și în cele ce ne vin de sus.” Ibidem, pag. 474. [7] Ibidem, pag. 475. [8] Ibidem, pag. 484-485. [9] Stelianos Papadopoulos, Viața Sfântului Vasile cel Mare, Editura Bizantină, București, 2003, pag 161, 169. [10] Sfântul Vasile cel Mare, Omilia a III-a la cuvintele < >, în colecția Părinți și Scriitori Bisericești 17, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1986, pag. 365. [11] Stelianos Papadopoulos, Viața Sfântului Vasile cel Mare, Editura Bizantină, București, 2003, pag 221
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realismul_teologiei_si_slujirii_sfantului_vasile_cel_mare_expresie_a_staruintei_in_trezvie_si_in_marturisirea_adevarului_bisericii.html [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > OMILIE Autor: Cruți Cristian Publicat în: Ediția nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Scentul de nous ce fin e ! Trecut prin sema, în fine, Lovit de ziduri infime, Îl văd : serafim e! Lumea-n aripi îi parvine, Tulpini
OMILIE de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Omilie_cruti_cristian_1385480227.html [Corola-blog/BlogPost/346905_a_348234]
-
frământă O facere nouă de vine, mai sfântă, Și-l văd : Serefime Lovit de ziduri infime, Ai trecut prin soma în fine? Scentul de nous ce fin e! Iar eu...Ulcior ce devine Un fatal văz-auz din ruine. Referință Bibliografică: Omilie / Cruți Cristian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1061, Anul III, 26 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Cruți Cristian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
OMILIE de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Omilie_cruti_cristian_1385480227.html [Corola-blog/BlogPost/346905_a_348234]
-
Apoi ca din partea lui Dumnezeu. Orice faptă săvârșită sau lăsată nefăcută, are consecințe inevitabile pentru bine sau pentru rău, spre mântuire ori spre pieire. „Această perspectivă a Judecății nu este un mit”, spune Sfântul Vasile cel Mare, avertizând la sfârșitul Omiliei din timpul foametei că „Judecata este o învățătură proclamată de o voce care nu poate înșela” (P.G. 3 I; 3 28 C I - 3). În morala lui Iisus Hristos, noțiunea de răsplată este deasupra tuturor acestor serii de motive eshatologice
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_eshatologiei_soteriologiei_si_eticii.html [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
Porunca iubirii „nu poate fi gândită”, ne spune Sfântul Vasile cel Mare. Iubirea este „creatoarea fiecărei virtuți”, remarcă Sfântul Ioan Gură de Aur, pentru că „virtutea se naște din iubire și iubirea din virtute. Ele se angajează una pe alta” (cf. Omilia I Cor. 33, 9; Omilia de laudă pentru Sf. Ap. Pavel, 2). Nici măcar mucenicia ori martitiul, care de altfel constituie unul dintre lucrurile cele mai bune, totuși nu este mai mare ca dragostea, „pentru că dragostea ne face, chiar fără martiriu
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_eshatologiei_soteriologiei_si_eticii.html [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
gândită”, ne spune Sfântul Vasile cel Mare. Iubirea este „creatoarea fiecărei virtuți”, remarcă Sfântul Ioan Gură de Aur, pentru că „virtutea se naște din iubire și iubirea din virtute. Ele se angajează una pe alta” (cf. Omilia I Cor. 33, 9; Omilia de laudă pentru Sf. Ap. Pavel, 2). Nici măcar mucenicia ori martitiul, care de altfel constituie unul dintre lucrurile cele mai bune, totuși nu este mai mare ca dragostea, „pentru că dragostea ne face, chiar fără martiriu, ucenicii lui Hristos, în timp ce martiriul
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_eshatologiei_soteriologiei_si_eticii.html [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
Nici măcar mucenicia ori martitiul, care de altfel constituie unul dintre lucrurile cele mai bune, totuși nu este mai mare ca dragostea, „pentru că dragostea ne face, chiar fără martiriu, ucenicii lui Hristos, în timp ce martiriul fără dragoste nu poate să facă aceasta” (Omilia pentru Sf. Roman, Martir, I). Dragostea rămâne modul cel mai înalt al viețuirii creștine. Nu putem falsifica porunca iubirii. Nu putem fi creștini pe jumătate. „Măsura dragostei - spune același Sf. Ioan Hrisostom - este aceea că ea nu se oprește niciodată
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_eshatologiei_soteriologiei_si_eticii.html [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
pentru Sf. Roman, Martir, I). Dragostea rămâne modul cel mai înalt al viețuirii creștine. Nu putem falsifica porunca iubirii. Nu putem fi creștini pe jumătate. „Măsura dragostei - spune același Sf. Ioan Hrisostom - este aceea că ea nu se oprește niciodată” (Omilia la Epistola Sf. Ap. Pavel către Filipeni 2, 1). Omul este responsabil pentru darurile primite pentru că ele sunt daruri ale Împărăției și „se cer a fi împlinite la modul perfect” (Luc. 12, 48; Mat. 25, 14). Faptul că făgăduința mântuirii
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_eshatologiei_soteriologiei_si_eticii.html [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
Maramureșului și Sătmarului, Baia Mare, 1996; Meditații duhovnicești, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, Baia Mare, 2002; Viață și Acatistul Sfanțului Serafim de Sarov, Baia Mare, 2004; Rugăciunea domneasca Tatăl nostru - tâlcuire, Editura Proema, Baia Mare, 2007. Totodată, a publicat multe predici și omilii, în revistele teologice. Fiind un stareț gospodar și jertfelnic, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Serafim Mân s-a preocupat mereu de îmbunătățirea stării patrimoniale și materiale a mănăstirii. Dintre realizările sale amintim: construirea „Casei cu Paraclis”, „Casei Poetului”, „Altarului de vară”, aducțiunea
ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA – MARAMUREŞ (1935 – 2013)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2236 din 13 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486971304.html [Corola-blog/BlogPost/383268_a_384597]
-
a transmite cultură, cît mai multă cultură, nu doar cele strict necesare în vederea mîntuirii. De aceea, la Părintele Constantin Voicescu, imaginea de catehet sau de învățător este mai proeminentă decât cea de omilet și liturghist. Genul preferat al Părintelui era omilia, în special omilia tematică. Nu se depărta niciodată de textul evanghelic, pe care-l tâlcuia cu răbdare, dar desprindea întotdeauna și o anumită temă, de obicei morală. Părintele Constantin Voicescu avea o preocupare aparte în cadrul predicilor morale, și anume evidențierea
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_constantin_vo_stelian_gombos_1348051016.html [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
cît mai multă cultură, nu doar cele strict necesare în vederea mîntuirii. De aceea, la Părintele Constantin Voicescu, imaginea de catehet sau de învățător este mai proeminentă decât cea de omilet și liturghist. Genul preferat al Părintelui era omilia, în special omilia tematică. Nu se depărta niciodată de textul evanghelic, pe care-l tâlcuia cu răbdare, dar desprindea întotdeauna și o anumită temă, de obicei morală. Părintele Constantin Voicescu avea o preocupare aparte în cadrul predicilor morale, și anume evidențierea virtuților: iubire, milostenie
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_constantin_vo_stelian_gombos_1348051016.html [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
a întâmplat Nașterea Domnului (Luca II, 1 ), a avut loc la 25 decembrie 754 ab Urbe condita (de la fundarea Romei). Cele mai importante documente în care se menționează atât originea praznicului Nașterii Domnului, cât și data sărbătoririi lui rămân totuși Omiliile Părinților de limbă greacă și latină ai sec. al IV-lea. Sfântul Ioan Gură de Aur († 407), într-o Omilie la Nașterea Domnului din 25 decembrie 386, afirmă că după o veche tradiție, la Roma, încă de la început, Nașterea Domnului
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
Cele mai importante documente în care se menționează atât originea praznicului Nașterii Domnului, cât și data sărbătoririi lui rămân totuși Omiliile Părinților de limbă greacă și latină ai sec. al IV-lea. Sfântul Ioan Gură de Aur († 407), într-o Omilie la Nașterea Domnului din 25 decembrie 386, afirmă că după o veche tradiție, la Roma, încă de la început, Nașterea Domnului a fost sărbătorită la 25 decembrie. Fericitul Ieronim († 420), într-o Cuvântare la 25 decembrie, își exprimă convingerea că în
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
dată de cea a Botezului, serbându-se la 25 decembrie, în Biserica din Antiohia, în jurul anului 375 apoi la Constantinopol în anul 379. Peste câțiva ani, se introducea data de 25 decembrie, pentru prăznuirea Crăciunului, și la Antiohia, după cum dovedește Omilia la Nașterea Domnului, ținută la Antiohia de Sf. Ioan Gură de Aur în anul 380. În Constituțiile Apostolice (V, 13), redactate spre sfârșitul secolului IV, Nașterea Domnului e numărată ca cea dintâi dintre sărbători, recomandându-se serbarea ei la 25
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
a întâmplat Nașterea Domnului (Luca II, 1 ), a avut loc la 25 decembrie 754 ab Urbe condita (de la fundarea Romei). Cele mai importante documente în care se menționează atât originea praznicului Nașterii Domnului, cât și data sărbătoririi lui rămân totuși Omiliile Părinților de limbă greacă și latină ai sec. al IV-lea. Sfântul Ioan Gură de Aur († 407), într-o Omilie la Nașterea Domnului din 25 decembrie 386, afirmă că după o veche tradiție, la Roma, încă de la început, Nașterea Domnului
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_praznicul_nasterii_dom_stelian_gombos_1387289142.html [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
Cele mai importante documente în care se menționează atât originea praznicului Nașterii Domnului, cât și data sărbătoririi lui rămân totuși Omiliile Părinților de limbă greacă și latină ai sec. al IV-lea. Sfântul Ioan Gură de Aur († 407), într-o Omilie la Nașterea Domnului din 25 decembrie 386, afirmă că după o veche tradiție, la Roma, încă de la început, Nașterea Domnului a fost sărbătorită la 25 decembrie. Fericitul Ieronim († 420), într-o Cuvântare la 25 decembrie, își exprimă convingerea că în
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_praznicul_nasterii_dom_stelian_gombos_1387289142.html [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
dată de cea a Botezului, serbându-se la 25 decembrie, în Biserica din Antiohia, în jurul anului 375 apoi la Constantinopol în anul 379. Peste câțiva ani, se introducea data de 25 decembrie, pentru prăznuirea Crăciunului, și la Antiohia, după cum dovedește Omilia la Nașterea Domnului, ținută la Antiohia de Sf. Ioan Gură de Aur în anul 380. În Constituțiile Apostolice (V, 13), redactate spre sfârșitul secolului IV, Nașterea Domnului e numărată ca cea dintâi dintre sărbători, recomandându-se serbarea ei la 25
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_praznicul_nasterii_dom_stelian_gombos_1387289142.html [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
Maramureșului și Sătmarului, Baia Mare, 1996; Meditații duhovnicești, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, Baia Mare, 2002; Viață și Acatistul Sfanțului Serafim de Sarov, Baia Mare, 2004; Rugăciunea domneasca Tatăl nostru - tâlcuire, Editura Proema, Baia Mare, 2007. Totodată, a publicat multe predici și omilii, în revistele teologice. Fiind un stareț gospodar și jertfelnic, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Serafim Mân s-a preocupat mereu de îmbunătățirea stării patrimoniale și materiale a mănăstirii. Dintre realizările sale amintim: construirea „Casei cu Paraclis”, „Casei Poetului”, „Altarului de vară”, aducțiunea
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA – MARAMUREŞ (1935 – 2013) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_unui_stelian_gombos_1392101833.html [Corola-blog/BlogPost/364115_a_365444]
-
învăța, de a sfinți și de a conduce poporul lui Dumnezeu. Can. 256 - § 1. Seminariștii să fie instruiți cu grijă în tot ceea ce privește în mod special slujirea sacră, mai ales în practica de a catehiza și de a ține omilia, în exercitarea cultului divin și, îndeosebi, în celebrarea sacramentelor, în modul de a trata cu oamenii, chiar cu cei necatolici sau cu cei necredincioși, în modul de a administra parohia și de a îndeplini și celelalte îndatoriri. § 2. - Can. 257
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
și să explice credincioșilor adevărurile de credință ce trebuie crezute și aplicate în viață, predicând el însuși deseori; de asemenea, să aibă grijă să fie respectate în mod conștiincios dispozițiile canoanelor referitoare la slujirea cuvântului, mai cu seamă cele privind omilia și instruirea catehetică, astfel încât să fie transmisă tuturor întreaga învățătură creștină. § 2. - Can. 387 - Amintindu-și că este obligat să ofere pildă de sfințenie prin dragoste, umilință și simplitate vieții sale, Episcopul diecezan să se străduiască să promoveze prin orice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
de a se îngriji încât Cuvântul lui Dumnezeu să fie vestit în mod nealterat celor care se află în cadrul parohiei; de aceea, să facă în așa fel încât credincioșii laici să cunoască bine adevărurile de credință, mai cu seamă prin omilie, ce trebuie să aibă loc în zilele de duminică și sărbători de poruncă, precum și prin învățătura catehetică ce trebuie transmisă; să sprijine inițiativele prin care este promovat, chiar și cu privire la justiția socială, spiritul evanghelic; să aibă o grijă specială față de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
predice într-o biserică sau într-un oratoriu dacă, în anumite circumstanțe, acest lucru este necesar sau, în cazuri particulare, este util, conform dispozițiilor Conferinței Episcopilor, rămânând neatins can. 767, § 1. Can. 767 - § 1. Între diferitele forme de predică excelează omilia, care este o parte a însăși liturgiei și este rezervată preotului sau diaconului; în ea să fie expuse de-a lungul anului liturgic, din textul sacru, misterele credinței și normele vieții creștine. § 2. Omilia trebuie să fie ținută la toate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]