187 matches
-
la straja Craiovei.” (I.L.Caragiale) în relația de interdependență, funcția de predicat: „Ș-apoi huștiuluc! și eu în știoalnă, de-a cufundul, să prind pe dracul de-un picior...” (I. Creangă) Când realizează funcția sintactică de predicat (interjecțiile volitive și onomatopeice) dezvoltă câmpuri semantico-sintactice asemenea verbului, în funcție de caracteristici antitetice: personal-impersonal, tranzitiv-intranzitiv. Prin natura lor, onomatopeele au un punct de plecare, o „cauză”, asemeni verbelor personale; ele au (sau pot avea) un subiect sintactic, de „persoana” a III-a: Interjecția rămâne invariabilă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dat casa cu chirie ciocoiului? - Da.” (I.L. Caragiale) • interjecționale, când enunțul se realizează prin interjecții: vai, off! etc.: „- Bine, Costică, acum vii?... ai venit cam târziu! - Ei, aș!” (I.L. Caragiale) Observații: Enunțurile dezvoltate în baza unor interjecții voliționale, prezentative sau onomatopeice pot realiza funcția de predicat și pot primi determinanți, care dezvoltă mai ales funcțiile de complement: „Vai de biet român săracul, / Îndărăt tot dă ca racul.” (M. Eminescu) și circumstanțial: „Hai în codrul cu verdeață, / Und-izvoare plâng în vale.” (M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Eminescu) , dar tranzitiv, ca verb „obiectiv”: „Îl adoarme mereu cu aceeași poveste.” Când regentul este o interjecție volițională sau o onamotopee, complementul direct funcționează, sub aspect semantic, tot ca expresie a unei limite exterioare (pentru o acțiune reflectată interjecțional sau onomatopeic): „Na-ți aripa asta...” (I. Creangă) Pentru interjecțiile prezentative: iată, uite, complementul direct reprezintă, cel mai adesea, însăși rațiunea apariției lor în enunț; complementul direct exprimă „obiectul” care este (sau trebuie) luat în atenție: „Iată lacul. Luna plină Poleindu-l
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
formale (A - măsurile 1 - 21; B - măsurile 22 - 43; Av - măsurile 44 - 59). În plan conceptual, explorarea repetitivă a motivului ostinato, aflată într-o consecventă utilizare a registrului mediu, depășește menirea unei simple convenții de limbaj, atribuind imaginii sonore semnificații onomatopeice. Discursul de ansamblu al preludiului impune soluționarea unei probleme tehnice prioritare, și anume, controlul egalității de atac a figurației repetitive proiectată la un nivel dinamic extrem de redus (pp). Acest aspect va necesita o atentă diferențiere dinamică în momentul apariției celui
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
se asociază unei subtile formule de pedalizare, concepută în scopul realizării contrastelor dinamice. Astfel, elaborarea unei strategii de pedalizare, care să alterneze pedala de rezonanță cu cea una corda, se dovedește a fi imperativă în demersul redării optime a efectelor onomatopeice propuse imaginației. În acest sens, nivelul dinamic de f al măsurii 28 va fi susținut de pedala de rezonanță până la cea de-a doua optime, pentru ca acordul ulterior în p să poată rezona cu claritate. Inițial, acesta din urmă va
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
neadecvată a efectului de rezonanță. Ambele modalități de pedalizare implică activarea permanentă a surdinei. Desfășurând în mod constant patru planuri evolutive, aspectul de discurs ia amploare odată cu intensificarea evidentă a sferei dinamice (mf cresc. - f - cresc. - ff strident). Adevărate sugestii onomatopeice se dezlănțuie odată cu apariția figurației scalar ascensionale în tonuri, repetată cu insistență și marcată, prin același ritm dublu punctat, de puternice acorduri de septimă, amplificând disonanța prin plasarea secundei mari în vârful dispunerii acordice. Aglomerarea semnificativă a discursului pregătește apariția
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Ulterior, semnificația deținută la nivel conceptual va fi evidențiată de frecventele sale reapariții din contextul discursului, numeroase dintre acestea afirmându-se imprevizibil și generând discontinuități în planul avansării sonore. Numeroase opțiuni de limbaj, precum apogiaturile multiple, figurează drept adevărate sugestii onomatopeice, care, în asociere cu nivelul rapid al tempo-ului și un efect amplu de rezonanță, vin să sugereze mișcarea imponderabilă a personajului evocat. Cel de-al doilea episod (măsura 18), cu o evidentă funcție tranzitivă, echivalentă punții din contextul unei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
se îndepărtează de deliricizarea avangardismului. De o sensibilitate și de o inventivitate aparte este și Virgil Teodorescu. Volumul de debut, Poem în leopardă (1940), este editat într-un singur exemplar și republicat abia în 1984. Se trece ușor de la inovațiile onomatopeice ("ooo toe pelnave ooo vehon piroupokri aldaviskan piskini/ ooo toe aferoooo vehon pindi sabroe barchizani barcarehol ii abriod coom ooo findi") la sfidările verbale ce amintesc de Jurnalul de sex al lui Geo Bogza ("și odată cu el femeile omizi femeile
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
atmosferă. Imaginea Întunecării morale, dezolarea sunt Încorporate În cuvântul „cavou”. „Aceste „aripi de plumb” Îl trăgeau spre adâncul veșnicului Întuneric. Principala preocupare a fost ideea acestei aneantizări, să o realizeze prin sunetul căderii definitive, percepută fonetic. Repetarea cuvântului „plumb” redă onomatopeic acest sunet.” Toate elementele colaterale din poezie converg spre ideea fundmanetală: viața poetului este un cavou, o prăbușire iremediabilă În neant. Întregul univers poetic bacovian stă sub semnul acestei apăsări grele. O atmosferă cenușie domină cerul acestei poezii, unice În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cea mai frumoasă Înfăptuire până astăzi... punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a vestmântului cugetării românești” iar acest fapt a fost posibil datorită contactului permanent cu creația populară, criticul adaugă: „Din poezia populară și-a Însușit Eminescu armonia uneori onomatopeică, a versurilor sale”. Întemeietorul Junimii subliniază astfel una din trăsăturile fundamentale ale limbajului poetic eminescian: armonia expresiv - muzicală. În poemul „Luceafărul”, muzicalitatea atinge cele mai Înalte cote; putem afirma că, din acest punct de vedere, ne aflăm În fața unui adevărat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Construcția limbajului s-a făcut pe o perioadă de aproximativ 150 de ani, nu s-a apelat la împrumuturi, iar pentru lexicul tehnic s-a recurs la limba greacă sau latină. Finlandeza a ajuns în felul acesta "o limbă bogată, onomatopeică adesea, melodioasă, capabilă să exprime orice stări sufletești, fiind deci un bogat tărîm pentru literatură"277. În Finlanda arta se află la loc de cinste, mărturie fiind interesul crescut de-a lungul timpului pentru fiecare manifestare artistică, dar și numărul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în casă; iar fata ei busuioc de pus la icoane." (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) Formulați enunțuri în care predicatul să fie exprimat prin: (a) verb predicativ; (b) locuțiune verbală; (c) adverb predicativ; (d) interjecție predicativă; (e) interjecție onomatopeică având, în context, valoare predicativă. Transcrieți numele predicative din textele de mai jos și realizați analiza lor morfologică: (a) "Făt-Frumos se întrebă acuma cum să treacă peste râu. Râul era lat și adânc, și peste râu numai o punte, asta
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
interogativ; (g) pronume personal propriu-zis, formă neaccentuată, cazul dativ. Ilustrați, în enunțuri, dependența complementului circumstanțial de loc de: (a) un verb; (b) o locuțiune verbală; c) un adjectiv provenit din verb la participiu; (d) o interjecție predicativă; (e) o interjecție onomatopeică, având valoare predicativă; (f) un adverb. Formulați enunțuri în care complementul circumstanțial de timp să fie exprimat prin substantive și substitute ale acestora în cazul acuzativ, respectiv genitiv. Alcătuiți enunțuri în care un verb la modul infinitiv, respectiv gerunziu să
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
firește, mie, povestire, așa, odată, mic, trăia, el, totul, mai. (e) Formulați patru enunțuri în care verbul a apărea să aibă sensuri diferite. Precizați-le. (f) Alcătuiți patru enunțuri în care să existe: * un pronume demonstrativ de depărtare; * o interjecție onomatopeică; * un numeral multiplicativ; * un verb copulativ. (g) Alcătuiți patru enunțuri în care substantivul viață să fie în cazuri diferite. Testul nr. 2 Se dă textul: ,,Dacă eu i-aș porunci unui general să zboare din floare în floare, asemeni unui
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în care: (a) substantivul viață să îndeplinească funcția sintactică de atribut substantival genitival; b) adjectivul optimist să fie la gradul comparativ de egalitate; (c) subiectul să fie inclus (persoana a doua plural); d) predicatul să fie exprimat printr-o interjecție onomatopeică având valoare predicativă; (e) atributul să fie exprimat printr-un adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere; (f) numele predicativ să fie exprimat printr-un numeral colectiv în cazul nominativ; (g) atributul să fie exprimat prin adverb + prepoziție; (h) verbul a părea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
spune în argou, să fie one man show: fiindcă Animalul nu există și nu funcționează decât sub reflectoarele mass-media ori pe stadioane. De aceea, Animalul există mai ales prin discurs, însoțit de o mimică specială, de gestică explozivă, de registrul onomatopeic. Ce mai tura-vura? Animalul este animal! Limba îi este scâlciată și încleiată, cuvintele lui sunt rămășițele între dinți ale unor foste cuvinte integre, sonoritatea sa este gâlgâitoare și vâscoasă, patetismul său este de crocodil și maimuță la un loc, mimetismul
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
auzi pentru a doua oară - dar foarte prescurtată și într-un tempo mai rapid (presto) - trecând fără întrerupere în mișcarea următoare. Partea IV (allegro). Compozitorul sugerează aici dezlănțuirea înfricoșătoare a forțelor naturii: tunetele, vijelia. Este o muzică descriptivă cu momente onomatopeice, așa cum întâlnim și în încheierea părții II. Beethoven a scris intenționat în aceste pagini chiar și figuri ce nu pot fi executate în mod riguros, cu claritate, în tempo-ul indicat. Totuși expresia, în sensul cel mai propriu - melodia nu
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
preferă tipul nominal de sintagma; determinantul preceda determinatul; verbul personal stă la sfîrșitul propoziției; construcții adverbiale formate cu ajutorul cazurilor adverbiale și al participiilor - corespund construcțiilor prepoziționale și relative din limbile indo-europene; conjuncții rare sau împrumutate; lexic deosebit de bogat în cuvinte onomatopeice și expresive - trăsătură valorificata în poezia populară și culta."275 Ar mai fi de remarcat: marele număr de cazuri (estoniana - 14, finlandeză - 15, maghiară - 18, komi - 27, udmurtă - 16, vepsă - 24); armonia vocalica s-a pierdut recent în estoniana standard
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
idealizare selectivă; b. caracterizare „rotundă” (care se suprapune celei dinamice) are nevoie de spațiu și de subliniere, de raportări la întreg; - caracterizare prin nume (a. nume alegorice sau cvasialegorice; b. nume cu aluzie literară, biblică, etc.; c. nume cu tonalități onomatopeice), cu intenție simbolică, satirică sau caricaturală, etc.; - numele personajelor nu sunt întâmplătoare; asocierea numelui propriu se face cu o imagine sau cu un complex de imagini de la o singură ființă concretă; deci, asocierea nu se face cu o noțiune generală
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
muzica universului (de exemplu, Harsdorffer în Germania *10). Părerea conform căreia un cuvânt ar reprezenta "corect" lucrul sau acțiunea pe care le desemnează a fost în general abandonată : lingvistica modernă recunoaște, cel mult, o clasă specială de cuvinte, clasa cuvintelor "onomatopeice", situate, în unele privințe, în afara sistemului sonor obișnuit al limbii și care încearcă să imite sunetele auzite (cucu, bâzâit, poc, miau). Se poate lesne dovedi că în limbi diferite anumite combinații de sunete identice pot avea sensuri complet diferite (de
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
firește, poate varia în funcție de sistemul lingvistic al vorbitorului. Asemenea imitații ale sunetelor trebuie deosebite de complexa tehnică a creării unei sugestii cu ajutorul sunetelor, de reproducerea unor sunete naturale prin sunete ale vorbirii într-un context în care cuvinte, fără nimic onomatopeic în structura lor, sânt introduse într-o figură de sunet, cum este cazul lui innumerable în citatul din Tennyson pe care l-am dat mai sus, sau al multor cuvinte din unele pasaje din Homer și Vergiliu. În sfârșit, există
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
personajele lui Fielding, All worthy si Thwa-ckum, Witwould, Mrs. Malaprop, Sir Benjamin Backbite, care ne amintesc de Ben Jonson, de Bunyan, de Spenser si de Everyman. Dar există o metodă mai subtilă care constă în a folosi nume cu tonalități .onomatopeice, și printre adepții ei se numără romancieri atât de diferiți ca Dickeos și Henry James, Balzac si Gogol : Pecksniff din Martin Chuzzlewit, Pumblechook, Roșa Dartle (dart = suliță ; startle = a înfiora, a face să tresară), domnul și doamna Murdstone {murder = omor
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Pop, Numele proprii în poezia lui Ion Barbu), numele cu funcție euristică, modelatoare (Marica Pietreanu, Probleme de onomastică literară), relația nume-personaj, tehnica producerii sensului" prin care numele să poată impune personajul (Victoria Moldovan, Relația nume-personaj în opera sadoveniană), variante izomorfe, onomatopeice, trunchieri și combinații fanteziste ale numelui în literatura pentru copii (E. Lucaci, Considerații cu privire la numele proprii în literatura pentru copii). Înțelegând relația dintre sensul literar al numelui și semantica textului ca una de dependență bilaterală în sensul că primul "se
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
semiotic, percepe semnificatul sacru, dar nu îl poate numi. Sacrul nu poate fi tradus în limbaj profan. Limbajul lui Cucoaneș este limbajul auroral, de aceea comunicarea cu umanul s-a încheiat; sunetele pe care povestitorul le aude au un "caracter onomatopeic"201: "transcriu de altfel cu totul aproximativ sunetele pe care le auzeam" așa cum cu aproximație poate fi redat în semne alfabetice "ciocănitul într-o ușă, spargerea unui cristal, căderea unei bombe"202. În preajma prietenului său uriaș simte o "teroare sacră
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
tot prin cumul, ajung cam la 0,5% din interesul românilor. Spre a face față multiplelor responsabilități, e nevoită să cânte și sub alte nume. Deși suferă de scenarită cronică, ciuciuveaua are o imaginație relativ săracă - de la inițialul ciovlică, la onomatopeicul ciovică, ajungând la regionalul nagâț, pe aici sfârșește repertoriul ei onomastic. Drept este, atunci când se ocupă de „relații internaționale”, poartă la sine cărți de vizită pe numele Glareola pratincola. Ciuciuveaua respiră numai prin comunicate de presă, țiuie doar demascări, gândește
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]