429 matches
-
mai găsit ceramică neagră cu incizii geo-florale, apoi ceramică dacica și română în zona de «Baltă», s-a găsit o săpăliga de grădinărit cu vârful de piatră iar partea cu gaură de înmănușare din argilă arsă. S-au mai găsit opaițe din lut și cremene, tot în «Baltă» din perioada preromana, primele urme numismatice între care dinari imperiali români de argint din anul 79 e.n bătuți de împăratul Titus Flavius. Populația a început în parte să urce pe terasa de pe
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
Tău“ s-au descoperit ruinele unor construcții, cărămizi - unele cu ștampilă -, țigle, ceramică și un altar votiv închinat lui Dis Pater și Proserpinei (CIL, III, 7656). În locul „Cocor“ s-au descoperit, prin săpături, substrucții de clădiri, ceramică provincială, fragmente de opaițe și o monedă de bronz de la Hadrian.În zona situată între punctele „Cocor“, „Darvaș“ și „Pădurița“ s-au identificat urmele unei alte construcții din care s-au recoltat bucăți de mortar și fragmente de vase terra sigillata. În punctul „Fillereș
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
vase de metal, ceramică. În locul numit „Tarcea Mică“, situat la nord de comună, s-a dezvelit, prin cercetări executate în anul 1913, o villa rustica cu două corpuri de clădire și mai multe încăperi. Materialele descoperite constau din: ceramică, două opaițe, obiecte și ustensile diverse din fier și os, o cataramă, o fibulă de tipul „cu piciorul întors pe dedesubt“ și câte un denar de la: Geta, Elagabal, Iulia Mammaea și Iulia Maesa. La sud-est de comună în zona numită „Valea Mărăloiu
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
nivelul mării. Legătura între terase se făcea printr-o scară cu trepte largi și înalte din calcar. Amenajările muzeistice adăpostesc colecții de mărfuri de pe corăbii, găsite în magaziile edificiului: ancore, lingouri, greutăți, amfore cu vopsele și rășini, statuete, colecții de opaițe, placaje de marmură, mozaic policrom, capete de pilastru. În fostele magazii sunt expuse monumentele epigrafice descoperite în diferite centre din Dobrogea.
Edificiul Roman cu Mozaic () [Corola-website/Science/331332_a_332661]
-
maluri ale Mureșului. Fără cercetări sistematice, se cunosc descoperiri ce provin de pe aria orașului și din împrejurimi, fără posibilitatea unor precizări topografice: subconstrucții de clădiri, numeroase materiale de construcții tegulare (confecționate din țiglă), sculpturi de marmură, vase de ceramică, un opaiț cu inscripția "FORTIS" și alte obiecte. Din zona minelor de sare provin trei inscripții fragmentare, iar din alte locuri mai multe monede de argint și bronz între care și un "dupondius" (monedă romană) din timpul împărătesei romane Annia Galeria Faustina
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
descendent al povestitorului), preotul Cosma (preotul satului Humulești). Construcția a fost restaurată în 1937 prin grija lui Nicolae Iorga. Alte restaurări s-au efectuat în: 1960, 1975, 1988. Expune obiecte care au aparținut familiei Creangă (vârtelniță, roată pentru depănat, sucală, opaiț, ladă de zestre, blidar, pieptănuși, laviță), cărți poștale cu autograf, manuale școlare ("Metodă nouă de scriere și citire"; "Învățământul copiilor"; "Geografia județului Iași"), grafică de Eugen Taru (12 lucrări inspirate din "Amintiri din copilărie"). Casa memorială Ion Creangă din Humulești
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
dar și viță de vie, in, cânepă, legume, livezi cu pomi fructiferi: măr, păr, prun, cireș etc. Majoritatea caselor erau cu două camere, una pentru dormit, iar cealaltă pentru gătit, care avea o vatră din cărămidă. Ele erau iluminate cu opaițul, feștila și apoi cu lampa. Oamenii se hrăneau cu varză, cartof și fasole. Primăvara și vara se consumau urzica, dragaveiul, ștevia, însă alimentul de bază rămânea mămăliga și turta. Hidrografia joacă un rol extrem de important în viața și activitatea oamenilor
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
nu se ține cu regularitate; se organizează mai mult cu prilejul marilor sărbători de peste an, în restul duminicilor tineretul participă la discoteci. Șezătoarea la Leșu se păstrează din timpuri străvechi, când femeile și fetele torceau lâna și cânepa la lumina opaițului sau lămpii și se încălzeau la focul din vatră. Pentru a lucra mai cu spor și a face economie de „naft", fetele și femeile din jur se adunau în casa unor bătrâni sau a unei văduve, pe care îi ajutau
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
acele schimbări de culoare, de la verdele jadului la albastru de cobalt, nisipul, aur încins, diminețile triumfătoare de la Mamaia, Cazinoul și în centru statuia lui Ovidiu, iar la câțiva pași, pe strada Traian, dugheana bunicului, ticsită de ulcele de lut ars, opaițe, amfore, sticluțe irizate, figurine ciobite, descoperite în săpăturile străvechiului Tomis, totul era făcut să incinte, să neliniștească, să tulbure, să șlefuiască sufletul unui copil". Familia Marcoff locuiește în Constanța până în 1916, refugiindu-se în timpul războiului la Brăila, apoi la București
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
plăci de os sau pe pereții din unele peșteri din Asia, America de Nord sau Europa. Sau de ce în peșterile din Spania și Franța, unde sunt capodopere ale picturii rupestre, nu s-au găsit nicio urmă de fum, torțe, focuri sau de opaițe de seu. Sunt prezentate concluziile paleontologului francez Henri Martin (din 1911-1913) și ale arheologului britanic Paul Bahn (din 1980-83). Conform acestora, triburile Cro-Magnon au domesticit caii și câinii încă de acum 30.000 de ani (deci la scurtă vreme după
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
secolul al XIX-lea, când urmele exploatărilor romane mai erau vizibile, s-au făcut observații detaliate privind tehnicile de desprindere a blocurilor de calcar și de avansare în masiv. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede. Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. În Evul Mediu timpuriu în apropiere au mai existat 2 mici sate ("Párdé" la sud, în zona izvorului văii Pordeiului, și "Kovácsteluk" la
Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/325224_a_326553]
-
pus în geam, dar 24 coli de hârtie, costa cât un car de lemne. În casă se făcea un cuptor cu vatră și horn pentru pregătirea hranei pe timp rece iar vara hrana se pregătea afară. Pentru iluminat se folosea, opaițul (poponeața) cu seu sau untură iar mai încoace a apărut lampade 5, 8 și 12 lumini ce folosea petrol lampant (gaz). După 1900, s-au făcut case cu cerdac, cu deregi și parmaclâc, învelite cu oale sau tablă. Cele mai multe se
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
Primele atestări documentare datează din secolul XV, respectiv anul 1439 și vizează satele Buceș, Mihăileni și Stănija. În urma unor săpături arheologice, în zona Stănija au ieșit la iveală urmele unor străvechi așezări miniere, descoperindu-se elemente de ceramică română, cărămizi, opaițe, râșnite sau chiar bucăți de lemn folosite la construirea galeriilor. În împrejurimi s-au găsit urme de locuire și de practicare a unor îndeletniciri datate din antichitate, materiale aparținând culturii “Coțofeni” și chiar un vechi sistem de alimentare cu apă
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
paie, de secară. Mobila aproape că lipsea cu totul, ea se compunea din patul de nuiele,apoi din scândură, o laiță dintr-o scândură lată - pentru primirea oaspeților, masa și alte câteva obiecte simple. Cea mai frecvent întrebuințată lampă era opaițul, un vas de ceramică în care se punea grăsime și un muc de cârpă, care dădea o lumină palidă. Pe lângă obiectele necesare deservirii casnice fiecare familie mai avea obiecte de prelucrare a lânii (dăracul, pieptenii de lână), obiecte de prelucrare
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
în subordinea Muzeului de Istorie Natională și Arheologie din Constanța, într-o cladire nouă. În "Muzeul Arheologic" Histria sunt expuse piese de arheologie greacă, romană și bizantină, provenind din cercetările de la Histria și din împrejurimi: amfore, inscripții, vase ceramice, sticlă, opaițe, podoabe, basoreliefuri elenistice, documente epigrafice. Prin ordonanța nr. 43 din 30 ianuarie 2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, Histria a fost înscrisă prima pe lista celor 5 zone de interes arheologic
Histria () [Corola-website/Science/299504_a_300833]
-
drumului roman Apulum-Napoca. Era un punct militar și vamal. Substrucții de clădiri din piatră romane au fost găsite în vatra satului. Din acest teritoriu provin fragmente de vase aflate la muzeul din Aiud (inv. 3411, 3511), cărămizi ștampilate, fragmente de opaițe de lut, o cheie, capiteluri de coloane, o statuie de bronz reprezentând „un genius” înaripat MIT 4231, o fibulă, un glob de bronz, expuse la muzeul din Aiud 3400, o monedă de argint, etc. Materialul arheologic găsit la fața locului
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
în parte donat muzeului din Alba Iulia, piesele mai puțin valoroase devenind exponate în cadrul micului muzeu de la școala generală din localitate. Materialul arheologic descoperit aici este divers: altare închinate zeităților romane, monumente funerare, țigle și cărămizi ștampilate, vase din ceramică, opaițe, fusaiole pentru tors. Cele două altare romane descoperite la Stremț sunt dedicate zeițelor Diana și Nemesis și prezintă interes prin inscripțiile lor. Altarul dedicat zeiței vânătorii, pădurilor și lunii, Diana, are următoarea inscripție în latină: Specialiștii de la muzeul din Alba
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
dacică. Pe malul stâng al Oltului se află un castru roman, distrus în cea mai mare parte de construcții din secolul al XVIII-lea , dar mai ales de construcția castelului Mikó din anul 1827. În cetate s-au descoperit două opaițe, un vârf de lance, o fibulă de bronz și un disc, fragmente de ceramică dacică și romană dar și patru monede de la Domițian, Elagabal, Traian și Severus Alexander.
Olteni, Covasna () [Corola-website/Science/300381_a_301710]
-
veneau să aducă ofrande, pentru ca zeii îndurători să le asculte ruga de însănătoșire. Nimeni nu poate ignora strălucirea civilizației greco-romane, care a excelat în construcții publice monumentale și opere de artă. Dar, în ceea ce privește iluminatul nu a reușit să depășească flacăra opaițelor/lămpilor și a făcliei. Din această cauză, în inima imperiului, la Roma, după lăsarea serii puțini erau cei care se aventurau pe străzile „înecate în beznă“ (Juvenal, „Satire“). De aceea, persoanele publice erau însoțite de purtători de lumină - „lampadarii“. Zestrea
Agenda2004-45-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283009_a_284338]
-
care ne-a lăsat-o perioada istorică la care ne referim reprezintă, însă, expresia celei mai vechi credințe a oamenilor: aceea a utilității efortului propriu și a speranței că efortul lor își va găsi continuitate în rândul generațiilor viitoare. Lumina opaițului va răzbate până târziu în Evul mediu; până la apariția lumânărilor (de ceară, de stearină și parafină), care vor face carieră, începând de la 1312. La o mare serbare dată în 1785 de Ludovic XIV, în sala oglinzilor de la Palatul Versailles au
Agenda2004-45-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283009_a_284338]
-
alimente a fost acela că sora mea și cu mine lucram pentru femeile ucrainene. Eu am Învățat să torc lâna. Deci eu torceam lâna, iar sora mea tricota diverse obiecte. Lucram zile Întregi până noaptea târziu - noaptea lucram la un opaiț. Ca plată pentru aceasta primeam cartofi, mălai sau o pâine. Familia noastră a rezistat, În sensul că tatăl meu a fost un foarte bun tată de familie, un om voinic, harnic și el a făcut orice. La un moment dat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
să procurăm cartofi, bineînțeles, o fiertură de linte, un cir din puțină făină de porumb și, În special, să Încălzim puțină apă - minimum de igienă. De păduchii de tot felul nu puteam scăpa așa ușor. „Iluminatul” se făcea cu un opaiț cu ulei la confecționarea cărora tatăl meu era specialist. La un moment dat, medicii și dentiștii au fost exilați În diferite sate. Părinții mei au fost siliți să plece În satul Tropova. Au fost foarte speriați și foarte afectați de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
responsabilitate să aduci pe lume un copil În condițiile date, dar n-am avut Încotro. Fiul nostru Sascha s-a născut pe 18 iulie 1944. Nașterea a decurs noaptea, pe o bucată de saltea completată cu o valiză, la lumina opaițului. Am căpătat o infecție, copilașul era plăpând, fără vlagă. Părinții mei erau Îngroziți la gândul că mă pot pierde și pe mine, și pe copilul meu. Au făcut rost de medicamentul „rubiazol”, care mi-a salvat viața, poate și cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
amintesc. Era În română? Da. Era o traducere din engleză. Era literatură? Da, literatură. Dar acum nu-mi amintesc ce carte era. Și despre ce era? De dragoste. Un roman de dragoste. Cam asta a fost. Lumină, știți, nu exista. Opaiț. Nu, nu era lumină - nici lampă nu exista, așa cum am mai găsit pe aici. Opaiț, pentru că ăsta nu consuma prea mult și cu ăsta se stătea. Nu aveam altceva. Noaptea cădea pe la ora 4-4.30. Te băgai și stăteai așa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
acum nu-mi amintesc ce carte era. Și despre ce era? De dragoste. Un roman de dragoste. Cam asta a fost. Lumină, știți, nu exista. Opaiț. Nu, nu era lumină - nici lampă nu exista, așa cum am mai găsit pe aici. Opaiț, pentru că ăsta nu consuma prea mult și cu ăsta se stătea. Nu aveam altceva. Noaptea cădea pe la ora 4-4.30. Te băgai și stăteai așa În boarfe. De asta s-a făcut tifos exantematic, că mizeria era foarte mare. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]