944 matches
-
Onomastica (din limba greacă ὄνομα (onoma) - nume) este o ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul etimologiei numelor proprii. Principalele ramuri ale onomasticii sunt: Activitatea internațională din acest domeniu este coordonată de International Council of Onomastic Sciences - ICOS (Consiliul Internațional de Științe Onomastice). Consiliul editează revista Onoma care apare anual. În plus, consiliul organizează periodic congrese de onomastică, primul dintre acestea având loc
Onomastică () [Corola-website/Science/306953_a_308282]
-
Onomastica (din limba greacă ὄνομα (onoma) - nume) este o ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul etimologiei numelor proprii. Principalele ramuri ale onomasticii sunt: Activitatea internațională din acest domeniu este coordonată de International Council of Onomastic Sciences - ICOS (Consiliul Internațional de Științe Onomastice). Consiliul editează revista Onoma care apare anual. În plus, consiliul organizează periodic congrese de onomastică, primul dintre acestea având loc la Paris, Franța în 1938.
Onomastică () [Corola-website/Science/306953_a_308282]
-
greacă ὄνομα (onoma) - nume) este o ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul etimologiei numelor proprii. Principalele ramuri ale onomasticii sunt: Activitatea internațională din acest domeniu este coordonată de International Council of Onomastic Sciences - ICOS (Consiliul Internațional de Științe Onomastice). Consiliul editează revista Onoma care apare anual. În plus, consiliul organizează periodic congrese de onomastică, primul dintre acestea având loc la Paris, Franța în 1938.
Onomastică () [Corola-website/Science/306953_a_308282]
-
Berthelot, în întregime renovată, a devenit sediul "Centrului de Dezvoltare Durabilă a Țării Hațegului". Baronul [Ladislau] Nopcsa se trage dintr-o străveche familie maghiară. De altfel, numele pronunțat și scris de Aron Densușianu ca “Nopcea”amintește de o veche tradiție onomastică la români, probabil “Nopcea” fiind “Noapte”. S-a născut în Fărcădinul de Jos în anul 1794. În 1848 a participat la jurământul mare al românilor de la Blaj, pe Câmpia Libertății. În legătură cu asta se spune o anecdotă. Nobil fiind, acesta a
General Berthelot, Hunedoara () [Corola-website/Science/300548_a_301877]
-
când a devenit lider și își dovedise aptitudinile de conducător militar și administrativ. Primele bogății și incursiuni sunt subiecte favorite ale scriitorilor orientali, îndeosebi în poveștile de dragoste privind relația cu frumoasa Mal Hatun. Istoricii otomani relevă adesea semnificația profetică onomastică, Osman însemnând „zdrobitorul de oase”, simbolizând energia cu care el și succesorii omonimi au arătat-o în secolele de cuceriri care au urmat. Numele este dat și unei mari specii de acvile, numite și vultur regal, simbol în heraldică pentru
Osman I () [Corola-website/Science/299804_a_301133]
-
Valea Mare-Pravăț, învecinată Câmpulungului argeșan, despre care se consideră că au fost primii stabiliți aici. Există în zonă exemple de așezări noi, numite omonim celor de origine, ca în cazul localității Siliștea, com Valea Argovei, ce ținea legătura sentimentală și onomastică de apartenență cu Săliștea Sibiului, locul de origine al întemeietorilor satului. O legendă toponimică locală, favorizează atribuirea întemeierii vetrei satului unor păstori „de la munte”. „"Se spune că pe aceste meleaguri, cu mulți ani în urmă, s-ar fi stabilit o
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
stil, cum să-i spun, mai ductil, mai flexibil, mai ușor, ca să nu scriu superficial, ca în romanele populare de sec. XIX. Aș fi tentat - dacă aș citi în poloneză - să interpretez semantica rigidă sau revărsată în multe componene ale onomasticii. Poate și datorită slavismului bine conservat în limba polonă, pot descifra printre rânduri, oricum impresionist: Kosici (inchizitorul orășelului), Pilsudski (1867-1935, politician și om de stat polonez, mareșal al Poloniei -n.tr.), Kolia Dovjenko (nume tipic rusesc; un băiat de la casa
Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
compusului slav de cuvinte cunoscute din familia lui drag și prin reinterpretarea lui ca nume propriu de persoană; în acest caz, «zeul» s-a născut pornind de la un nume”, a afirmat Rodica Zafiu de la "România literară". N.A. Constantinescu, în „Dicționar onomastic românesc”, 1963, tratează cuvântul „Dragobete” la articolul despre „drag” (cu temă slavă) și ca substantiv comun, însemnând „gândăcel de culoare arămie, verde-deschis pe spate, cu puncte albe pe fiecare elitră”, cunoscută și sub numele de „târtăriță” sau „repede” ("Cicindela campestris
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
Perpessicius, Strada Mihai Eminescu, nr. 122, Raionul 1 Mai, București] * București, 25 aprilie 1959 Scumpe domnule Oprescu, Vă cer scuze că azi abia am prins de veste că au trecut două zile de la ziua d[umnea]v[oa]s[tră] onomastică 7, pe care nu m-am învrednicit să o salut, cum s-ar fi cuvenit, cu urări de sănătate și de exemplară tinerețe creatoare. Desigur, scuze se găsesc oricând - întâmplarea face că de data asta ele sunt mai reale ca
Noi completări la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5365_a_6690]
-
merg la domnitor cu jalba-n proțap. Limba folosită este caracteristică anilor 1850-1860 cu influențe italiene. Se întâlnesc arhaisme, epitete, epitetul hiperbolic „călămări colosale”, apare antiteza, se folosesc comparațiile, descrierile de natură. Stilul se remarcă prin oralitate, se dă atenție onomasticii numelor. Păturică este un nume sugestiv, devenit metaforă a parvenitului. Tuzluc și Chera Duduca, sinteză greco-turcească (greco-fanariot, turcească-cotropitor). Moșiile lui Tuzluc se numesc: Plânsul, Chinuielile, Răsucita.
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
scopurilor fundației sale. Între 1792-1798 episcopul Batthyány a finanțat și coordonat lucrările de amenajare a clădirii, destinate ca spațiu în care să funcționeze biblioteca, observatorul astronomic și tipografia diecezană. La 31 iulie 1798, de ziua sfântului Ignațiu de Loyola (patronul onomastic al episcopului), Ignațiu Batthyány a redactat și semnat actul fundației sale, "Institutum Batthyanianum". Prin acest act, respectând legislația canonică, a donat Bisericii Catolice și Provinciei Transilvania observatorul astronomic, biblioteca și toate colecțiile personale, împreună cu clădirea și terenul aferent, ca structuri
Biblioteca Batthyaneum () [Corola-website/Science/319019_a_320348]
-
(variante: Abraham, "Avraham", "Ibrahim"; pe nume de familie sau prenume masculin inițial "Avram"), personaj biblic, este primul din cei trei patriarhi, circa 2150 - 2000 î.Hr. Etimologia onomasticului , nume semitic timpuriu, pare să însemne "tatăl este înălțat" (Abram). Ar putea fi omul care a trăit 175 de ani. Personaj biblic, patriarh al Vechiului Testament, fiul lui Terah din Ur-ul Caldeei, descendent al lui Sem; istoria lui plină de
Avraam () [Corola-website/Science/297908_a_299237]
-
în documentele și operele literare care se referă la prima jum. a sec. XIX sau sunt compuse în perioada respectivă(ex.: "brăcace", "pestelcă", "puhă" etc.). Ulterior acestei populații i se alătură românii din alte regiuni, preponderent din Principatul Moldovei. Dacă onomastică arată existența unui substrat semnificativ de coloniști din sudul spațiului românesc, aflat într-un contact strâns cu zona Balcanilor (Dragan, Prodan, Serbul), lexicul oferă suficiente exemple de influențe intracarpatice. Ex.: "drot(=sârmă)", preluat de maghiari din germană, "mină" cu sens
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
de studii, printre care și cele ale profesorului dâmbovițean Mihai Gabriel Popescu. Ele au privit originea și biografia sa: “Unii l-au considerat grec (n.n. - Al. Odobescu, Nicolae Iorga), alții armean, macedo-român, român (Stoica Nicolaescu, P.P. Panaitescu). Personal credem că onomasticul acesta derivă din latinescu Nicolas (Nicolae), Necora, Nicor, Nicoară, Nicore ș, Nicoresi, Nicoreasă, Coresi, Coresie, Coreasă etc., unele dintre onomastice întâlnite și astăzi ca și toponimele”. De asemenea, se mai menționa: “Mai toate limbile au cuvântul lui Dumnezeu în limba
Coresi () [Corola-website/Science/302713_a_304042]
-
Miron Neagu, Blaj, 1944, pagina 302, "„pe timpul acțiunilor antiunioniste a lui Sofronie, care a poposit cinci luni prin aceste părți iar la plecare a lăsat propagator antiunionist pe aprigul preot protopop Popovici al Idicelului”". Între documentele cu valoare agricolă, toponimică, onomastică, juridică și statistică care se păstrează la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Mureș din Târgu Mureș sunt cele referitoare la cadastrul funciar. Pentru localitatea Idicel sunt cele inventariate în Colecția de evidență cadastrală sub cotele 2067 - 2081. Documentul inventariat la
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
Bogdăneștilor va putea continua prin femei”". Pornind de la mențiunea sa singulară doar în pomelnicul de la Bistrița, unii istorici au considerat că numele de Costea este rezultatul unei confuzii de transcriere a numelui voievodului Ștefan al Sepințului, Costea ținând de datina onomastică maramureșeană. Istoricul bisericesc Gheorghe Moisescu propunea o explicație a acestei confuzii, pornind de la ipoteza deteriorării în timp a manuscrisului și a unei posibile erori la copierea a originalului în secolul XV. În sprijinul celor de mai sus vine și descrierea
Costea (Ștefan) () [Corola-website/Science/299091_a_300420]
-
românească sunt derivate, având sufixe tradiționale, așa cum ar fi "-escu", "-ăscu", "-eanu", "-an", "-aru", "-atu", sau "-oiu", care sunt cele mai frecvent întâlnite. Aceste sufixe sunt specifice limbii române, constituind un semn de recunoaștere al apartenenței respectivelor nume la familia onomasticii limbii române. De obicei, sufixul "-escu" este atașat unui prenume masculin (de cele mai multe ori), cu semnificația "fiul lui" [prenumele tatălui]. Spre exemplificare, nume de familie precum "Anghelescu", "Dănescu", "Georgescu", "Ionescu", "Popescu", "Săvescu", "Stănescu" și "Udrescu" respectă modalitatea de formare descrisă
Nume de familie () [Corola-website/Science/313644_a_314973]
-
versifice. La 1 februarie 1953, i se stabilește lui Vasile Vlad o pensie de 450 de lei până la majorat. Foștii prieteni ai familiei dispar brusc. În 1954, tânărul câștigă prietenia unui cărturar orb, M. B., ce lucra la un Dicționar onomastic. Cu ajutorul acestuia, adolescentul pătrunde în anticariatele clandestine din capitală, cunoscând filologi, scriitori, teologi, traducători. Anul următor, îl va cunoaște chiar pe George Călinescu, care îl sfătuie să citească și revistele epocii, exclusiv pentru traducerile din limbile clasice și rubricile documentare
Vasile Vlad () [Corola-website/Science/303108_a_304437]
-
că nu este autorul poeziei Timp, urmată de o notă a redacției care confirmă faptul că între el și Vasile Vlad care a semnat Timp, membru al Cenaclului literar "Pavel Dan" din Turda nu există nicio legătură decât această "coincidență onomastică regretabilă". La București se desfășoară în 1981 Conferința Națională a Scriitorilor, la care nu i se îngăduie lui Vasile Vlad să vorbească. După nouă ani de șomaj, poetul solicită postul rămas vacant prin pensionarea lui Gheorghe Tomozei la Asociația Scriitorilor
Vasile Vlad () [Corola-website/Science/303108_a_304437]
-
și se folosesc mai cu seamă în Ardeal. Cei din dreapta sunt de origine slavă și se folosesc în Vechiul Regat mai cu seamă. Cei ce sunt liturgici în sens strict sunt marcați în caractere aldine. Există de asemenea mari diferențe onomastice, prezente atât în calendare și sinaxare, dar și în numele monahale: Într-un articol intitulat "Limba liturgică - O hotărîre care poate fi un nou obstacol în calea unirii bisericilor", semnată de un anume A. C. Albinus, în „foaia bisericească-politică” Unirea, Anul XXXVII
Româna liturgică () [Corola-website/Science/298740_a_300069]
-
moarte. Ceilalți militari descriși în roman conțin asemănări cu prietenii scriitorului sau cu ofițeri români pe care i-a cunoscut. Personalitatea căpitanului Klapka i-a fost inspirată de un ofițer român, ce avea în 1932 gradul de colonel. Unele corespondențe onomastice cu personajele cărții au determinat pe unii năsăudeni să se identifice cu personajele cărții și să încerce să se disculpe de răspunderea morală a morții lui Emil Rebreanu. Astfel, un urmaș al lui Pălăgieșu, la a treia generație, a încercat
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
i-a conturat o burtă durdulie, un aer jovial, un costum roșu și o atitudine tolerantă. Compania folosește aceeași imagine a lui Moș Crăciun în campaniile publicitare realizate cu ocazia sărbătorilor de iarnă din acel moment până în prezent. În „Dicționar onomastic românesc”, „Crăciun” este un substantiv, personificat în folclor ca Moș Crăciun. Romulus Vulcănescu prezintă legenda personajului: „Mitul arhaic al unui cioban-zeu-moș este transfigurat în mitul unui cioban demonic care refuză s-o primească pe Fecioara Maria să nască în staulul
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
l-au tratat pe Fărcășanu cu o dușmănie perpetuă, chiar și în emigrație. În toamna anului 1945, Mihail Fărcășanu a participat, din partea Tineretului Național Liberal, la organizarea marei manifestații care a avut loc în Piața Palatului, la 8 noiembrie, ziua onomastică a regelui, manifestație care a fost brutal reprimată de forțele comuniste. Rapoartele organelor de siguranță au scos în evidență rolul lui Mihail Fărcășanu și al lui Constantin Bebe Brătianu. În ultima zi a anului 1945 au sosit la București delegații
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
205 267. ISSN: 0170 8007. 15. Das choronymische Mikrosystem des Rumänischen. Eine historische Darstellung, în vol.: Wolfgang Ahrens, Sheila Embleton, André Lapierre (eds), Names în Mulți Lingual, Multi Cultural and Mulți Ethnic Contact. Proceedings of the 23rd Internațional Congress of Onomastic Sciences, August 17 22, 2008, York University, Toronto, Canada, Published by York University, Toronto, Canada, 2009, p. 740 750. ISBN: 978 1 55014 521 2. 16. Le nid ethno choronymique «juif» en roumain. Approche historique et systématique, în Maria Iliescu
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Raum, comunicare prezentată la “Kolloquium des Balkanromanistenverbandes”, Berlin, 6 7 Mai 2005. 8. Ethnonimie roumaine. Dictionnaire historique des noms de peuples et de pays en roumain. Présentation d’un projet, comunicare prezentată la al XXII lea Congres Internațional de Stiinte Onomastice, Pisa, 28 aug. — 4 sept. 2005. 9. Orthographische Inkonsequenz mit konfessioneller Motivation: I(i)sus H(ch)ristos, comunicare prezentată la ediția a IV a a colocviului «Forum România», organizat de Österreischische Ost- und Südosteuropa-Institut, Viena, 29 30 noimebrie, 2006
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]