244 matches
-
de noapte. Poetul și-a luat notele într-o sîmbătă seara, ori într-o alta seară, dar din ajunul unei sărbători. Atunci la biserică se toacă și se trag clopotele, pentru vecernie, în vederea sărbătorii de a doua zi. Tot în Ondina, titlul Cîntecul Casandrei, deocamdată, a fost modificat în Cîntul unei Casandre. După aceea, versurile atribuite Casandrei, cu tot cu acest titlu, au fost scoase din Ondina, ca poezie aparte, și, după alte cîteva modificări, au căpătat un titlu nou: Cîntecul lăutarului. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
se toacă și se trag clopotele, pentru vecernie, în vederea sărbătorii de a doua zi. Tot în Ondina, titlul Cîntecul Casandrei, deocamdată, a fost modificat în Cîntul unei Casandre. După aceea, versurile atribuite Casandrei, cu tot cu acest titlu, au fost scoase din Ondina, ca poezie aparte, și, după alte cîteva modificări, au căpătat un titlu nou: Cîntecul lăutarului. Acest ultim titlu ne trimite la un episod din amintirile lui Tudor Ștefanelli, legat de conviețuirea sa cu poetul, la Viena. Dacă se strecurau cei mai mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și de iubirea lui din această vreme, pentru Veronica"201. Nu de Veronica Micle e vorba în Strigoii, ci de Casandra, de la Ipotești, prima lui iubită. Dorința lui fierbinte de a fi împreună cu Casandra am văzut-o, mai întîi, în Ondina; am relevat-o apoi în Povestea magului călător în stele, unde acel călugăr poet alter ego al lui Eminescu se pedepsea bînd apă din mare, ca să moară mai curînd și să se poată urca lîngă sufletul iubitei sale, cu înfățișare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Doja și s-a urcat pe tron/ și toți au rămas muți de-ndurerare/ Că tâmplele-i erau înfierbântate/ și fierul roșu se-nroșea mai tare." Ca poetă a iubirii, cântă o dragoste pierdută, însingurarea, sentimente puternice care-i înfrumusețează existența, "Ondina", "Au să rămână plopii", "Către Ieronim" (grupate sub genericul "Ritualuri") sunt poeme-descântec care invocă o iubire pură: "Îl cheamă Ion și-i fecior de om/ Cum n-am cunoscut, cum n-am mai văzut/ Dacă nu-i mai ai trupul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
idei căreia îi putem spune intratextualitate transgenerică. Continuum-ul cvadridimensional al lui Einstein este pus în valoare la Eminescu de lumină. Parametru esențial în teoria relativității, lumina revine de multe ori în poeme. De pildă, Serata, primă variantă a poeziei Ondina, pictează lumina ca "substanță a lumii" (I.M. Ștefan: 1989, 109). Când un șarpe se-ncolăcește, observăm următorul lucru. Pielea dinlăuntrul cercului e încrețită, cea dinafara cercului e încordată. Dar pielea e în amândouă părțile egal de lungă. Cea dinafară s-
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
difuze sau cortegiilor hieratice în "pădurile sacre" böckliniene sau hodleriene. Zâna este un genius loci, spiritul acestei lumi feerice. Veșmintele translucide par topite în corporalitatea ei, această fluidizare o regăsim în construcția de sensibilitate simbolistă a unei feminității acvatice precum ondinele lui Gustav Klimt. Corpul pare să-și fi pierdut greutatea, Zâna răsare din lac, plutește diafan, extatic, în acest decor de vis. Un alt tablou feeric este intitulat A fost odată... (Ulei pe pânză 1,84 x 2,020 cm
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alarmă Musica sferelor: Seraphi adoară Inima lumilor ce-o încongioară, Dictând în cântece de fericire Stelelor tactul lor să le inspire. Și cum colorile ce se îmbină Naște a soarelui albă lumină, Astfel prin vocile răsunătoare Curge-astă mistică, dulce cîntare: Ondină, Cu ochi de dulce lumină, Cu bucle ce-nvălue-n aur Tesaur! Idee, Pierdută-ntr-o palidă fee Din planul Genesei, ce-aleargă Ne-ntreagă! Să-nvii vii Și stânca de care râd timpii Și tot ce mai e-n nesimțire În fire
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
descânt Pe coarde de-argint, Când palida mea nebunie Învie. Dar am o câmpie ce undoe-n flori, Câmpia speranțelor mele. Acolo te-așteaptă rîzîndele zori Pletindu-ți coroană de stele. S-aduci prin amor De viață fior, În câmpul speranțelor vină, Ondină! {EminescuOpIV 35} LA O ARTISTĂ I Credeam eri că steaua-ți e-un suflet de înger Ce tremură-n ceruri, un cuget de aur Ce-arunc-a lui raze-n o luncă de laur Cu-al cântului dar. iar, tu, interpretă-a
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
umbre adevăr! (Luna apare) UNDELE (cîntă) Noi undele crețe Venim, venim, În stânci mărețe Izbim, izbim. Și-a noastră suflare E vînt! e vînt! Dar naștem pe mare Un cânt, un cânt. DELFINUL (se arată din apă un tânăr frumos) Ondină, Cu ochi de albastră lumină, Cu părul tău lung, un tezaur De aur. {EminescuOpIV 308} Tu, pradă Cu piepții tăi dulci de zăpadă, Te-oiu prinde pe mare vreodată, Șireată! Atunce Simți-vei duioasele munce, Cu care-al meu suflet
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lumină, Cu părul tău lung, un tezaur De aur. {EminescuOpIV 308} Tu, pradă Cu piepții tăi dulci de zăpadă, Te-oiu prinde pe mare vreodată, Șireată! Atunce Simți-vei duioasele munce, Cu care-al meu suflet în flamă Te chiamă. ONDINA Delfine, Tu crainic al mării regine, De-ai fi credincios, cu iubire Un mire; Voioasă Urmare-aș privirea-ți frumoasă, Ți-aș da sânul alb de zăpadă Ca pradă. DELFINUL Ondină, Tu dulce copilă, o, vină, Nu vezi că Delfinul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Cu care-al meu suflet în flamă Te chiamă. ONDINA Delfine, Tu crainic al mării regine, De-ai fi credincios, cu iubire Un mire; Voioasă Urmare-aș privirea-ți frumoasă, Ți-aș da sânul alb de zăpadă Ca pradă. DELFINUL Ondină, Tu dulce copilă, o, vină, Nu vezi că Delfinul tău moare În mare? ONDINA Vedea-vom! Să cânte Sirena ruga-vom, De nu vei iubi-o - îmi fură O gură! Atunce O undă în brațe-ți m-arunce, Căci știu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mării regine, De-ai fi credincios, cu iubire Un mire; Voioasă Urmare-aș privirea-ți frumoasă, Ți-aș da sânul alb de zăpadă Ca pradă. DELFINUL Ondină, Tu dulce copilă, o, vină, Nu vezi că Delfinul tău moare În mare? ONDINA Vedea-vom! Să cânte Sirena ruga-vom, De nu vei iubi-o - îmi fură O gură! Atunce O undă în brațe-ți m-arunce, Căci știu a iubi eu prea bine Delfine. Ascultă! De vreme-ndelungă și multă În sufletul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
să te desmierd Și în ochii tăi cei negri Eu privirea să mi-o pierd. Să-mi pun gura la ureche Și să-ți spun că te iubesc, Că de drag ce-mi ești copile, Eu din ochi te prăpădesc. (Ondina și-a lăsat visătoare capul pe spate, pe umărul lui Delfin, care o sărută). {EminescuOpIV 310} REGELE SOMN A mării unde-albastre alunecă-nspumate Și fulgeră-n cadență... O, dulce voluptate A nopții-adînci... Acuma văd luntrea de departe Cum cu-al
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
515Oricît te scuturi, oame, nu-ți poți ieși din piele Căci te fac jucăria sburdălniciei mele. Acopere tu ziua cu-a gândului tău ceață - Eu vecinic treaz, din visu-ți voiu face o viață. (Cortina cade). - S-aude de departe cîntînd: - Ondină Cu ochii de dulce lumină Cu părul tău lung, un tezaur De aur. {EminescuOpIV 314} {EminescuOpIV 315} 1877-1879 {EminescuOpIV 316} {EminescuOpIV 317} LECTURĂ Stam sara la fereastă, Iar stelele prin ceață Cu tainică dulceață Pe ceruri isvoria. Citeam pe-o
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Impresionantă și solemnă în episodul narativ, cu vocea jonglând natural printre registre, Kulman trece cu ușurință de la interiorizare și demnitate la duioșie și disperare, scenic, dar în primul rând muzical, cu o știință a modulației sentimentale redată tehnic impecabil. În Ondine, am reîntâlnit prospețimea vocii de cristal a Ilenei Tonca, lirismul Alinei Bottez și vibrantul timbru al Soranei Negrea, tânără căreia îi doresc un minunat viitor în abordarea rolurilor wagneriene. Baritonul Valentin Vasiliu, solist al Operei Naționale București, a fost una
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
Europa ar fi venit tot la îndemnul lui Toscanini, cu o bursă Fulbright, pentru a-și îmbunătăți cunoștințele de limbă germană, și în 1951 debuta la Festivalul Mai-ul musical florentin, cântând în celebrul parc Boboli, la Florența, rolul unei ondine din Oberon de Weber. Tot în 1951, contrazicând amintirile directorului Festivalului de la Aix, era laureată a concursului de canto de la Geneva-Lausanne, ceea ce îi aducea un contract la Opera din Viena. Avea să cânte acolo timp de 20 de ani și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
se vede că n-ați crescut copii, îi sete, îi setos! numa pe altă linie, am venit pe asta și mergem încolo, Timișoara Iași vagonul 4 clasa I, trenul intercity cît nu s-a blocat în suficiența limbaj, unda Călătorie ondină, amar orizontul reflecții se ridică necontenit, cîinele înviorat de vizita la closet, lăstărișurile zgîrie gata să intre pe geam în tren, prefigurează vorbirea pînă dă în vorba altora și ea i se face condiție, sondele de țiței în praful marginii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Limba și literatura română”. Red.: Florentina Sânmihăian, Mircea Frânculescu, București, [f.e.], 1997, 196 p. [126] LIMBA română pentru clasa a V-a. [despre necesitatea manualelor alternative]. în: RLib, nr. 2130, 29 mar 1997, p. 15. [127] LUPEA, IOANA; GHERGUȚ, ONDINE, Limba de predare: Cum fac alții, Cotidianul.7, nr. 269, 20, an. 1997, 8. [128] MAGHERU, DOIAN, Metode asociative în predarea limbii româane la studenții străini, AUO, 3, 1996, 67-71. [129] MAREȘ, DORU, Vine, vine primăvara alternativă. în: Cotidianul, 7
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
o dată la 2 ani și ori de câte ori este nevoie, de exemplu, când apare o schimbare bruscă a presiunii. Testarea filtrelor se face numai de personalul specializat. Metodele pentru testarea filtrelor sunt: a) detecția fotometrica, utilizându-se DOP (dioctyl phtalate) sau Shell Ondina; ... b) testul cu litiu prin flow fotometrie; ... c) testul de numărare electronică a particulelor. ... 6. Filtrele sunt schimbate atunci cand diferențele de presiune depășesc anumite limite sau ori de câte ori este nevoie, potrivit unei proceduri autorizate, în concordanță cu instrucțiunile de fabricație. Înlocuirea
ORDIN nr. 98 din 14 iunie 2000 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile sanitare veterinare de securitate pentru laboratoarele de febra aftoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129593_a_130922]
-
februarie 1965 în localitatea Lupeni, județul Hunedoara, România, fiica lui Băluța Dumitru și Elenă, cu domiciliul actual în Danemarca, 7600 Struer, Eblebakken 4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Lupeni, str. Ilie Pintilie nr. 16, județul Hunedoara. 21. Lozan Ondina, născută la 6 august 1976 în București, România, fiica lui Dan și Luminița, cu domiciliul actual în Danemarca, 2300 Kobenhavn S, Italiensvej 32A, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Stelea Spătarul nr. 11B, sectorul 3. 22. Tvermoes Dana-Cristina
HOTĂRÂRE nr. 942 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130880_a_132209]
-
o dată la 2 ani și ori de câte ori este nevoie, de exemplu, când apare o schimbare bruscă a presiunii. Testarea filtrelor se face numai de personalul specializat. Metodele pentru testarea filtrelor sunt: a) detecția fotometrica, utilizându-se DOP (dioctyl phtalate) sau Shell Ondina; ... b) testul cu litiu prin flow fotometrie; ... c) testul de numărare electronică a particulelor. ... 6. Filtrele sunt schimbate atunci cand diferențele de presiune depășesc anumite limite sau ori de câte ori este nevoie, potrivit unei proceduri autorizate, în concordanță cu instrucțiunile de fabricație. Înlocuirea
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 14 iunie 2000 privind condiţiile sanitare veterinare de securitate pentru laboratoarele de febra aftoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129594_a_130923]
-
Germania, 81671 Munchen, Zornedingerstr. 14. 14. Halmaghi Adriana, cetățean german, născută la 25 octombrie 1927 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Brody Ludovic și Agneta, cu domiciliul actual în Germania, 60323 Frankfurt am Main, Reuterweg 102. 15. Lozan Ondina, cetățean danez, născută la 6 august 1976 în București, România, fiica lui Dan și Luminița, cu domiciliul actual în Danemarca, 2300 Copenhaga, Italiensvej 32A. 16. Ciurar Lubenița, apatrid, născută la 1 iulie 1958 în localitatea Perișor, județul Dolj, România, fiica
HOTĂRÂRE nr. 463 din 9 mai 2001 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134682_a_136011]
-
în calitate de personificare. Sintaxa evoluează în perioade asimetrice, în care melopeea pentatonică, fără atracție gravitațională instalează o impresie atemporală. În muzica debussyistă, impresia de vag derivă, la nivel conceptual, din proiectarea unor viziuni aparținând, adesea, lumii fantastice (La danse de Puck, Ondine, La Fille aux cheveux de lin), iar în planul mijloacelor de limbaj, din evitarea armoniei cadențiale, utilizarea construcțiilor asimetrice (care nu se supun unor traiectorii deductibile) sau explorarea spațiului spectral al armonicelor cu asocierea unei subtile combinări între efectele celor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tăcerii. Întoarcerea către Sine, tăinuită sub umbra misterului, (efectul de ușor dezacordaj produs de sunetul sol al apogiaturii) este ritualul comuniunii cu Natura, în care tăcerea unui sfârșit devine un nou început al existenței privilegiate în lumea imaterialului. IV.8. Ondine Ilustrând o nouă expresie romantică a imaginarului debussyst, viziunea estetică a Ondinei abordează aceeași lume feerică a miturilor și poveștilor, ce îi putea oferi compozitorului francez oportunitatea evadării din viața prozaică și banală a prezentului. Potrivit mitologiei scandinave, Ondinele, spiritele
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
produs de sunetul sol al apogiaturii) este ritualul comuniunii cu Natura, în care tăcerea unui sfârșit devine un nou început al existenței privilegiate în lumea imaterialului. IV.8. Ondine Ilustrând o nouă expresie romantică a imaginarului debussyst, viziunea estetică a Ondinei abordează aceeași lume feerică a miturilor și poveștilor, ce îi putea oferi compozitorului francez oportunitatea evadării din viața prozaică și banală a prezentului. Potrivit mitologiei scandinave, Ondinele, spiritele lipsite de suflet ale apelor, erau sirenele ce ademeneau ființele pământene cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]