309 matches
-
sunt pemfigusul neonatal și impetigo bulos. Clinic, debutează cu o erupție eritematoasă, inițial în jurul ochilor și gurii, care se extinde apoi spre trunchi și extremități; în câteva zile începe zbârcirea și descuamarea tegumentelor, care capătă un aspect asemănător cu pielea opărită; zonele denudate rămân roșii strălucitoare și sunt o poartă de intrare pentru diverse bacterii și o cale prin care se pierd lichide și electroliți, la fel ca și în arsurile termice. După aproximativ 48 ore zonele denudate se usucă și
Stafilococ auriu () [Corola-website/Science/304605_a_305934]
-
Munte în partea de est, dincolo de dealurile Priporului care geologic corespund "Pintenului de Văleni", la o distanță de 5 km față de Vălenii de Munte. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Poiana-Copăceni se numea "Poiana-Copaciului" și făcea parte din comuna Opăriți; satul avea 307 locuitori și se formase la 1783. Comuna a fost desființată în secolul următor, satul fiind arondat comunei Gura Vitioarei. În partea de nord și nord vest se învecinează cu Orașul Vălenii de Munte, în partea de est
Poiana Copăceni, Prahova () [Corola-website/Science/301710_a_303039]
-
caracterul metaforic. Se deosebește însă de expresiile idiomatice prin sensul său stabil, independent de situația de comunicare, și prin faptul că poate fi numai propoziție completă. Un exemplu tipic de proverb este "Chat échaudé craint l’eau froide" (lit. „Pisica opărită se teme de apa rece”) „Cine s-a fript cu ciorbă suflă și în iaurt”. Există și așa-numite „locuțiuni proverbiale”, care sunt expresii idiomatice provenind din proverbe. Acestea nu mai sunt proverbe propriu-zise, din cauza pierderii caracterului de propoziție. Proverbul
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
Șărban polcovnic și Ștefan căpitan, feciorii lui, la Sfânta Episcopie, precum arată cartea de închinăciune...”" Mănăilă, boier credincios Cantacuzinilor, a acumulat o avere însemnată de ambele maluri ale Milcovului: Aldeni, Albești, Bahnele, Bălțați Berindești, Bordești, Cândești, Goniți, Măxim, Măgura, Mărăcineni, Opăriți, Sinești, Tâmboiești în Valahia și Mărtinești, Modruzeni, Mocirleni, Negoșinu în Moldova. În spiritul epocii, el a avut și o intensă activitate de ctitor, în zona noastră de interes, ctitorind bisericile mănăstirilor Bordești și Recea - Cândești. Biserica de la Bordești a fost
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
parte din plaiul Teleajen al județului Prahova. Acesta avea 147 de familii și o biserică zidită din fondurile mănăstirii Mislea. Copiii din comună mergeau la școală la Vălenii de Munte. Satul Poiana-Copăceni se numea "Poiana-Copaciului" și făcea parte din comuna Opăriți; satul avea 307 locuitori și se formase la 1783. Satul Bughea de Jos era reședința comunei Bughiile, o comună ce avea școală din 1890, frecventată de 52 de copii și o moară pe pârâul Bughea. În Bughea de Jos exista
Comuna Gura Vitioarei, Prahova () [Corola-website/Science/301681_a_303010]
-
Scăioși 2390. În 1950, comunele au fost arondate raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satul și comuna "Scăioși" au fost rebotezate "Făgetul". În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar comunele Bughiile, Opăriți și Făgetu s-au desfințat. Comuna Scăioși a fost inclusă în comuna Gura Vitioarei, comuna Bughiile a fost împărțită între comunele Gura Vitioarei și Teișani, iar comuna Făgetu — între comunele Gura Vitioarei și Predeal-Sărari. Singurul obiectiv din comună inclus în
Comuna Gura Vitioarei, Prahova () [Corola-website/Science/301681_a_303010]
-
că Claire e o bucătăreasă extraordinară, mi-a zâmbit el aruncându-mă într-o plăcută stare de tulburare. N-ar trebui să-mi zâmbească în felul ăsta tocmai când scurg pastele, m-am gândit în timp ce-mi oblojeam mâna opărită. M-am întrebat cine-i spusese că sunt o bucătăreasă grozavă, pentru că eram sigură că nu Helen. Poate că era doar amabil. Și ce era rău în asta? —Doamnelor și domnilor, vă rog să vă ocupați locurile pentru reprezentația serii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
zis bărbatul. Cu puțin efort, ne-am putea face un obicei din asta. Ne-am ridicat și, în ciuda faptului că îmi opărise mâna și îmi distrusese cămașa, mi-a plăcut cum arăta. —Îmi dai voie? A arătat spre mâna mea opărită, dar nu a atins-o, pentru că procesele de hărțuire sexuală sunt atât de răspândite în New York încât adesea bărbații nu se urcă în lift cu o femeie neînsoțită, ca nu cumva să se aleagă cu o acuzație, fără martori, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
se simțea amărăciunea. Hugo nu era sigur ce voia să spună Laura. Și nici dacă el voia neapărat să știe. Intuind că problema era complicată, Hugo a luat ceașca și a înghițit cât a putut din apa neagră și ușor opărită. Era nerăbdător să scape cât de repede putea. Laura a ridicat bărbia și și-a tras nasul. Hugo a văzut că ochii îi înotau în lacrimi. Ce s-a întâmplat? a întrebat fără prea multă tragere de inimă. Ea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
fără zgomot. Din când în când, le adresam o întrebare, ceva simplu și imposibil, și-atunci, mișcată brusc de-un cot bine aplicat sau un picior tras pe sub bancă, recolta de vinete începea să freamăte, căutând să scape din aerul opărit. Îmi plimbam apoi privirea pe brațele lor. Pielea se-afla la locul ei, strălucitoare sau păroasă, lenevind în răcoarea mânecilor. Dedesubt, angrenajul de mușchi, nervi și-oscioare, irigat de litri de sânge și apă; un proces calm, silențios, precis ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și, de sus, de pe coroana arborilor sequoia din Grădina Botanică, l-aș fi îndopat cu pietre; aș fi tasat cărbunele ca într-un marfar, după care aș fi pulverizat apă rece peste cupola încinsă. Bucureștiul ar fi ars pe loc, opărit, descojit, carbonizat de propriul lui sistem centralizat de încălzire. Am mai forfotit prin caiete, planuri de curs, hârtii salariale. Spor de stress, spor de toxicitate, spor de fidelitate (asta suna sinistru, ca o recompensă pentru turnătorie). Degeaba, nici urmă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
III (15 p) În coloana A sunt reprezentate subgrupele de brânzeturi, iar în coloana B articolele corespunzătoare acestora. Scrieți pe foaia de răspuns asocierile dintre fiecare cifră din coloana A și litera corespunzătoare din coloana B. A B 1. brânzeturi opărite (cașcavaluri) a. brânza de burduf, b rânza în coajă de brad 2. brânzeturi frământate b. urdă, caș, brânză proaspătă de vacă 3. brânzeturi fermentate și maturate în saramură c. moi cu mucegaiuri, semitari și tari 4. brânzeturi proaspete d. telemea
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
Marele zid: aici primează epicul, nu o dată spectaculos, depășind deseori granițele verosimilului romanesc. Această carte are două secțiuni distincte, cu "fabule" diferite: prima, relatează avatarurile tânărului savant (filosof și medic), Daniel Durban, care, în urma unei drame erotice, poposește în satul Opăriți, ascunzându-și adevărata identitate sub masca unui anonim profesor suplinitor. Venirea lui produce "un adevărat șoc de ideal" (?), cuvântul și atitudinea pe care acesta o promovează schimbând totul în Opăriți: se opune hotărârilor arbitrare ale directorului școlii, înfruntându-l cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Daniel Durban, care, în urma unei drame erotice, poposește în satul Opăriți, ascunzându-și adevărata identitate sub masca unui anonim profesor suplinitor. Venirea lui produce "un adevărat șoc de ideal" (?), cuvântul și atitudinea pe care acesta o promovează schimbând totul în Opăriți: se opune hotărârilor arbitrare ale directorului școlii, înfruntându-l cu diverse prilejuri, fapt care îi atrage simpatia oamenilor, face să renască moralitatea unora (Mihai Șerban, Donia Rașcu, Ion Cârjan), animă ședințele de sindicat și consiliile profesorale etc. Asumându-și propoziția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Durban. Astfel, aflăm că îndrăznețul profesor suplinitor este un tânăr filosof foarte cunoscut, despre care au vorbit în termeni elogioși Jean-Paul Sartre, André Malraux și Roger Garaudy... Pentru Daniel Durban, venirea celor doi pune capăt micului dar instructivului "séjour" de la Opăriți ("bietul căutător de certitudini" află aici multe drame care traduc o existență spirituală "modernă"), întrucât urmează a se întoarce la Iași pentru a încerca să o salveze pe Ozana Dumitrescu. Intrăm, astfel, în secțiunea a doua a romanului (p. 90-133
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
valori, dificil de alcătuit, de altfel. [...] Theodor Codreanu debutează în proză cu povestirea Marele zid, meditație sartreiană cu rădăcini autobiografice, jurnal de apostolat în felul romanelor lui Gabriel Gafița și Eugen Zehan. Exil voluntar, suplinirea unei catedre secundare în satul Opăriți e un prilej de observare a moravurilor dăscălicești, din unghiul prozei polemice și patetice. Daniel Durban, promisiune a filozofiei, caută anonimatul și uitarea departe de lașul consacrării sale, în urma unei drame devenită prin reverberație proces de conștiință. Theodor Codreanu scrie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
străin de voga pe care a avut-o, la noi, în deceniul șapte, idei ca aceea de "absurd" și de "condiție umană". Referirile, din text, la Camus, sunt, în această ordine, semnificative. Narațiunea debutează cu descinderea, ca suplinitor, în satul Opăriți, a lui Daniel Durban. Acesta se remarcă imediat prin decizia și aplombul cu care-l înfruntă pe directorul școlii din localitate, Mavrichi Tomina, considerat până atunci infailibil. De o urâțenie extremă, "suplinitorul" exercită totuși o adevărată fascinație asupra celor inteligenți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
previzibilă, evoluția sa psihologică e totuși interesantă prin meandrele ei, în descrierea cărora autorul arată dexteritate. Cam la jumătatea romanului, citatele devin absolut obligatorii, pentru a face sesizabilă alunecarea în naivitate "se întâmplă însă ceva neobișnuit": o înaltă vizită la Opăriți. Oaspeții au impresionante titluri științifice: "Leon Dumitrescu, doctor docent la Universitatea din Iași" și "academicianul francez de reputație mondială, laureat al premiului Nobel pentru medicină, Jean Pitou". Primul, un tată disperat, îl caută aici pe "doctorul Daniel Durban", singurul care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ultimele patru capitole ale romanului cuprinzând aproape exclusiv confesiunea lui Daniel Durban pe care i-o face Doniei, înainte de a părăsi satul în care sperase că își va găsi liniștea. Pentru naratorul omniscient, Daniel Durban, cel care deschide drumul spre Opăriți, satul unde se concentrează nucleul epic al cărții, este factorul căruia îi cedează o parte din competențele epice, construindu-l ca personaj-reflector, alături de care lectorul descoperă atmosfera unei lumi rurale, din perioada comunismului românesc, având în prim-plan școala și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vine să producă o neașteptată, nemaivăzută, aproape incredibilă, pentru localnici, breșă, când nu acceptă, cu toate eforturile pe care le depune acesta, să schimbe postul cu al fiicei lui, dintr-un sat vecin, nici mai bun, nici mai rău decât Opăriți. Lumea școlii se constituie ca personaj colectiv al cărui glas, de cele mai multe ori în off, o instituie ca barometru al evenimentelor, dar și al stărilor de conștiință pe care acestea le declanșează. Figuri de profesori care ies în prim-plan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cel dominat de comunism. Legat de cele arătate mai sus, Theodor Codreanu aduce în romanul său o intelectualitate surprinzător de normală doar pentru cine privește cu prejudecată spre viața spirituală care a continuat să existe, contrar tuturor rigorilor comuniste. La Opăriți, de exemplu, sunt profesori cu studii superioare sau suplinitori, cu studii medii, oameni care predau orice materie școlară, de la educație fizică și până la matematică, pentru care familiaritatea culturii e evidentă în discuții prin care nu vor să epateze, să-și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pentru că e, prin firea lui, altfel decât ceilalți, reușind să atragă atenția foarte repede tuturor. Receptat, la început, ca un fel de Quasimodo, mutatis mutandis, de a cărui figură Donia Rașcu e impresionată puternic, exact în ziua sosirii lui la Opăriți, încă înainte de a intra în sat, Daniel Durban îi surprinde pe cei de la școală, mai ales, prin maturitatea severă, în ciuda celor doar douăzeci și șase de ani, vârstă foarte apropiată de a majorității profesorilor din colectivul în care intră, prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
noilor lui colegi e fulgerător, pentru că gestul de nesupunere îi e apreciat de doi dintre ei care, în felul acesta, devin, automat, ținta criticilor directorului, neobișnuit cu indisciplina, așa cum înțelege el, stimulat de moment, ideea de ierarhie. În traiectul prin Opăriți, pașii lui Durban se intersectează cu ai Doniei în momente esențiale pentru viitorul personajului care, totuși, rămâne doar o potențialitate. Donia e, așa cum am arătat, un factor de destabilizare a "cumințeniei" pe care o doresc locuitorii satului și, îndeosebi, oamenii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Durban, ceea ce o determină să-i scrie acestuia la Iași și să-l informeze în legătură cu adresa celui căutat. Dacă până în acest moment evenimentele intraseră într-un fel de rutină, venirea celui care-l căuta pe Durban, în urma intervenției Doniei, la Opăriți dezleagă misterul în care era învăluit personajul central, dar la realitate nu au acces decât parțial celelalte personaje, cel puțin până în clipa plecării lui din sat: fostă mare speranță a științei medicale mondiale, în urma unui accident mortal al unui tânăr
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și să-și dorească să pornească pe un nou drum. Destăinuindu-i-se femeii pe care pare a o simți asemenea lui, personajul îi vorbește nu numai despre evenimentele care au determinat acest intermezzo din viața sa, escala făcută la Opăriți, ci și despre viața lui de copil abandonat într-un tren și crescut la orfelinat, despre visurile pe care le-a nutrit, despre oamenii pe care i-a cunoscut, despre idealurile lui umaniste, în care, în conformitate cu spiritul epocii, intră și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]