1,074 matches
-
toată lumea din sală, inclusiv pentru ambasador care era servit în camera lui. în drumul său spre }arigrad ambasadorul francez luase cu el un secretar, iar căpitanul cinci călăreți în cizme roșii, ca pentru nuntă, și un al șaselea în niște opinci galbene, turcești. Erau în stare să ajungă oriunde și să îndure orice neajunsuri. Căpitanul Opujić era însoțit de o fată cu niște ciudate înflorituri sure în pletele ca pana corbului, atît de pieptoasă că se putea mușca singură de sîni
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
întunericul, perdelele învechite, dușumeaua jilava înjghebau încăperea tristă ce aștepta sârmanii oameni. Aburii, deasupra ligheanului, împrăștiau o putoare greu de suportat. Ușa s-a deschis. Primul în încăpere a fost Leanca. Un batran cocoșat, cu haine zdrențuite, numai petice, cu opinci și obiele ponosite. Ochii lui împăienjeniți, sub sprâncenele stufoase, căutau înspăimântați un loc de scăpare. - Cum te cheamă, ba tăgârța? - s-a răstit tovarășul la el, si, în scârba, a scuipat într-un colț, după ușa. - A? - abia a putut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
din redacție. La fel, am avut surpriza neagră de a citi, în Cotidianul, insultele și amenințările unui membru al Uniunii Scriitorilor, dl Mircea Arman, proaspăt redactor-șef la Tribuna, la adresa tuturor scriitorilor, pentru el toți fiind, de la vlădică pînă la opincă, «țuțeri», «ipochimeni» și altele asemenea.” Nominalizări Din numărul 406 (7-13 martie) al OBSERVATORULUI CULTURAL aflăm autorii nominalizați la Premiile acestei reviste pe anul 2012, care se vor acorda înt-o ceremonie ce va avea loc în ziua de 8 aprilie. Sigur
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3849_a_5174]
-
Te costă cinci lei și trenul... Și a plecat. Proba clasică cu fluoresceină a întărit spusele puțarului. Izvorul s-a colorat frumos. Apa nu era nici măcar filtrată prin pămînt. Rîdeau munții, rîdea Prahova, singuri sinaioții erau încruntați. De la vlădică la opincă, toți gustaseră..." Puse alături, proza lui V. A. Urechia și aceea a lui E. Lovinescu sugerează existența unui prototip comun: o întîmplare aievea, petrecută cine știe unde și plimbată apoi din gură în gură. Curat krenoterapie!
Krenoterapie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10644_a_11969]
-
Ador merele roșii,pietrele caldeși bărbații docili.Îmi place culoarea verde,Ochii pătrunzători,limba ascuțităși mai ales ...hipnoza.... XVII. LECȚIA, de Adriana Papuc, publicat în Ediția nr. 2032 din 24 iulie 2016. Lecția Odată,mai demult firește Când puricii aveau opinci de fier, Pe-aceste plaiuri mândre,de poveste Trăia ,o bunătate de boier. Avea de toate omul pe moșie Păduri întinse,lanuri roditoare, Livezi mănoase,vii și herghelie Și un conac ce se-nvârtea sub soare. N-avea copii boierul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
lucru eu am chibzuit, Vreau în pădure să-mi ridici o casă. Să pui la dânsa lemnul cel mai bun Stejarii drepți,înalți ,de calitate, Atâta vreau Ioane să-ți mai ... Citește mai mult LecțiaOdată,mai demult fireșteCând puricii aveau opinci de fier, Pe-aceste plaiuri mândre,de povesteTrăia ,o bunătate de boier.Avea de toate omul pe moșiePăduri întinse,lanuri roditoare,Livezi mănoase,vii și herghelieși un conac ce se-nvârtea sub soare.N-avea copii boierul,fiindcă soartaDe prea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
star al festivalului folcloric local s-a desprins de mult de canoanele stricte ale acestui dans. La aproape 80 de ani, Joacă Lesne nu mai dansează, ci plutește. Viteza pe care o imprimă picioarelor e supraumană, iar arabescurile pe care opincile le desenează pe podea sunt de fiecare dată altele. L-am urmărit mereu cu încântarea pe care o ai pentru o atracție de bâlci. Foarte târziu am înțeles că Joacă Lesne are în spate o întreagă filosofie și deține o
De ce bărbații români se tem să danseze () [Corola-blog/BlogPost/338207_a_339536]
-
Eram săraci, că nu-mi amintesc dacă mâncasem la ai mei toată iarna altceva în afară de varză murată și de fasole. De la Crăciun în colo, mai era un os de porc prin borș. Când am plecat de acasă, mi-au dat opincile lui nenică; le strângeam eu cât puteam cu nojițele, dar ele tot se desfăceau. Ițarii mei erau plini de petice, așa că mama mi-a dat și ițarii lui nenea și căciula lui tata; arătam ca o caricatură. Când m-a
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
până acolo, pe malul Dunării, unde mulțimea așteaptă minuni noui și unde glasul ciobanului Petrache Lupu îndeamnă atât de blând: pocăiți-vă! “; cu subtitlul „Sfântul e un om simpatic“ - „L-am privit pe Petrache Lupu de aproape. E încălțat în opinci, poartă o cămașă cusută cu floricele, un brâu negru și o pălărie neagră[...] E puțin cam «tare de urechi» și gângăvește. Dar avea o putere magică: e deajuns un semn cu mâna de acolo de sus și toată lumea îngenunche. „Am
Agenda2005-25-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283842_a_285171]
-
lui Dumnezeu, Care a rânduit să avem înaintea noastră niște făclii luminoase, niște stâlpi care nu au cedat compromisurilor cu diavolul (și cu slujitorii lui ucigași), care au fost și sunt repere în continuare pentru noi toți, de la vlădică până la opincă. Domnul doctor Pavel Chirilă ne spunea cândva: „Cum descoperi dacă un păstor sau conducător face voia lui Dumnezeu?” - un păstor, fie cleric, fie necleric, pentru că și medicul și profesorul sunt păstori; și un simplu mirean creștin ortodox poate fi un
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > LECȚIA Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 2032 din 24 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Lecția Odată,mai demult firește Când puricii aveau opinci de fier, Pe-aceste plaiuri mândre,de poveste Trăia ,o bunătate de boier. Avea de toate omul pe moșie Păduri întinse,lanuri roditoare, Livezi mănoase,vii și herghelie Și un conac ce se-nvârtea sub soare. N-avea copii boierul
LECȚIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385130_a_386459]
-
mai mult întrebările rămase fără răspuns: "De unde a știut ăsta ce-am zis eu și ce-am făcut? De unde? De la securiști, sunt convins, dar cine m-a turnat la securiști pe mine, băi? Unul dintr-ai noștri... un sărăntoc în opinci care n-are după ce bea apă, f...i neamu-n c...r de curvă! L-aș omorî la capu' locului dacă l-aș afla. La el în bătătură, i-aș da cu măciuca-n cap ca la un șarpe, chit că
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
auzi, Și se vor alătura alte sute și mii: „Patria e-n pericol, apărați-o cu pieptul, Când o pierd trădătorii, să-i gonim avem dreptul! Nu suntem singuri, căci cu noi se ridică, Truditorii din fabrici și țăranu’-n opincă, Medicii, dascălii și cei din oștire, Și, prin noi, toți eroii din cimitire. Plecați, dară, lotrilor, oriunde vreți voi; Veți plăti!... dar acum ne vrem Țara-napoi!” Referință Bibliografică: DE PATRIA... / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1777
DE PATRIA... de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384684_a_386013]
-
tradițional al țărăncii românce este compus din cârpă, baticul ce-i acoperă capul, ciupag, o cămașă peste care poartă în funcție de anotimp laibăr sau pieptar (vestă), cojoc, poale (fustă), catrință (șorț înflorat), opreg (țesătură cu franjuri purtată peste poale), brâu și opinci (încălțăminte de piele sau cauciuc). Costumul tradițional al țăranului român are pe lângă opinci, cojoc, pieptar și laibăr, obiecte vestimentare bărbătești precum izmene (pantaloni) și cămașă lungă legată la mijloc cu un brâu. Costumele tradiționale erau făcute de oamenii satului și
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
ciupag, o cămașă peste care poartă în funcție de anotimp laibăr sau pieptar (vestă), cojoc, poale (fustă), catrință (șorț înflorat), opreg (țesătură cu franjuri purtată peste poale), brâu și opinci (încălțăminte de piele sau cauciuc). Costumul tradițional al țăranului român are pe lângă opinci, cojoc, pieptar și laibăr, obiecte vestimentare bărbătești precum izmene (pantaloni) și cămașă lungă legată la mijloc cu un brâu. Costumele tradiționale erau făcute de oamenii satului și aici putem aminti că țăranii erau buni meșteșugari. Pe lângă faptul că erau buni
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
echilibrate: nuanțe de maro, galben, verde, violet. În schimb, la cămășile fetelor, se regăsesc culorile vii, exuberante, cu motive dispuse în râuri, oblic, pe jumătatea inferioară a mânecilor, astfel că sunt adevărate opere de artă tradițională. Încălțămintea tradițională țărănească era opinca din piele sau vițel, cunoscută în majoritatea regiunilor țării. Opinca era „vopsită în culori vegetale, obținută din coaja de arin, care dă pielii o nuanță roșiatică. În opinci femeile purtau ciorapi de lână albă lucrați cu croșete și numiți colțuni
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
cămășile fetelor, se regăsesc culorile vii, exuberante, cu motive dispuse în râuri, oblic, pe jumătatea inferioară a mânecilor, astfel că sunt adevărate opere de artă tradițională. Încălțămintea tradițională țărănească era opinca din piele sau vițel, cunoscută în majoritatea regiunilor țării. Opinca era „vopsită în culori vegetale, obținută din coaja de arin, care dă pielii o nuanță roșiatică. În opinci femeile purtau ciorapi de lână albă lucrați cu croșete și numiți colțuni. Astăzi, opincile au fost înlocuite cu pantofi închiși sau ghete
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
astfel că sunt adevărate opere de artă tradițională. Încălțămintea tradițională țărănească era opinca din piele sau vițel, cunoscută în majoritatea regiunilor țării. Opinca era „vopsită în culori vegetale, obținută din coaja de arin, care dă pielii o nuanță roșiatică. În opinci femeile purtau ciorapi de lână albă lucrați cu croșete și numiți colțuni. Astăzi, opincile au fost înlocuite cu pantofi închiși sau ghete”. Se observă, la o privire atentă, că întreaga găteală a capului are principalul rol de a pune în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
piele sau vițel, cunoscută în majoritatea regiunilor țării. Opinca era „vopsită în culori vegetale, obținută din coaja de arin, care dă pielii o nuanță roșiatică. În opinci femeile purtau ciorapi de lână albă lucrați cu croșete și numiți colțuni. Astăzi, opincile au fost înlocuite cu pantofi închiși sau ghete”. Se observă, la o privire atentă, că întreaga găteală a capului are principalul rol de a pune în evidență, nu numai frumusețea feminină, dar și statutul în comunitate. În acest sens, pieptănătura
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
ițarii largi, ca pantaloni, cu partea de jos răsfrântă ca o manșetă, confecționați din lână albă, iar pe timpul iernii se purtau cioarecii. Aceștia erau din țesătură mai groasă, de textura sumanului, strâmtați în regiunea gleznei, de culoare albă. Bărbații foloseau opincile, în trecut, ca încălțăminte, peste colțuni, dar și cizmele, care aveau o croială specifică, adesea cu glezna strânsă în curea, iar capul și-l acopereau cu așa numită cușmă (căciulă) confecționată din blană de miel neagră ori brumărie, dar și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
durerea Că am pierdut o țară în mâini de putregai, Ași vrea să lupt cu hoții, dar nu mai am puterea Căci s-au lipit în toate, în toate-s drept un scai. Sunt hoți lângă vlădică, sunt hoți lângă opincă Porcane adunate de neamuri septici rude, Nu știu a cerne capul ce șade sub horincă, Nici truda pentru muncă, nici palmele să-asude. Nu pot dormi în pace, mă macină durerea Că am pierdut hotarul ce trebuia lăsat... Către păstrare sfântă
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
caște gura la nunțile, botezurile și morțile lor de lux, să caște gura cum nasc, cum preacurvesc, cum se îmbracă, cum mor și trăiesc leneșii încoronați! Cînd ex-regele primea cadou automobile la modă și avioane, românii luptau pe front în opinci și moletiere, iar acuma vrea să i se pupe dreapta! Mic, temător și trădător, nu a fost la înălțimea momentului istoric, ca de altfel, nici tatăl său care, în 1940, a permis dezmembrarea fără luptă a Țării și a fugit
Fostul rege încă mai crede în steaua lui Lenin, „Победа” lui Stalin şi decoraţia lui Putin [Corola-blog/BlogPost/92496_a_93788]
-
locale, adoptând inclusiv portul popular, nu din dorința de a se deghiza, ci pur și simplu pentru că recunoaște că acela este modul ideal de a te îmbrăca în climatul și condițiile de viață de la fața locului (nu degeaba costumul cu opinci s-a cristalizat pe parcusul a sute și mii de ani, să vedeți ce teorie științific bine fundamentată are William pentru a salva de la dispariție acest complement vestimentar!). Curajul necesar adaptării menționate în paragraful anterior este unul și același cu
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
știut că ne vor aține calea și că, pe ori unde am trece se vor lua după urmele noastre, de oarece era iarna și deci ne trăda zăpada. Și atunci, iată ce am făcut; ne-am descălțat și am încălțat opincile întors, adică cu gurguiul la călcâi și la fel am încălțat și vacile. Trecând granița pe intuneric, a doua zi noi veneam spre Valea Iepii, iar finanții mergeau după urmele noastre spre graniță... Cu toate că Moș Damaschin vedea bine din râsul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
dintre acțiunile recente care reconfirmă statutul de agent de influență al lui László Tőkés, devenit eurodeputat Fidesz, sunt declarațiile făcute la 21 aprilie la o reuniune ținută în orașul Eger: „Zi de zi, se poate observa cum românii își șterg opincile pe drepturile maghiarilor”, „de decenii întregi, maghiarii sunt victimele unei agresiuni verbale care poate fi comparată doar cu antisemitismul verbal” (sic!) și „(...) opinia publică internațională trebuie trezită la realitate pentru a înțelege că maghiarii nu luptă pentru drepturi cuvenite minorităților
Portretul neretușat al unui agent de influență, episodul 3 [Corola-blog/BlogPost/93281_a_94573]