1,275 matches
-
D. Sîrbu către Șt. Aug. Doinaș. Nu atât tonul acestor confesiuni tragice și totodată amicale ne surprinde - îl știm doar din Traversarea cortinei sau din Scrisori către bunul Dumnezeu -, ci genul de raportare la text a micilor funcționari secreți și omniprezenți. Cei care, altădată, urmărindu-l pe Lucian Blaga, desenau planul complet al casei și scrijeleau, agramat, cu majuscule BAE, ajung să parcurgă minuțios fiecare pagină a fostului asistent de filozofie. Taie, subliniază, pun întrebări ce cad direct în sarcina celor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8997_a_10322]
-
în calcul lumea din proze ca Mara, Budulea Taichii, Popa Tanda ? Rezultatul e cam același, numai că mult mai spectaculos ca substanță, mai paradoxal ca argumentare. Într-o tradiție literară românească majoritar romantică și deseori aservită ideii de supraviețuire (vezi omniprezentul ciocoi care vertebrează multe din romanele începuturilor sau mitul intelectualului sărac și inadaptat), apariții stenice, energice ca Dinicu Golescu, Ion Ghica, Ion Popovici Bănățeanul sau Slavici sunt mostre de-a dreptul exotice. Iată și cum: "Literatura lor poate da seama
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
de apă, pădurile ori pășunile. Unele dintre aceste situații noi sunt apărute foarte recent, precum cele legate de spațiul virtual (Hess, Ostrom, 2007). Două feluri de a utiliza cadrul ostromian de analiză Bunurile comune și, în general, cele colective sunt omniprezente în viața oamenilor. Pericolul cel mai mare în guvernarea acestora (suprautilizarea), cu consecința pe care G. Hardin (1968) a numit-o „tragedia bunurilor comune”, se întâlnește la tot pasul. Societatea românească nu face, de bună seamă, excepție. De aceea nu
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
cunoscute și pe care se ridică această fabuloasă întîmplare. Este și cel care trebuie să alerge la toate etajele construcției, etaje vizibile sau nu celor dinafară. Trebuie să se preocupe de asigurarea bugetului, să dea socoteală pentru el, să fie omniprezent, dacă se poate, să fie aproape de absolut fiecare om din echipa sa, să îl respecte, să îi dea încredere, permanent, că poate să miște și munții din loc, să-i descopere calitățile și să-l împingă mai departe. Un director
Festivaluri, festivaluri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7714_a_9039]
-
Provis (de altfel, Jaggers arată, în final, atribute de personaj demiurgic - știe secretele tuturor, de la Miss Havisham și Magwitch, pînă la Pip și Estella, fără ca alții să știe ceva despre el). În fața noutății, Pip rămîne blocat. Fuge la "omniscientul" și "omniprezentul" Jaggers pentru a primi confirmarea sumbrei realități. Jaggers o face cu un anume cinism, invitîndu-l să nu mai creadă în vise, ci în fapte. O afirmație, să recunoaștem, cu ramificații filozofice cam subtile pentru un simplu contabil și consilier juridic
Cronica unui paricid epic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7718_a_9043]
-
cînd autorul moare barthian în claritatea lui olimpiană. Odată cu apariția Marilor speranțe, asistăm la debutul modernității - ca stare de spirit - în roman. Ficțiunea se construiește acum sui generis, nemaifiind "invenția" exclusivă a unei singure conștiințe auctoriale. Deus otiosus, acel autor omniprezent și omniscient al trecutului, se descompune ireversibil, în modernism, în rețeaua semiotică a propriei creații.
Cronica unui paricid epic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7718_a_9043]
-
care a purtat-o cu Mircea Cărtărescu în luna mai, când scriitorul a făcut un turneu de conferințe la Bruxelles și Amsterdam, la invitația ICR Bruxelles. "Marele roman european contemporan este, pe lângă pluriform, mai ales citadin. Orașul este un personaj omniprezent, cu diferite fețe: absurd spre înfricoșător, dictatorial spre labirintic", scrie cronicarul NRC. Margot Dijkgraaf subliniază că, pe lângă București, și Amsterdam este un personaj al cărții. Ba chiar are un rol în geneza ei. În 1994-1995, dezvăluie Cărtărescu: "Eram în Amsterdam
Mircea Cărtărescu, tradus în olandeză by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/82096_a_83421]
-
providența. Dar lucrul curios e că, oricît ai susține contrariul, afirmînd smerit că nici cu gîndul nu ai visat la întîietatea ta față de alții, ispita superiorității congenitale e universală, căci, vorba lui Amos Oz, "fanatismul este, din păcate, o componentă omniprezentă a firii omenești, o genă malignă". (p. 9) Spuneam că dincolo de valoarea mărturisitoare a cărții, Cum să lecuiești un fanatic conține o pledoarie și totodată o soluție. Pledoaria constă în transformarea celor trei simptome ale fanatismului în tot atîtea leacuri
Radiografia fanatismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9684_a_11009]
-
care m-am atașat. Cu discreție. Pentru că iubește, necondiționat, acest loc, pentru că simte, adînc, nebunia teatrului, și face, pentru asta, orice. Înainte să merg, seara, la spectacolul Povești de familie de Biljana Srbljanovic, am rătăcit prin oraș. Atmosfera unui mister omniprezent mă urmărește peste tot. Mă însoțește pe acolo pe unde încerc să văd nevăzutul, să înțeleg de neînțelesul, să-mi imaginez viermuiala de altădată, acel du-te vino de pe Dunăre, din port, din suflete, amestecul de aristocrație și negustorie, de
Unsprezece povești by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9732_a_11057]
-
a fost așa. Acea lume patriarhală avea să mai dureze aproximativ o jumătate de secol; anii 1946 și 1947 rămîn, probabil, ultimii ani în care aluziile jurnalistice la sărbătorile Paștelui și Crăciunului au mai putut trece de o cenzură deja omniprezentă și omnipotentă. Astăzi, în primăvara anului 2007, însăși prezența unui articol închinat Paștelui denotă patriarhalitate și se înscrie sub semn nostalgic. După o întrerupere de altă aproape jumătate de secol, vechile deprinderi se reîncheagă cu greu. Ideea de a sărbători
Pauză pascală by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9765_a_11090]
-
Italia, destui participanți se fac nevăzuți, "rămân", în ciuda faptului că securistul grupului încearcă să fie "vigilent". Și E.T.A. notează aproape timorată: "Lângă mine, un individ (se pare păzitor) mă păzește să nu fug", firește din "lagărul socialist". Polițismul este omniprezent. în blocul soților Anton ar fi fost instalat un "post de ascultare", în excursii la Praga sau la Tbilisi au impresia că sunt mereu urmăriți. Și nu e numai o impresie. "Păzitoarea" rusă "nu trebuie să ne scape din ochi
Între bucurie și nemulțumire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9777_a_11102]
-
de tip „provocare-răspuns” fără ideologii structurate acoperă însă și ele o foarte bună parte din ideologiile care stau în spatele practicilor DEVCOM. De la acest tablou sumar al ideologiilor structurate implicate în DEVCOM voi trece la nivelul ideologiilor sociale difuze. Acestea sunt omniprezente, indiferent de ceea ce cred sau vor elitele, donatorii sau agențiile de dezvoltare. De obicei sunt ignorate, dat fiind gradul lor accentuat de latență. Cunoașterea lor face parte din cunoașterea de context, utilă nu atât la modul punctual, pentru un proiect
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a născut în întregime bun sau rău, în proporții diferite avem în noi binele sau răul. Binele este catalogat un fapt banal, omenesc, totuși uitat repede, care uneori ți se poate întoarce, conform zicalei: „bine faci, bine găsești”. Răul este omniprezent și ușor detectabil în jurul nostru, ca un fenomen necesar, eu laș denumi cu mâhnire „răul româno-român”. Oamenii acționează pe baza unor impulsuri necontrolate, care le întunecă rațiunea, lăsându-se pradă sentimentelor negative, care îi duc la pierzanie de obicei. Ei
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
deoarece demersul acțiunilor în cadrul acestui domeniu este unul științific, fiind sprijinit de alte discipline deja consacrate, cum ar fi: comunicarea, sociologia, semiotica, ma-nagementul, psihologia; de asemenea, putem vorbi de o artă, datorită faptului că în munca de PR creația este omniprezentă. De fapt, structura internă a consilierului PR trebuie să fie un mod fericit de îmbinare a rigurozității științifice cu spiritul creator și original al artei. Prin această lucrare, dorim să explicăm în ce constă activitatea specialistului în relații publice și
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
era cumsecade Într-un mod excentric În inconștiența ei alcoolică, iar mama ta venea uneori În vizită. CÎteodată o aducea pe noua soră vitregă a ta. Domnul Robertson nu trebuia să audă niciodată de asta insista ea, deși expresia aia omniprezentă de milă de pe chipul ei a Început să te dezguste atît de mult, Încît deseori simțeai nevoia să-l informezi din pură răutate pe Ian Robertson că ai văzut noul bebeluș 0000 Și rasa albă a Scoției o să vîneze pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
cel mai tare. Mă obișnuisem cu locuri de genul ăsta În munca mea. Începusem să nu-mi mai pese de ele. Dar nu aici. În locul ăsta n-aveai cum să nu-ți pese, să nu-i simți pustietatea scîrboasă și omniprezentă, cînd te apropiai de el. Gardul ăla uriaș care-l Înconjura părea să se desfășoare pe toată lungimea golului urît format din cloacele de orașe, cartierele muncitorești, proprietăți industriale, fabrici și mine vechi, care se Întindeau Între Edinburgh și Glasgow
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
că, în ciuda tuturor lucrurilor extraordinare pe care, poate, izbutești să le faci la perfecție, punându-ți la bătaie toată puterea, nu prea ai nicicum șanse să impresionezi acea forță atotcuprinzătoare și complet impersonală ce se opune voinței individuale, marele și omniprezentul Anti-Tu, căruia ranchiunoșii preferă să-i zică Dumnezeu. În anii aceia entuziaști nici nu știam mare lucru despre Legea celor Douăzeci și Șase, care are de-a face cu modelarea realității de fiecare zi în mai mare măsură decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pipăia acul ei victorian. Eu aparțin prezentului. Dar scufundat pe moment În visul lui grandilocvent, trecu cu vederea șirurile lungi de fețe de adolescenți răutăcioși, batjocura pe la spate, poreclele, caricaturile, bilețelele strecurate În cărțile de gramatică sau pe sub bănci, șoaptele omniprezente, imposibil de localizat și de pedepsit. Se așeză și privi meniul, fără să vadă ce citește. Da, nu m-ar deranja să fiu eu evreul acela, se gândi domnul Peters În timpul lungii vizite a Îngerului. A pus mâna pe-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
campania electorală, când curiozitatea oamenilor crește spectaculos (jumătate dintre români se așteaptă ca alegerile să aducă o schimbare de vreun fel), lumea dorește ca lucrurile să fie tranșate pe micul ecran. Ori, tocmai în acest moment, PSD-ul, până atunci omniprezent, a lipsit din scenă. [...] Idilismul și triumfalismul de pe ecran nu-și găsește nicicum confirmări în viața de zi cu zi. [...] După cum inspirat spune talentatul și curajosul redactor de la Realitatea TV Robert Turcescu, ”există mai multe Realități”. Fenomenul este cvasi-generalizat, atât
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
mai mică (raportul dintre prețuri și salarii), rămân totuși optimist în ceea ce privește viitorul. Personal cred că lucrurile se vor schimba în bine începând cu anul 2005. Spun aceasta pentru că viitorii guvernanți, nu vor putea să nu țină seama de aceste realități omniprezente. Cred că la alegerile din noiembrie 2004 se vor deștepta din «somnul lor de moarte» și mai mulți români, în acord cu acest nou curent de schimbare care s-a făcut deja simțit. Cred într-o deschidere reală a României
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pe cale să-i sugereze asta lui Mma Makutsi, secretara închise cu zgomot un sertar, băgă o coală de hârtie în mașina de scris și începu să bată impetuos. Acesta era semnalul că sosește un client. O mașină mare, acoperită cu omniprezentul strat subțire de praf care se așternea peste toate în anotimpul secetos, trăsese pe dreapta și o femeie albă zveltă, îmbrăcată cu o bluză și pantaloni kaki, coborî din scaunul de lângă șofer. Se uită scurt la firma din fața clădirii, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
este folosită în presă, în publicitate sau pe paginile web, în format tradițional sau digital, ea are o extraordinară putere de comunicare, de educare și de influențare a unor largi categorii sociale. Prin caracterul său obiectiv, fotografia este un element omniprezent în cercetarea științifică, iar valențele sale formative și informative îi conferă un loc important în procesul de educare permanentă și de învățământ. Câștigându-și locul în familia artelor vizuale, fotografia se întâlnește pe simezele muzeelor și galeriilor, alături de pictură, sculptură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
doar pe jumătate, dar îmi aruncă privirea aceea ceresc-cîinească. Mi-i omenește cu tine, Iordanco. Brusc, o ia la fugă spre fundul curții, ca să revină peste cîteva momente, mai vesel. Gata, dă el din coadă, ți-am spus că ești omniprezentă în metabolismul meu. Mi l-am refăcut. Îți săru' mina și toate picioarele. Sper că te-ai refăcut și la minte. Promite, cu o labă în aret, că a căzut la pace cu prostul ăla de Mihai Viteazu'. Curcanu'. Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
paralizată în întregime la apariția ei, încât și ideea de Mamă îmi inoculează frica de Mamă, nu mai pot să respir. Dacă această infirmitate ar fi fost o frază simplă, nu i-ar mai fi fost frică. Dar Mama era omniprezentă și mereu diferită în cartea vieții, încât nu știa de unde să o apuce pentru a strânge toată țesătura destrămată într-un ghem pe care să-l pună deoparte cu grijă, etichetat ca orice exponat. MAMA! Dar nu putea, și înțelese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
nesimțit, se adresează un fost ministru partenerului său de dialog la un post de televiziune. Să nu avem iluzia că există domenii în care n-au acces bădăranii. Nu există instituții fără bădărani, nu există elite fără mojici. Bădăranul este omniprezent și, din acest motiv, este acceptat, fie chiar și după o grimasă. Trăim printre oameni, flori, arbori, animale mai puțin evoluate, tramvaie, autobuze și alte chestii care ne țin companie, dar și printre bădărani. În ce mă privește, tolerez stoic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]