584 matches
-
îndelungata și chinuitoarea «facere»”. Continuând discuția în Eu & tu & el & ea... sau Dialogul generalizat (1990), cei trei cavaleri ai inteligenței analizează cu maximă acribie „felurile lui a avea”. Nu fără multiple digresiuni menite să ducă la deplina clarificare a termenilor operanți. Prin toate reușitele ontologice, ființa umană își creează un „avut ontologic” și, drept consecință, orice actualizare a lui a fi, orice realizare a lui în prezent („acum - aici - așa”) e însoțită de apariția lui a avea la trecut. Dacă avutul
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
prin puterea și arta lui Dumnezeu. În acest caz, aceeași profeție se aplică atât primei, cât și celei de‑a doua veniri a lui Isus. Primei veniri, întrucât Dumnezeu se naște din trupul fecioarei Maria, fără intervenția lui Iosif (non operante in eum Joseph); celei de‑a doua, căci Isus va sfărâma atunci, cu o singură lovitură, stăpânirea răului. Pentru a fi mai clari, trebuie să spunem că, în cadrul primei profeții, segmentul „o piatră s‑a desprins, neazvârlită de vreo mână
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
piciorul lui, să-l scuipe în obraz și să zică: așa se cuvine omului care nu vrea să zidească fratelui său casă în Israel. 10. Și casa acestuia se va numi în Israel: casa desculțului.” Eșecurile leviratului (care nu devenea operant dacă soții au avut fete) puteau fi diverse. Facerea povestește aventura Tamarei, nora lui Iuda, soția lui Ir (omorât „de Domnul”), care, după moartea acestuia, ar fi trebuit să se mărite cu Onan („Atunci a zis Iuda către Onan: «Intră
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
2. PROBA DE ORIGINALITATE Această probă presupune încheierea în cât mai multe feluri a unei întâmplări (imaginarea sfârșitului unei povești începute dar neterminate). Ea vizează originalitatea. Cotarea originalității a fost dificilă, criteriile fiind greu de stabilit. Considerăm veridică și totodată operantă numai acea notare în cadrul căreia produsele individului se raportează la grupul dat, adică la grupul școlar examinat. De aceea, am recurs la clasificarea tuturor unităților de idei și la cotarea comparativă: soluții unice, originale cu trei puncte, soluții care se
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
partenerii să își clarifice sentimentele și să își exprime liber opțiunile. Mai degrabă simboluri morale decât prezențe vii, personajele se dovedesc de multe ori schematice, fără consistență, puțin plauzibile. Textele, notabile când și când prin finețea analizei psihologice, nu par operante scenic. Construite nesigur, cu o intrigă stufoasă, încărcată de digresiuni și episoade parazitare, ele rămân teziste, artificiale. Tensiunea dramatică riscă să se piardă în reminiscențe livrești, în nesfârșite discuții cu pretenții filosofice, fiecare piesă fiind compusă parcă pe o singură
ŢOPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290227_a_291556]
-
1) învățarea semnalelor (signal learning; evidențiată de Guthrie, 1935; de Mowrer, 1960; este vorba despre „reflexele condiționate” descrise anterior de Pavlov); 2) învățarea stimul-răspuns (S-R learning; evidențiată de Mowrer, 1960; dar și de Skinner, 1938, care o numește „condiționare operantă”); 3) înlănțuirea (chaining; este „lanțul motor” sau „stereotipul dinamic” descris de reflexologii ruși; dar acest mecanism fusese identificat și de părintele psihologiei behavioriste, Watson, 1919); 4) asociațiile verbale (verbal associations; mecanismul a fost studiat mai întâi de Ebbinghaus, 1913; a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
umple vidul cu așa-zisa psihologie realistă; dar aceasta, departe de a fi „realistă”, era o simplă fantezie de tip asociaționist. La jumătatea secolului XX, B.F. Skinner încercase să fundamenteze teoria instruirii programate pe o singură teorie a învățării: condiționarea operantă - teorie elaborată de el în prelungirea teoriilor behavioriste și reflexologice clasice despre condiționarea comportamentală. Cele nouă mecanisme de învățare cuprinse în „ierarhia lui Gagné” (I. signal learning; II. S-R learning; III. motor chaining; IV. verbal associations; V. multiple discriminations
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
obținerii unei satisfacții. B.F. Skinner este și el un susținător al teoriilor behavioriste, al faptelor observabile fizic, fără analiza substratului fiziologic; împarte comportamentul în: comportament de răspuns (când un stimul cunoscut produce un răspuns -schema condiționării clasice pavloviste) și comportamentul operant (când apare un răspuns spontan pentru un stimul care nu se cunoaște sau nu este controlat de experimentator - condiționarea este instrumentală sau operantă). Aplicând această teorie, experimentând pe animalul care învață să acționeze pentru a obține hrana, și aplicând-o
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în: comportament de răspuns (când un stimul cunoscut produce un răspuns -schema condiționării clasice pavloviste) și comportamentul operant (când apare un răspuns spontan pentru un stimul care nu se cunoaște sau nu este controlat de experimentator - condiționarea este instrumentală sau operantă). Aplicând această teorie, experimentând pe animalul care învață să acționeze pentru a obține hrana, și aplicând-o pe individul uman, Skinner a construit mașinile de învățat de tipul programării lineare. E.R. Gutherie prezintă teoria condiționării prin contiguitate, subliniind că învățarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pot fi grupate și în modele. Astfel se poate vorbi despre : modelul asociaționist și al condiționării clasice, în care includem: teoria condiționării clasice și teoria condiționării prin contiguitate ; modelul behaviorist (asociaționist-comportamentist), în care pot fi cuprinse: teoria conexionistă, teoria condiționării operante (Skinner), teoria așteptării sau a behaviorismului intențional (Tolman), teoria mediației, teoria reducerii sistematice a tensiunii comportamentului, teoria revizuita a celor 2 factori ; modelul gestaltist care include teoria legilor organizării învățării; modelul functionalist-pragmatist concretizat prin: teoria experimentalistă sau a învățării progresive
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Loi du 8 décembre 1992 relative à la protection de la vie privée à l’égard des traitements des données à caractère personnel), inspirată, în cea mai mare parte, din legea franceză. Legea belgiană a fost introdusă gradat și a devenit operantă la 1 iunie 1996. Legea se aplică atât prelucrărilor automate de date, cât și celor manuale. Prin lege: • sunt stabilite drepturile și obligațiile asociate utilizării datelor personale; • se creează un sistem de declarare, ca precondiție a prelucrării informațiilor cu caracter
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de ales între „titluri, onoruri și bani ori Siberia”. Lectura devine însă acaparantă prin smulgerea unor măști de politicieni și scriitori venerați, prin desecretizarea vieții lor intime, prin punerea sub reflector a unor practici medievale de conducere instituite de Ceaușescu, operante chiar la cel mai înalt nivel de partid și de stat. Fostul scriitor de curte, membru al CC al PCR, răsfățatul familiei conducătoare, invocă destăinuiri ale unor comuniști de frunte, comparși ai lui Gheorghiu-Dej, potrivit cărora acesta nu trăia deloc
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
Există mai de grabă o „logică” ascunsă a revoluției care scapă fiecărui participant. Dacă vrem să înțelegem revoluția, trebuie să înțelegem mai mult această logică obiectivă ce nu poate fi găsită în subiectivitățile actorilor. În general, metoda comprehensivă poate fi operantă în explicarea următoarelor trei tipuri de fenomene: a) fenomenul reprezintă acțiunea unui actor. Evenimentele politice din sistemele tradiționale aveau foarte des acest caracter. Ele erau exclusiv, sau cel puțin în mare parte, rezultatul acțiunii unei persoane - împăratul, de exemplu. În
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
rând, la schimbarea organizării sociale, și nu la perfecționarea rațiunii umane care produce aceste forme. Rațiunea este doar un simplu instrument de invenție a unor forme sociale adecvate la condițiile date. Aceasta este cauza pentru care criteriul raționalității nu este operant în estimarea evoluției sau progresului social. Lipsa sa de eficiență reiese foarte clar din faptul că filosofii secolului al XVIII-lea nu au reușit să-l utilizeze în determinarea unor stadii distincte în evoluția societății. Herbert Spencer este autorul unuia
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Ele includ deci modalități de structurare provizorie a imaginii cognitive, de completare și organizare a ei până la nivelul la care devine tratabilă analitic. Dar, din acest motiv, este asumată explicit incertitudinea, cu toate consecințele ei. Pentru a fi realiste și operante, metodele de tip analitic trebuie să adopte deci un caracter provizoriu și iterativ. Am accentuat asupra acestor aspecte pentru a face clar că strategia optimalității tendențiale este substanțial diferită de modelul deciziei raționale clasice. Strategia optimalității tendențiale, spre deosebire de modelul analitic
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Liège, martie 2006 1 Modele și principii generale ale terapiilor comportamentale și cognitive Ovide Fontaine, Philippe Fontaine∗ Introducere 1. Terapiile comportamentale și cognitive ale primului val: de la Pavlov la Skinner Condiționare clasică sau reactivă sau de tip I (Pavlov) Condiționare operantă de tip II (Skinner) 2. Terapiile comportamentale și cognitive ale celui de al doilea val: „revoluția cognitivistă” Patru variante ale cognitivismului Modelul învățării sociale al lui Bandura Terapia rațional-emotivă a lui Ellis Modelul cognitiv-comportamental al lui Beck Modelul self instructional
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în situații care țin de domeniul psihopatologiei. Pentru Cottraux, avantajul acestei metode constă în faptul că ea ar permite, în cazurile mai puțin complexe, să fie aplicată de către terapeuți ușor de format și de supervizat pentru această activitate specifică. Condiționare operantă sau de tip II (Skinner) Poziția behavioristă radicală a lui Watson n-a fost urmată cu exactitate de nici unul dintre continuatorii săi. Incercând să respecte criteriile unei analize științifice a comportamentului, un mare număr dintre acești cercetători au încercat să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ea permite studierea cu precizie a fluxului sau a frecvenței apariției comportamentului, a intensității sale cât și a duratei.Totuși, simpla descriere a topografiei, a debitului, a intensități și a duratei comportamentului nu este suficientă pentru a defini un comportament operant dacă nu o relaționăm de consecințele acestuia. Consecințele sau întărirea Definiția întăririi ridică problema înțelegerii cauzei pentru care un individ este sau nu întărit de o consecință sau alta. Sigur, atunci când este vorba despre întăriri primare, cum ar fi hrana
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
instrumentul ascuțit care forțează organismul să reacționeze. Principiul stimulului discriminativ Skinner a precizat, cu ușurință, că „definirea comportamentului în termeni de stimul-răspuns implică o omisiune gravă. Ea nu conține nici o descriere a interacțiunii dintre organism și mediul său”. Teoria condiționării operante se îndepărtează cu hotărâre de formulările în termeni de reflexe condiționate în care stimulul își conservă valoarea de forță inexorabilă. Intr-adevăr, stimulul la Pavlov este necondiționat. In acest caz, stimulul este perceput ca orice element al situației în care
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este emis sau întărit. Din acel moment, orice stimul prezent obține sau poate obține o funcție de control asupra răspunsului; această funcție se manifestă prin faptul că fluxul răspunsului crește sau se diminuează în prezența sa. Stimulul care controlează un comportament operant va fi denumit „stimul discriminativ”. Dacă un copil plânge atunci când zărește un adult și dacă lacrimile sale încetează atunci când adultul își îndreaptă atenția asupra sa, vom spune că adultul este un stimul discriminativ al comportamentului operant „a plânge”, întărit de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care controlează un comportament operant va fi denumit „stimul discriminativ”. Dacă un copil plânge atunci când zărește un adult și dacă lacrimile sale încetează atunci când adultul își îndreaptă atenția asupra sa, vom spune că adultul este un stimul discriminativ al comportamentului operant „a plânge”, întărit de consecințele sale (atenția adultului), care modifică comportamentul copilului: el încetează să mai plângă. Stimulul discriminativ nu acționează exact ca un declanșator; el nu forțează răspunsul care trebuie să se producă. El nu reprezintă decât unul dintre
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mai plângă. Stimulul discriminativ nu acționează exact ca un declanșator; el nu forțează răspunsul care trebuie să se producă. El nu reprezintă decât unul dintre aspectele, uneori esențiale, ale circumstanțelor în care un răspuns este emis și întărit. Numeroase comportamente operante nu sunt astfel emise cu o frecvență crescută decât în prezența unor anumiți stimuli discriminativi. Regula de bază care guvernează controlul comportamentului prin intermediul stimulilor discriminativi poate fi enunțată astfel: frecvența de manifestare a unui comportament operant va fi crescută în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și întărit. Numeroase comportamente operante nu sunt astfel emise cu o frecvență crescută decât în prezența unor anumiți stimuli discriminativi. Regula de bază care guvernează controlul comportamentului prin intermediul stimulilor discriminativi poate fi enunțată astfel: frecvența de manifestare a unui comportament operant va fi crescută în prezența unui stimul discriminativ care, în trecut, a însoțit producerea acestui comportament și a semnalat motivul întăririi sale. Abordarea operantă Dacă este important să cunoaștem modul în care un comportament a fost însușit, este la fel de necesar
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
guvernează controlul comportamentului prin intermediul stimulilor discriminativi poate fi enunțată astfel: frecvența de manifestare a unui comportament operant va fi crescută în prezența unui stimul discriminativ care, în trecut, a însoțit producerea acestui comportament și a semnalat motivul întăririi sale. Abordarea operantă Dacă este important să cunoaștem modul în care un comportament a fost însușit, este la fel de necesar să știm în ce fel și prin ce variabile este menținut acesta. Interesul clinicianului se îndreaptă deci, mai întâi, asupra fluxului actual cu care
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
solicite o secvență sau un lanț de răspunsuri ale căror prime elemente sunt prea îndepărtate de întărire pentru a fi controlate de către aceasta, atâta timp cât alte sisteme de întărire „intermediare” n-au fost elaborate. Această scurtă observație demonstrează faptul că abordarea operantă acordă aceeași atenție atât topografiei și structurii comportamentului cât și variabilelor de care depinde acesta. Această abordare pune accentul pe conceptul contingențelor de întărire care maschează interacțiunea dintre organism și mediul său. Rezultă de aici că, pentru Skinner: comportamentul este
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]