499 matches
-
pentru că unii naratori auctoriali la persoana a treia Lockermann trece cu vederea acest aspect 215 sînt doar condițional credibili, din moment ce ei, la rîndul lor, sînt considerați personaje ficționale create de autor și echipate cu o anumită personalitate individuală. Numai naratorul omniscient care nu întîmpină restricții ar trebui exclus din această descriere a rolului naratorului. Totuși, din toate motivele practice, nu există nici un narator care să fie pe deplin omniscient într-un roman. Aproape toți naratorii auctoriali care inițial se prezintă sub
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
create de autor și echipate cu o anumită personalitate individuală. Numai naratorul omniscient care nu întîmpină restricții ar trebui exclus din această descriere a rolului naratorului. Totuși, din toate motivele practice, nu există nici un narator care să fie pe deplin omniscient într-un roman. Aproape toți naratorii auctoriali care inițial se prezintă sub forma unor naratori omniscienți vor fi supuși mai devreme sau mai tîrziu unei limitări a orizontului lor de cunoaștere sau vor fi privați temporar de abilitatea de a
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
restricții ar trebui exclus din această descriere a rolului naratorului. Totuși, din toate motivele practice, nu există nici un narator care să fie pe deplin omniscient într-un roman. Aproape toți naratorii auctoriali care inițial se prezintă sub forma unor naratori omniscienți vor fi supuși mai devreme sau mai tîrziu unei limitări a orizontului lor de cunoaștere sau vor fi privați temporar de abilitatea de a face o evaluare finală a unui personaj sau a unei întîmplări. Acest fenomen poate deja să
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de asemenea influența procesul narativ (ca o retorică a romanului, în sensul lui Booth), însă nu îl motivează pe narator să povestească în sens existențial. Din acest fapt putem deduce că o schimbare de roluri, probabil de la acela al Olimpianului omniscient la cel al martorului ocular și auditiv invizibil de la locul întîmplării sau invers, este mult mai ușor de realizat de către un narator auctorial decît de un narator la persoana întîi întrupat care este legat în mod inextricabil de corpul său
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
între perspectiva narativă și filosofia de viață. Referindu-se la modul în care această problemă este tratată de Sartre, Mauriac și Graham Greene, Lodge conchide că "nu este deloc greu de stabilit o corelație normativă între narațiunea auctorială de tip omniscient și o perspectivă în mod explicit creștină asupra întîmplărilor; și, în mod corespunzător, între naratorii limitați și perspectiva umanistă, mai puternic seculară"296. Relațiile sînt probabil mai complexe și mai dificile decît sugerează Lodge. Clarificarea tehnicii narative implicate în perspectivizare
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
să fie folosită de la început pînă la sfîrșit și pentru toate personajele, conexiunile, cauzele etc. În romanele lui Dickens și ale lui Thackeray, precum și în ale celor mai mulți dintre autorii victorieni, de pildă, secțiunile în care naratorul auctorial își dezvăluie natura omniscientă alternează cu cele în care acesta se preface că are doar o cunoaștere parțială asupra întîmplărilor narate. Această alternanță a gradului de cunoaștere este în general însoțită de o alternanță paralelă a perspectivelor internă și externă. Tiparele recurente ale unei
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cere o autojustificare dacă nu o autoexplicare"362 este valabilă în general pentru contrastul dintre personajul-narator și personajul-reflector. De asemenea, este validă pentru personajele-narator din sfera situațiilor narative auctoriale, atîta timp cît naratorul auctorial nu-și asumă rolul de Olimpian omniscient și omnipotent. Explicația lui Cohn pentru motivele care l-au condus pe Kafka la rescrierea primului capitol al romanului Castelul la persoana a treia în locul persoanei întîi nu își pierde nimic din valabilitate dacă se lărgește rama referinței interpretării ei
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
și stil indirect liber, 320-328 narator, corporalitate, 147, 150, 152, 295-296 intruziune, 47 narator auctorial ≠ autor, 36, 38-41, 66, 133-134, 300 narațiune la persoana a treia, 88, 132, 145, 182 nepersonalizat, 88, 94, 136, 214 olimpian, 152, 199, 237, 300 omniscient, 36, 41, 43, 49, 90, 146, 152, 181, 199, 201, 237, 239, 300, 305 părtinire, 205 personal, 25 personalizat, 32, 38, 41-47, 55, 88, 94-95, 144-145, 149, 170, 173-174, 198, 231, 280 punct de vedere, 50 retragere, 116, 179, 277-280
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
115, 119, 121-123, 130-132, 138, 149, 161-164, 177-180, 189, 195-196, 198-200, 207, 210, 212-216, 218, 227, 232, 243, 252, 263-265, 271-273, 284, 289, 293, 313-320, 339 interior al personajului, 232, 271 limitat, 90, 179, 199, 271 lipsit de perspectivă, 111 omniscient, 90, 199 purtător al, 71 și intermediere, 32-35 și situația narativă la persoana întîi, 313-320 teorii ale, 33-34, 49 punctul zero al orientării temporale, 318 recalcitranță a operei față de teorie, 31, 276 redarea gîndurilor, 121, 278, 321, 323, 337 v.
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
crede în Dumnezeu este, cel puțin în primă instanță, să vrei că acesta să existe, să dorești existența lui Dumnezeu"35. Unul din personajele malefice ale lui Sábato, Fernando, spune că ideea că am fi guvernați de un Dumnezeu omnipotent, omniscient și generos i se pare atât de contradictorie, ca "nici macar nu era de luat în serios". Elaborează, în consecință, propriile sale teorii asupra existenței lui Dumnezeu: 1. Dumnezeu nu există; 2. Dumnezeu există și este o canalie; 3. Dumnezeu există
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
note de balcanism: "Un apartament bine aerisit, compus din trei încăperi principale, având terasă cu giamlâc și sonerie". Până aici, nimic neobișnuit; împărțire a spațiului, geometrie, într-un cuvânt exactitate. "Curiozitățile" intervin, parodic, în momentul în care rotim, alături de naratorul omniscient, camera de filmat prin tot decorul: "În față, salonul somptuos, al cărui perete din fund este ocupat de o bibliotecă de stejar masiv, totdeauna strâns înfășurată în cearșafuri ude... O masă fără picioare, la mijloc, bazată pe calcule și probabilități
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
o încercase, după spusele sale, în Numele trandafirului. Romanul său are cel puțin trei incipituri, fără a mai vorbi de tehnica povestirii în ramă (din desfășurarea propriu-zisă a evenimentelor), deseori amintită prin aceleași intervenții retorice, deloc de neglijat, ale unui narator omniscient, de tipul "Dar reiați firul, povestire a mea, pentru că acest călugăr în vârstă zăbovește prea mult în marginalia": o prefață (dacă o putem numi așa), care nu este semnată (așadar presupunem că i-ar aparține lui Umberto Eco, auctorele), ci
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
narator extradiegetic). Nararea se face la persoana a IIIa, planul naratorului este diferit de planul narațiunii, iar naratorul nu se proiectează în discurs prin indici textuali. El este un narator anonim sau narator reprezentabil, obiectiv sau subiectiv. Perspectiva narativă este omniscientă (focalizare zero) sau externă. Cea dea doua matrice textuală este a narațiunii homodiegetice (hómo - la fel). Aceasta numește creația epică în care naratorul se situează în interiorul universului povestit (narator intradiegetic). Nararea se face la persoana I, planul naratorului se suprapune
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
două modele diegetice descrise anterior generează o narațiune supraetajată. Se creează astfel o polifonie a vocilor nara tive, fiindcă persoana I (discursul personajului narator) alternează cu persoana a IIIa narativă (discursul naratorului extradiegetic). Perspectiva narativă internă și cea ex ternă/omniscientă se combină, viziunea subiectivă alternează cu cea obiectivă, întro țesătură textuală complexă. 3.2.2. Naratorul. Tipologia naratorului NARATORUL (lat. narrator - povestitor) este principala instanță în comunicarea narativă, vocea care relatează evenimentele, emițătorul ficțional care povestește fabula operei epice. Ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Hanu Ancuței). 3.2.3. Perspectiva narativă Perspectiva narativă este un concept prin care se definește punctul de vedere al naratorului în raport cu universul diegetic, cu personajele care evoluează în spațiul ficțiunii artistice. Modelul narativ tradițional avea ca prezență dominantă naratorul omniscient (de la Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon la Ion al lui Rebreanu, de exemplu), în timp ce proza modernă optează pentru viziunea internă a unui personaj narator (Ștefan Gheorghidiu, eroul lui Camil Petrescu, de pildă), ori pentru focalizarea multiplă, asociind punctele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Liviu Rebreanu, Enigma Otiliei de George Călinescu, Moromeții de Marin Preda etc. - sau numai personaje, ca în Patul lui Procust de Camil Petrescu). Caracteristicile fiecărui tip de perspectivă narativă (numită și viziune narativă sau focalizare - G. Genette) sunt următoarele: Perspectiva omniscientă (focalizare zero/povestire nonfocalizată) se actualizează când: - Naratorul este omniscient, adică știe totul despre personaje - informații biografice, reflecții interioare, trăiri psihoafective etc. În relație cu „lumea povestită“ naratorul poate fi: neimplicat (narator anonim, creditabil, asumânduși numai funcția de narare și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Preda etc. - sau numai personaje, ca în Patul lui Procust de Camil Petrescu). Caracteristicile fiecărui tip de perspectivă narativă (numită și viziune narativă sau focalizare - G. Genette) sunt următoarele: Perspectiva omniscientă (focalizare zero/povestire nonfocalizată) se actualizează când: - Naratorul este omniscient, adică știe totul despre personaje - informații biografice, reflecții interioare, trăiri psihoafective etc. În relație cu „lumea povestită“ naratorul poate fi: neimplicat (narator anonim, creditabil, asumânduși numai funcția de narare și de regie), situație în care perspectiva lui asupra „lumii povestite
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de Vladimir Propp, personajele basmice se încadrează în câteva arhetipuri: eroul, răufăcătorul, donatorul, ajutorul, fata de împărat și tatăl ei, trimițătorul, falsul erou. La nivel textual, discursul basmic este formulat ca narațiune heterodiegetică, cu grad zero al focalizării (perspectivă narativă omniscientă, ulterioară, chiar dacă mărcile gramaticale ale verbelor și unele deictice temporale indică prezentul (Și merge el, și merge, până se înnoptează bine. - I. Creangă, Povestea lui Harap Alb). Basmul popular aparține folclorului literar, ilustrând toate caracteristicile acestuia: este o creație literară
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
exterioare, puternic reliefate. Personajele romanului tradițional sunt construite frecvent pe o dominantă morală, fapt ce le conferă un caracter tipologic, ilustrând o categorie socială sau generalumană cu o evoluție previzibilă. Eroii sunt prezentați, în primul rând, din perspectiva unui narator omniscient (perspectivă narativă omniscientă/focalizare zero). Discursul naratorului este, în general, obiectiv, formulat la persoana a IIIa (narațiune heterodiegetică), întrun registru stilistic ce nu se diferențiază de discursul personajelor. Construcția epică închisă, simetrică sau circulară, se bazează pe principii compoziționale clasice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Personajele romanului tradițional sunt construite frecvent pe o dominantă morală, fapt ce le conferă un caracter tipologic, ilustrând o categorie socială sau generalumană cu o evoluție previzibilă. Eroii sunt prezentați, în primul rând, din perspectiva unui narator omniscient (perspectivă narativă omniscientă/focalizare zero). Discursul naratorului este, în general, obiectiv, formulat la persoana a IIIa (narațiune heterodiegetică), întrun registru stilistic ce nu se diferențiază de discursul personajelor. Construcția epică închisă, simetrică sau circulară, se bazează pe principii compoziționale clasice. În literatura română
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
definitorie pentru specia basmului, se regăsește vag, prin câteva repere convenționale („ostrovul florilor“, tărâm al Sfintei Duminici, grădina ursului, pădurea cerbului fermecat, locul unde se bat munții în capete etc.). Evenimentele proiectate în acest orizont spațiotemporal sunt relatate din perspectiva omniscientă a unui narator heterodiegetic, care își însoțește mereu povestirea de comentarii, de reflecții grave, joviale sau ironice. Asemenea basmului popular, Povestea lui HarapAlb își structurează subiectul pe două motive ordonatoare, cel al călătoriei inițiatice și cel al probelor depășite. Scenariul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
unei lumi din Transilvania sfârșitului de veac XIX. Particularități ale nuvelei realist psihologice, care păstrează o relație strânsă între realitate și ficțiunea artistică, sunt ilustrate prin tema degradării morale provocate de patima înavuțirii, prin narațiunea heterodiegetică și prin perspectiva narativă omniscientă. Structural, „propunerea de realitate“ a nuvelistului se organizează pe două planuri dinamizate de conflicte puternice și pe un plancadru. Planul realității exterioare este de tip narativ, evidențiind un singur fir epic - element definitoriu pentru specia nuvelei. Al doilea plan este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lui Lică e urmată de alunecarea treptată sub influența sămădăului, de acceptarea compromisului moral. Între cei doi bărbați se naște un conflict de interese și o confruntare de voințe și orgolii bărbătești. Autorul surprinde, dintro dublă perspectivă - cea a naratorului omniscient și cea a personajului însuși - frământările lui Ghiță, oscilațiile de lumină și umbră, momentele de însingurare, dar și cele de omenie, când își aduce aminte de nevastă și de copii, măcinat de remușcări. Scena procesului (cap. XI) reprezintă un momentcheie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ca drum al vieții și al mor ții și ca simbol al intrării și ieșirii în/din universul ficțiunii artistice), cu care începe și se încheie romanul. Descrierile, ca și relatarea întâmplărilor, sunt realizate din perspectiva obiectivă a unui narator omniscient: „Rebreanu este neîndoielnic un artist obiectiv. [...] Un observator omniscient desigur, dar lipsit de voce proprie.“ (N. Manolescu, Arca lui Noe) Cele două părți (însumând 13 capitole) au titluri metaforice, Glasul pământului, Glasul iubirii, punând în opoziție „vocea“ rațiunii și cea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ca simbol al intrării și ieșirii în/din universul ficțiunii artistice), cu care începe și se încheie romanul. Descrierile, ca și relatarea întâmplărilor, sunt realizate din perspectiva obiectivă a unui narator omniscient: „Rebreanu este neîndoielnic un artist obiectiv. [...] Un observator omniscient desigur, dar lipsit de voce proprie.“ (N. Manolescu, Arca lui Noe) Cele două părți (însumând 13 capitole) au titluri metaforice, Glasul pământului, Glasul iubirii, punând în opoziție „vocea“ rațiunii și cea a pasiunii (conflict psihologic). Spațiul paradigmatic al lumii lui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]