1,082 matches
-
dormind. Le mai îngân și astăzi, printre rânduri, Ca într-un vis în care-am ațipit. E doar un fel de-a împleti din gânduri Cu bucuria mărului primit. Cu fulgii care pică peste gene, Cu îmbrânceli, cu apa din opinci... Copii zburdalnici înfruntând troiene, Pentru un măr... sau două, poate cinci. Cuprinși de bucuria sărbătorii, În mintea noastră, darnicul Crăciun N-ar fi venit, de noi, colindătorii, Nu-L colindam în seara de ajun... Referință Bibliografică: Mi-e dor să
MI-E DOR SĂ MAI COLIND ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Mi_e_dor_sa_mai_colind_marin_bunget_1356260558.html [Corola-blog/BlogPost/351580_a_352909]
-
impusă de disprețul constant al politicienilor din străinătate, iar liniștea după inavuabila agitație de-acuma și-o va regăsi doar în apropierea mentorului său de altădată. Că mare trebuință de cinste, respect și cumsecădenie are țara asta, de la vlădică până la opincă... George PETROVAI Sighetul Marmației 26 iunie 2012 Referință Bibliografică: George PETROVAI - POLITICA ROMÂNEASCĂ - O SURSĂ INEPUIZABILĂ DE RUȘINE ȘI INDIGNARE / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 550, Anul II, 03 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George
POLITICA ROMÂNEASCĂ – O SURSĂ INEPUIZABILĂ DE RUŞINE ŞI INDIGNARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_politica_romaneasca_george_petrovai_1341313184.html [Corola-blog/BlogPost/369734_a_371063]
-
a fost primit / salvat în șatră; «vreo două săptămâni Gavrea a stat în șatră; și-a pus haine zdrențuite, iar Ilarion îi mânjea fața cu funingine în fiecare dimineață, să pară țigan, și-l sfătuia să-și pună paie în opinci, ca să-i fie cald» (p. 20 sq.). Nebănuind sadismul minciunii președintelui de colhoz, Gavrea - în primul rând, pentru că îl considera „vechi tovarăș de șatră“, în al doilea rând, pentru că-l credea prieten «mai dezghețat la cap» (p. 21) decât el
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
și posibil-minereasca-i „fruntășire“ / „liderită“ ca purtător de muncitorească / militară șapcă leninistă / stalinistă, la modă, în acele vremuri: «Pe la începutul lui cincizeci răsărise în Lupeni unul Costea Modrigan; era înfășurat într-o pătură zdrențuită, năclăită de praf, iar în picioare avea opinci grele din roată de camion, cusute cu sârmă; șapca soioasă și cârpită îi stătea anapoda, parcă i-o așezase cineva cu furca; de sub cozorocul șepcii răsărea sprâncenele ca niște aripioare de fluture; obrajii uscați erau numai vânătăi, iar ochiul stâng
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
ajuns să cunoască pe țăranii veniți din Bărcănești sau Blejoi. Toamna începuse să-i cunoască pe cei din Vintileanca și din apropierea Mizilului care veneau cu marii harbuji ce de abia îi țineau în brațe. La intrarea în Hale venise cu opincile sale de acasă, căci nu avea altceva, apoi a început să strângă bani să-și cumpere o pereche de teniși. Tanti Fănica nu pre îl onora cu bani cu toate că seara când ajungea acasă făcea tot felul de socoteli numai de
KEMET, COPILUL HALELOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/_kemet_copilul_halelor_mihai_leonte_1345633416.html [Corola-blog/BlogPost/365845_a_367174]
-
DRAGĂ CITITORULE Parcurgând în clipele de răgaz ceea ce am scris, îți vei pune întrebarea firească: cine mai e și ăsta? Sigur nu am pretenția de a fi cineva. Am fost și am rămas un om simplu, plecat nu de la opincă, ci de la copilul desculț, care de la Sfântul Gheorghe și până la Ziua Crucii umbla desculț și era foarte fericit că piciorul nu-i era încorsetat de nimic. Carte am învățat mai mult iarna, dar ceea ce odată învățam nu mai uitam. Nu
DRAGĂ CITITORULE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Draga_cititorule_mihai_leonte_1374048715.html [Corola-blog/BlogPost/357217_a_358546]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > ZUPA DE OPINCI Autor: Aurel Lucian Chira Publicat în: Ediția nr. 2306 din 24 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului ZUPA DE OPINCI Era obligatoriu ca tata să aibă la prânz o “zupă”. Pentru el toate erau “zupe”: ciorbele, supele, leveșa (cuvânt preluat de
ZUPA DE OPINCI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1493037407.html [Corola-blog/BlogPost/360147_a_361476]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > ZUPA DE OPINCI Autor: Aurel Lucian Chira Publicat în: Ediția nr. 2306 din 24 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului ZUPA DE OPINCI Era obligatoriu ca tata să aibă la prânz o “zupă”. Pentru el toate erau “zupe”: ciorbele, supele, leveșa (cuvânt preluat de ardeleni de la unguri)... Când nu avea carne, îi cerea mamei să facă o zupă chiar și pe-un picior
ZUPA DE OPINCI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1493037407.html [Corola-blog/BlogPost/360147_a_361476]
-
se puseseră pe ouat și ar fi fost păcat să fie sacrificate. Au fost și astfel de vremuri. Ba, în plus, avea invitați la prânz pe primcurator și pe cantor. O ședință parohială. În podul casei, mama a găsit niște opinci din piele rămase de la tatăl ei. Se făceau din piele groasă de bou. Mult mai târziu au ajuns la deșeuri din anvelope, dar erau mai rigide; pentru iarnă. Scorojite, uscate, mucegăite într-un colț. Le-a spălat, le-a lăsat
ZUPA DE OPINCI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1493037407.html [Corola-blog/BlogPost/360147_a_361476]
-
Toadere?, l-a întrebat după ce au plecat. -Măi Vasile, în cană era o muscă...S-o fi lăsat acolo o făceam pe fată de rușine. Așa că, am tot ocolit-o, dar la urmă am înghițit-o. Referință Bibliografică: ZUPA DE OPINCI / Aurel Lucian Chira : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2306, Anul VII, 24 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel Lucian Chira : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ZUPA DE OPINCI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1493037407.html [Corola-blog/BlogPost/360147_a_361476]
-
Acasa > Strofe > Valori > ȘTEFAN CEL MARE! Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1603 din 22 mai 2015 Toate Articolele Autorului Un om ce n-a uitat a omului valoare, Și a opincilor ce cutreierau pe ogoare, De nici a răzeștilor lui național origini, Redefinind-o cutezător făr'de vini și pricini. Fost-a odată un om “mic la stat, mare la sfat”, Un om cumpătat și mare în al său voievodat, Din
ŞTEFAN CEL MARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1432299701.html [Corola-blog/BlogPost/362344_a_363673]
-
Albina, prim dirijor al Ansamblului de Stat de cântece și dansuri populare Fluieraș din Chișinau, Republica Moldova. Invitat special: Nicu Novac, interpret de frunte al cântecului popular bănățean, care va încânta publicul cu melodiile sale: „Cine-i bănățan ca mine”, „Cu opinca găurită”, „Unge am umblat prin lume”, „Cine-i om de omenie” și altele. Soliști vocali: Simona Costin, Ionel Ban, Felicia Costin, Cornelia Covaciu, Viorica Bradea, Luminița Tomuța, Voichița Mihoc, Leontin Ciucur, Cornel Borza. Prezentarea va fi asigurată de actorul Andrian
Drag mi-i cântecul şi jocul by http://www.zilesinopti.ro/articole/4439/drag-mi-i-cantecul-si-jocul [Corola-blog/BlogPost/98359_a_99651]
-
locale, adoptând inclusiv portul popular, nu din dorința de a se deghiza, ci pur și simplu pentru că recunoaște că acela este modul ideal de a te îmbrăca în climatul și condițiile de viață de la fața locului (nu degeaba costumul cu opinci s-a cristalizat pe parcusul a sute și mii de ani, să vedeți ce teorie științific bine fundamentată are William pentru a salva de la dispariție acest complement vestimentar!). Curajul necesar adaptării menționate în paragraful anterior este unul și același cu
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker by http://uzp.org.ro/drumul-fermecator-cronica-la-cartea-along-the-enchanted-way-a-story-of-love-and-life-in-romania-autor-william-blacker/ [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
și al ulițelor, vâjiind agitat pe la ferestre, viscolind zăpadă în nămeți, o dată cu primii ghiocei se potolea că un copil cuminte. Țăranii, zgribuliți în cojoace, cu căciulile înfundate pe frunte, cu ciorapii din lână până la genunchi, pe care se vedeau nojițele opincilor, ieșeau în drum și strigau unii la alții. -Ce, mă Gheorghe, nu ți-au putrezit mă oasele, nici în iarna asta?! îi strigă tataie de câte ori îl vedea trecând cu căldarea în mână, zgribulit în cojocul vechi și ... Citește mai mult
MIHAELA ARBID STOICA by http://confluente.ro/articole/mihaela_arbid_stoica/canal [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
și al ulițelor, vâjiind agitat pe la ferestre, viscolind zăpadă în nămeți, o dată cu primii ghiocei se potolea că un copil cuminte. Țăranii, zgribuliți în cojoace, cu căciulile înfundate pe frunte, cu ciorapii din lână până la genunchi, pe care se vedeau nojițele opincilor, ieșeau în drum și strigau unii la alții.-Ce, mă Gheorghe, nu ți-au putrezit mă oasele, nici în iarna asta?! îi strigă tataie de câte ori îl vedea trecând cu căldarea în mână, zgribulit în cojocul vechi și ... XII. GLORIE COPILĂRIEI
MIHAELA ARBID STOICA by http://confluente.ro/articole/mihaela_arbid_stoica/canal [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
lor suflare dumnezeiască. Timp și vreme în care proaspeții “capitaliști” s-au pus pe “tunuri” și pe crimă organizată, mai ales că poporului alegător i se dăruise “libertatea de exprimare”, asta însemnând, cică, dorința ultimă a sfântului cu pestelcă și opinci. Aiurea! Sfinții cu pestelcă și opinci, adică părinții mei și ai unor dumneavoastră, foarte mulți, au crezut că noua orânduială va “legaliza” Respectul și-i va conferi statut de Obligatoriu în fiecare sat și oraș. Au crezut că mandatarii noului
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) by http://balabanesti.net/2015/02/01/sa-nu-se-impiedice-apa-in-care-a-plans-dumnezeu-vi-x/ [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
în care proaspeții “capitaliști” s-au pus pe “tunuri” și pe crimă organizată, mai ales că poporului alegător i se dăruise “libertatea de exprimare”, asta însemnând, cică, dorința ultimă a sfântului cu pestelcă și opinci. Aiurea! Sfinții cu pestelcă și opinci, adică părinții mei și ai unor dumneavoastră, foarte mulți, au crezut că noua orânduială va “legaliza” Respectul și-i va conferi statut de Obligatoriu în fiecare sat și oraș. Au crezut că mandatarii noului regim vor stârpi Nesimțirea, vor cultiva
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) by http://balabanesti.net/2015/02/01/sa-nu-se-impiedice-apa-in-care-a-plans-dumnezeu-vi-x/ [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
vă veți sprijini literele de pe cruce cu mâinile care-au netezit obrazul pământului...să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu...o să vedeți cum ați făcut din voi un “sine qua non”, cum ați vârât (în istoria adevărată) opincile și pestelca, berta și gumarii, tălpile desculțe prin rouă și prin mărăcini, cântecul și bucuria de vreme bună când plouă și când viscolește...dar și sapa, și lopata, și grebla, și sarea din palmele voastre mângâietoare de mămăligă și pâine
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) by http://balabanesti.net/2015/02/01/sa-nu-se-impiedice-apa-in-care-a-plans-dumnezeu-vi-x/ [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
am strigat în mine, încurcat de-o lacrimă. Poate de aceea nu avem o literatură a triumfului, cum e cea americană, întrucât la noi abia acum, ca în scurta perioadă interbelică probabil, mai depășești obstacolele numai cu talentul și în opinci, precum filosoful Constantin Rădulescu Motru; sau ca Petre Pandrea, cu pasărea măiastră în suflet și cu utila cobiliță pe umăr, de parcă mereu ar fi fost necesar să stea în cumpănă în fața persoanelor și a situațiilor. Ei au beneficiat de șansa
Despre viitorul la care aspirăm: Viața este un lut căruia voința îi dă formă. Liviu Rebreanu by http://revistaderecenzii.ro/despre-viitorul-la-care-aspiram-viata-este-un-lut-caruia-vointa-ii-da-forma-liviu-rebreanu/ [Corola-blog/BlogPost/339552_a_340881]
-
altă perspectivă, insistând pe aspectele relațiilor interpersonale, ale comuniunii acestor mădulare, căci, iată, Biserica o fi ea și instituție, dar, mai întâi de toate, este Trupul viu al lui Iisus Hristos. Și acesta este alcătuit din mădulare, de la vlădică la opincă, de la cei mai sfinți la cei mai păcătoși. Autorul ne înfățișează secvențe reale, trăite de el, ale acestor întâlniri reale, cu oameni vii, contemporani, unii recunoscuți pentru sfințenia lor, alții anonimi, mărturisind prin aceasta lucrarea harului ce nu încetează să
CIPRIAN VOICILĂ, SFINŢII DE LÂNGĂ NOI, (ÎNTÂMPLĂRI. PORTRETE. REFLECŢII), EDITURA AREOPAG, BUCUREŞTI, 2014, 272 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1398318114.html [Corola-blog/BlogPost/347939_a_349268]
-
de culoare albă naturală, cu aplicații din piele maro, poturi „pantaloni” negri din postav, bufanți, poias „brâu” negru de postav din lână, cu dungi colorate, verticale, „calțuni” „ciorapi” din lână albă, până la genunchi, prinși peste pantaloni cu șnur maro, țărvuli „opinci”. Costumul de femeie este alcătuit din zăbratca „batic” negru, riză „cămașă” albă, din pânză cu mâneci lungi, largi, la baza gâtului, fără guler, fără nasturi, deschisă cu o tăietură, sucman „sarafan” de culoare neagră, din lână, anchior, fără nasturi, prestilca
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
expuse bijuterii din metal: brățări, inele, mărgele, centuri cu paftale, gherdan „colier”, o ladă de zestre „racla”, o traistă, două costume de damă. Față de cele din prima cameră sunt mai vii, mai tinerești. Unul din ele este alcătuit din: terliți „opinci din postav”, basma de culoare galben-portocaliu, cămașă albă, sarafan roșu cu dungulițe galbene, la poale cu volan alb, de pânză, șorț negru cu motive geometrice, divers colorate. Un alt costum se deosebește de acesta numai prin faptul că are vestă
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
batic alb, cămașă albă cu mâneci crețe jos, sarafan mai scurt și șorț de culoare bleumarin, făcut din pânză, nu din postav. Bărbatul poartă căciulă neagră, cămașă albă, vestă lungă din blană de oaie, pantaloni negri din postav lungi, drepți, opinci. O adevărată minunăție o constituie o masă mică, rotundă, pe care este sculptată o adevărată concepție despre Univers, ce ne face să credem că este mai degrabă opera unui filosof decât a unui țăran dulgher. În mijloc se află câteva
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
altfel? Câtă vreme vorbesc despre poporul meu?! - Mama lor de bandiți! - ar fi sărit moș Gheorghe și-ar fi pus mâna pe cuțit. - Și? - Le-ar fi făcut el ceva, i-ar fi jupuit și își făcea din pielea lor, opinci. - Sara, draga mea, când ești un popor mic, orice ai face, umbli tot dezbrăcat și desculț. Tu crezi că întâmplător suntem noi pe-aici? Maria, Katy, n-ați vrea să fiți la voi acasă? Să aveți ce pune, zi de
IERTĂTORI ŞI IARĂŞI DE LA CAP, DE N.BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Iertatori_si_iarasi_de_la_cap_de_n_balasa_al_florin_tene_1327003393.html [Corola-blog/BlogPost/361347_a_362676]
-
Articolele Autorului Nebun scăpat din ospiciu dorul îmi ia viața de piept și-o binecuvâtează cu biciul să meargă pe drumul drept Brusc îmi iau viața de piept simțurile parcă vreo cinci și mă-ntreabă ce aștept în căciulă și opinci Simțurile parcă vreo cinci mă binecuvântează cu biciul hai ce faci de ce nu ningi nebun scăpat din ospiciu Dorul îmi ia moartea de piept cică-n ea pe cine aștept Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: NU TE IUBESC / Costel
NU TE IUBESC de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 by http://confluente.ro/Nu_te_iubesc_costel_zagan_1391978004.html [Corola-blog/BlogPost/341213_a_342542]