316 matches
-
h ]ului. Din Londra se depeșează că guvernul englez a început negoțiările cu cabinetul de St. Petersburg pentru a obține terminul de un an ce-l crede necesar ca Turcia să poată aplica reformele promise. Celelalte cabinete europene vor împărtăși opiniunea cabinetului de St. James. Iar din Petersburg se dezminte zgomotul cum că țarul ar fi dat armatei ruse ordinul de a trece Prutul la 28 fevruarie ca fiind cu totul nefundut. Este adevărat că armistițiul acordat în urma ultimatului Rusiei espiră
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
provocatorii au apelat la ajutorul unui stat străin. Noi credem că sexul frumos român este cu mult mai luminat în această privință decât să credem sau să presupunem că ar lua sub scutul său un pas public ca acesta în contra opiniunei publice, voiei și politicei patriei. Nu credem ca damele române să deie remunerațiuine unui popor pentru infidelitate și rebeliune; ca, glorificând faptele perfidului, să se compromită pe sine. Conducătorii infideli și perfizi ai României, în contra voiei poporului au rădicat pumnalul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ultima neputincioasă răvoință în privirea Rusiei care au caracterizat aprecierile anterioare a acestor ziare, precum și noutățile diplomatice și militare ce ele au pus în circulație. Nu trebuie să-și ascundă cineva că există în Cisleitania ca și în Ungaria o opiniune relativ puternică, care, de la începutul războiului, nu încetează de a esprima dorinți în favoarea unei semi-soluțiuni a Chestiunei Orientului, în speranță de a convinge pe Europa că această soluțiune au fost impusă prin o coaliție austro-germană ce ar fi înlocuit înțelegerea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ea e deviza tuturor partidelor, tuturor purtătorilor de stindard cum s-ar zice, căci în urma urmelor fiecare e în stare ca să moară pentru stindard și pentru... chivirnisală. Dar acuși mă pomenesc c-un ziar roșu țipînd: Domnule! D-ta batjocurești opiniunea publică. D-ta calomniezi țara! D-ta, cinic și corupt, desprețuiești presa! D-ta insulți națiunea! Națiunea! Hoho! Națiunea va să zică. Un rău au partidele noastre: că se identifică fiecare din ele cu națiunea. "Sîntem națiunea... nu mai sânt partide-n
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
idei pe care individul și le - alege după plac. 4) Chiar în cazul când cei ce pun în discuțiune această cestie s-ar fi informat din scrierile numiților autori și ar fi în stare de a-și forma și da opiniunea fără preocupare, totuși scopul soțietății nu este acela de-a se amesteca în luptele militante ale publicului, ci acel scop determinat pregnant și cu acurateță de paragraf 2 al statutelor cuprinde în sine interese obiective comune tuturor membrilor, cari - i
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o legislatură. Acest articol a dat însă procurorului public din Pesta de-a mă cita la judecătoria de instrucțiune. Tot în acea lună am publicat un articol asupra conchemării unui congres, care se sfârșește în modul următor: "în caz dacă opiniunea publică și popoarele Austriei ar cere schimbarea sistemei constituționale de azi (a dualismului) [1] românii, spre a fi factori eminamente activi întru formarea imperiului, să provoace conchemarea unui congres general al lor, care să decidă atitudinea națiunii românești față cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a binevoi a reproduce aceste apeluri, a-și da păre[re]a față cu serbarea și a trămite comitatului central câte un esemplar din numerile în care este ceva despre serbare. Numa așa vom fi în stare a aranja conform opiniunii publice. Rugăm deodat stimatele redacțiuni române de a sprijini cauza serbării. Comitetul 48. R: V. Bumbac Vice-președinte Ioan Slavici. secretar; A: Vice-președinte, V. Bumbac m. p. secretar, Ioan Slavici m. p. 49. R: manifeste 50. R: o. lipsește 51. R: națiunea română
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Partidului Conservator”, - partide reprezentate de generalul Averescu și Take Ionescu, „luptători pentru largi reforme democratice, Take Ionescu încă din 1907, Averescu din momentul ieșirii lui din armată”... „Ei vor sincer întronarea unei vieți naționale, fără dominațiunea minciunii, decât a adevăratei opiniuni publice liber consultată” - se spune în articolul „Drept Program” semnat de Th. G. Emandi în numărul 1 al ziarului apărut la 1 decembrie 191 8. Apare săptămânal sub conducerea unui comitet care, ulterior, a dat delegație de director domnului Const.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în opusul său sau din înnobilarea elementului corporal al naturii umane"66. Primul caz poate fi reprezentat de interesul suscitat de E.T.A. Hoffmann prin Părerile despre viață ale motanului Murr, ce parodiază (și nu doar prin titlu) Viața și opiniunile lui Tristram Shandy. Gentleman a lui Sterne. Cel de-al doilea are ilustrarea perfectă în Gargantua și Pantagruel. Trăsătura remarcată de Jauss conține și motivația succesului de care s-au bucurat primele romane pastorale ori cele picarești, ale căror personaje
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
la cererea municipalității din 20 ianuarie 1851, publicată în „Uricarul, vol. IX, 1887, p.271 272. Articolul de mai sus era reprodus de Calendar ul A lbinei Românești pe anul 1853, la care Th. Codrescu scria: „Până la dovada contrară, susținem opiniunea emisă mai sus. Lesne este a critica numai după supozițiuni, fără de a i se arăta dovezile pipăite pe care se bazează părerile lor. Zice m aceasta pentru că am auzit combaterile acestui sigiliu de către dl. A.X. într-o adunărică istorică
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Dobrogea), Grecia, cu insulele aferente, Ungaria, Țarigradul, cu Rumelia, țărmurile asiatice ale Bosforului, ale Mării Marmara și Dardanelelor, peninsula Galipoli, insula Tenedos. Constatat este zice poetul că această carte a d-lui Danilevski este o copie îndestul de credincioasă a opiniunii publice din Rusia și că ideile dezvoltate în ea nu sunt visurile unui filozof, ci idealul istoric al uriașei puteri de la nord."29 Eminescu atrage atenția românilor și Occidentului, în 1876, că năzuințele expansioniste rusești nu sunt simple visuri, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
aceasta ar fi incorect. Deci propun a se interveni prin D-l prefect la minister." D-l (Andrei) Manea: Dacă este a se da ajutor D-lui Eminescu, apoi acesta trebuie să se dee cît se poate mai degrabă, deși opiniunile sunt împărțite. Unii susțin că nu sunt mijloace, alții că s-ar face un precedent și totuși trebuie să vedem că motivul cererii sale de ajutor este pentru a-i veni în ajutor cu o sumă, spre a se stabili
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sumă cît de modestă, pentru ajutorul lui Eminescu. Totodată, vă rog, D-le Președinte, a binevoi a nu pune așa aspre admonițiuni unui membru al Consiliului județean și vă mai rog ca să nu fiu întrerupt. Dl (Iosef) Smelț: Sunt de opiniune din contra cu Dl. Leca. Însuși Dl. Leca a zis că Eminescu a fost un eminent bărbat și că nu avem mijloace, apoi eu cred că noi să-i dăm măcar zilnicele mijloace de a trăi. Pînă îi va da
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
iară poetului Eminescu propun a se da cumpănit, nu o dată, cît trebuie, ca după mijloacele bugetului și pentru aceasta să vie comitetul cu o propunere și noi vom discuta. D-l (Casian) Leca: Răspund D-lui Manea, care e de opiniune opusă, cum că nu trebuie. Am să vă arăt rezoanele și iată-le, căci sumele din buget sunt afectate și destinate pentru județ. Dacă din împrejurări nu se vor încasa, atunci nu o să putem face dar, neavînd de unde da, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cei din masa poporului. A mânca poporul, mai ales, este o greșeală neiertată, ba putem zice chiar o crimă. Nu! Orice s-ar zice și orice s-ar face, cu toate zbieretele reacțiunii ce se zvârcolește sub disprețul strivitor al opiniunii publice; cu toate urletele acelora ce cu nerușinare se intitulează sistematici opozanți... Nu! În van! noi am spus-o și o mai spunem: situațiunea Romaniei nu se va putea chiarifica; ceva mai mult, nu vom putea intra pe calea viritabilelui
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
ea însăși un bun raport între ipostazele evocate de Poet? Nu i-am defini însă destul de bine gândul dacă n-am spune că în căutările lui disperate Eminescu punea accentul, firesc, pe renovația morală, preconizată astfel în Geniu pustiu: "Schimbați opiniunea publică, dați-i o altă direcțiune, răscoliți, răscoliți geniul național, spiritul propriu și caracteristic al poporului, din adâncurile în care doarme; faceți o uriașă reacțiune morală, o revoluție de idei..." A crea un spirit public, o societate civilă, care să
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
scop s-a introdus articolul 126 care prevedea că “limba românească era limba oficială a statului român“ . Conform articolului 25 era garantată libertatea de a comunica și înlăturată cenzura : “Constituțiunea garantează tuturor libertatea de a comunica și publica ideile și opiniunile lor prin grai, prin scris și prin presă, fiecare fiind răspunzător de abuzul acestor libertăți în cazurile determinate prin Codicele penal, care nici într-un caz nu va putea restrânge dreptul în sine. Nici o lege excepțională nu se va putea
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
intereselor de Stat. Învătământul primar este obligator. În școlile Statului acest învățământ va fi gratuit“. Liberatatea de exprimare era garantată în cuprinsul articolului 22: “Constituția garantează fiecăruia, în limitele și condițiunile legii, libertatea de a comunica și publica ideile și opiniunile sale, prin grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin orice alte mijloace“. În baza articolului 23, secretul corespondenței și al convorbirilor telefonice era inviolabil: “Secretul scrisorilor, telegramelor și convorbirilor telefonice este inviolabil. Se exceptează cazurile în care justiția
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
va da gratuit. Statul, judelele și comunele vor da ajutoare și înlesniri elevilor lipsiți de mijloace, în toate gradele învățământului, în măsura și modalitățile prevăzute de lege. ART. 25 Constituțiunea garantează tuturor libertatea de a comunica și publica ideile și opiniunile lor prin grai, prin scris și prin presș, fiecare fiind răspunzător de abuzul acestor libertăți în cazurile determinate prin Codicele penal, care nici într-un caz nu va putea restrânge dreptul în sine. Nici o lege excepțională nu se va putea
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
fi contrar bunelor moravuri, ordinei publice și intereselor de Stat. Învătământul primar este obligator. În școlile Statului acest învățământ va fi gratuit. ART. 22 Constituția garantează fiecăruia, în limitele și condițiunile legii, libertatea de a comunica și publica ideile și opiniunile sale, prin grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin orice alte mijloace. ART. 23 Secretul scrisorilor, telegramelor și convorbirilor telefonice este inviolabil. Se exceptează cazurile în care justiția e datoare să se informeze conform legii. ART. 24 Cetățenii
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
Cei mai mulți, când aud cuvântul "idealism", își închipuie sub el cam contrarul de la mâncare și băutură sau pe-un om ce vorbește într-aiurea, ce crede că tot ce zboară se și mănâncă; încît idealism și tacâm de nebun e, dup-opiniunea multora, cam unul și același lucru. Un novelist român spunea că dracul, când n-are de lucru, își cântărește coada, omul, când n-are ce lucra, face filozofie. Această aplicare a unui proverb popular la filozofie în genere și la
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
dreptul, religiunea, cari nu sunt decât tocmai organele de viață a societății, cu energia lor respectivă, cu modul lor de secrețiune. În complex, ele formează statul. Haina instituțiunilor născute instinctiv sunt părerile ce le au oamenii despre ele, spiritul public, opiniunea publică, organismul conținut idealiter în stat, ca posibilitate de esistență și dezvoltare, este religiunea și simțământul aparținerei laolaltă. ["EGOISMUL CARE VIVIFICĂ ACESTE FORME"] 2287 Interesul întovărășit de minte (sub forma minciunei), interesul fără minte (sub forma neroziei), interesul bine înțeles
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
l-a publicat în "Viața românească" în 1910, ori numai un embrion al său.) Mai mult noroc decît Cezar Vraja a avut "Sociabilul". Iscălite cu acest pseudonim (exact: Un sociabil) văd lumina zilei în "Noutatea" trei "fonduri" (editoriale) la rubrica Opiniuni: De-a civilizația, în nr. 140, din 11 decembrie 1897, p. 1. (Reproduc ultima frază, elocventă, foarte actuală și astăzi: "Observînd bine viața noastră, toată mișcarea noastră Ťculturalăť, cu neputință să nu ne convingem că o ducem într-o joacă
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
fi folosit alte pseudonime. 19 În nr. 134, data menționată, p. 3. 20 În nr. 154, din 31 decembrie 1897, p. 1. 21 În același număr, 154, p. 2. 22 Domnul of, în nr. 138; Castelul apelor, în nr. 140; Opiniuni, actualități și interese locale, în nr. 143; O propunere, în nr. 147; În sfîrșit, în nr. 148; Focul nostru, în nr. 149. 23 În numerele 134, 140, 149 și 155. 24 G. Ibrăileanu, Opere, vol VI, p. 307. 25 "E
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
parte din Parlament. Cum se va mai rezolva și acest nou conflict nu putem ști. [20 noiembrie 1877] [""ROMÎNUL" ÎȘI FACE OBICEIUL... "] "Romînul" își face obiceiul, rupând din nou pasage din contest și după plac din "Presa" și comparîndu-le cu opiniunile emise de "Presse" din Viena. Deci găsește că maniera de a vedea a centrului și a jurnalisticei austro-ungare este identică. În fine, "Romînul" vine la concluzia: 1. că bărbații din centru se unesc în privirea intereselor comerciale și politice ale
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]