1,583 matches
-
îi aduce un omagiu ca de la ucenic la maestru lui Steven Spielberg, folosind elemente din cele două filme menționate (și din altele). Ce se pierde deci la capitolul originalitate a scenariului se câstigă la capitolul atmosferă: filmul are un feeling optzecist, nu numai pentru că acțiunea se petrece în 1979, ci și pentru că tematica, acțiunea, decorurile, până și culorile peliculei ne duc cu gândul la cinematografia de atunci. Pe scurt, niște copii dintr-un mic orășel american sunt martorii unui accident feroviar
ScienceFiction ca în anii ‘80 by http://www.zilesinopti.ro/articole/320/super-8-Science-fiction-ca-in-anii-80 [Corola-blog/BlogPost/100007_a_101299]
-
(n. 4 iunie 1938, Ploiești, România) este un dramaturg, poet, prozator, jurnalist și specialist în administrația publică român, fiind unul dintre cei mai prolifici dramaturgi în viață din generația optzecistă. A publicat 25 de cărți - teatru, poezie și proză, 25 comedii din care i s-au jucat 10. Născut la 4 iunie 1938 la Ploiești, este nepot de senator și prefect al județului Prahova și fiu al Ioanei Poescu, și
Dinu Grigorescu () [Corola-website/Science/326054_a_327383]
-
12. 1998 Pe cont propriu... "Leo Butnaru se numără printre autorii ce au izbândit atât în țara de pește Prut cât și în patria mama, fiind printre cei acceptați, cultivați și răsplătiți pentru activitatea lor dinamică, insistența și înglobata atitudinii optzeciste (...) Un european în toată puterea cuvântului, luând cu asalt meridiane tot mai neașteptate, un artist căutând continuu să lupte cu sine, cu alții, cu relele de tot felul, așa cum mărturisea într-un recent interviu publicat în revista "Luceafărul". "Gladiatorul de
Leo Butnaru () [Corola-website/Science/308001_a_309330]
-
mai înseamnă joc, combinație, ironie, retorică, eliberarea fanteziei și împrumutarea limbajului familiar, dar și ingenioase construcții din „prefabricate”. Iar lista trăsăturilor ar putea fi amplificată. S-a remarcat la noi în mod deosebit generația deceniului nouă, reprezentații ei fiind porecliți „optzeciști”. Dintre cele mai cunoscute nume, îi amintim pe: Mișcarea a avut un succes semnificativ și între autorii de limbă română de [[Republica Moldova|peste Prut]], îndeosebi în poezie. Nume mai cunoscute sunt: [[Valeriu Matei]], [[Nicolae Popa]], [[Lorina Bălteanu]], [[Emilian Galaicu-Păun]], [[Nicolae
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
Printr-un asemenea act de recuperare a valorilor de cultură din diaspora, printr-o evaluare concretă, deschisă, Gabriel Stănescu s-a apropiat de colegii săi de Generație ‘80: Stelian Tănase, Dan C. Mihăilescu, Tania Radu, confirmând. Plecarea lui din lumea optzeciștilor i-a Îndurerat pe toți. Pe blog-ul lui Liviu Ioan Stoiciu, Într-un Jurnal on-line, citim: Ieri, duminică, scriitorul-filozof Gabriel Stănescu a murit subit În apartamentul lui din București, „probabil pe un fond de epuizare psihică și fizică, ocazionat de
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_388]
-
treilea, Traian Ștef, activând în această redacție și în prezent. În ianuarie 1990 este ales redactor șef al „Familiei”. Din creația sa poetică s-a tradus în maghiară, engleză, germană, albaneză și franceză. Colaborează la numeroase reviste literare din țară. Optzecist născut în laboratoarele ‘Echinoxului' clujean, poetul debutează cu un discurs matur care își păstrează în bună măsură și astăzi forma și structura începutului. Viața fără nume, (1980), volumul de început, desțelenește o arie spirituală proprie, fără convulsii și experimente violente
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
scris, derizoriu și ființă", în „Viața Românească” nr. 5-6, mai-iunie 2002; Mircea Pricăjan, " Faima de dincolo de moarte", în „Familia” nr. 11-12/ 2002; Constantin Dram, "Ceremonialul vieții de provincie", în „Convorbiri literare” nr. 11/2005; Dumitru Augustin Doman, "Constantin Arcu - un optzecist de recuperat", în „Argeș” nr. 12/2005; Cornel Munteanu, "Povestirea disjunctă", în „Nord Literar” nr. 11-12/2005; Luminița Corneanu, "Mistere cu final neașteptat", în „Mozaicul” nr. 1/2006; Mădălin Roșioru, "Strategiile fatale ale provinciei", în „Tomis”, Anul XLI nr. 435
Constantin Arcu () [Corola-website/Science/321855_a_323184]
-
(n. 9 octombrie 1956, Lipova, județul Arad) este un prozator, eseist și publicist român. El face parte din pleiada de prozatori postmoderni ai generației optzeciste. Marea majoritate a acestora a debutat în cenaclul „Junimea” condus de Ovid S. Crohmălniceanu și în volumul antologic al prozei optzeciste, "Desant'83". Prozatorul a absolvit în 1980 Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara. În decembrie 1989 a participat
Daniel Vighi () [Corola-website/Science/299010_a_300339]
-
județul Arad) este un prozator, eseist și publicist român. El face parte din pleiada de prozatori postmoderni ai generației optzeciste. Marea majoritate a acestora a debutat în cenaclul „Junimea” condus de Ovid S. Crohmălniceanu și în volumul antologic al prozei optzeciste, "Desant'83". Prozatorul a absolvit în 1980 Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara. În decembrie 1989 a participat la mișcările de protest de la Timișoara care au declanșat revoluția anticomunistă. În prezent este profesor conferențiar doctor la Catedra de literatură
Daniel Vighi () [Corola-website/Science/299010_a_300339]
-
(n. 9 septembrie 1951, București - d. 22 noiembrie 2010, București) a fost un poet optzecist, eseist și editor român american. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. , poet al generației optzeciste, eseist, editor român american, s-a născut la 9 septembrie 1951, la București. Este licențiat al Facultății de Filosofie, Universitatea București, promoția 1977. Doctor în
Gabriel Stănescu () [Corola-website/Science/314224_a_315553]
-
(n. 9 septembrie 1951, București - d. 22 noiembrie 2010, București) a fost un poet optzecist, eseist și editor român american. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. , poet al generației optzeciste, eseist, editor român american, s-a născut la 9 septembrie 1951, la București. Este licențiat al Facultății de Filosofie, Universitatea București, promoția 1977. Doctor în Filosofie din anul 2002, cu teza: "Particularități etnoculturale ale românilor americani. Contribuții la studiul comparativ
Gabriel Stănescu () [Corola-website/Science/314224_a_315553]
-
de exemplare, deschizându-se cu o prefață de reputatul critic literar Eugen Lungu și se va bucura de o largă apreciere în lumea literară. Biologic vorbind, dar și din punctul de vedere al recunoașterii literare, e mai mult șaptezecist decât optzecist (optzeciștii sadea, colegii săi de generație - Emilian Galaicu-Păun, Nicolae Popa, Vsevolod Cernei, Vasile Gârneț - la sfârșitul anilor optzeci de-abia începeau să se impună, ori, Cioclea era la acea vremea deja o celebritate), dar datorită faptului că îi plăcea să
Eugen Cioclea () [Corola-website/Science/304815_a_306144]
-
exemplare, deschizându-se cu o prefață de reputatul critic literar Eugen Lungu și se va bucura de o largă apreciere în lumea literară. Biologic vorbind, dar și din punctul de vedere al recunoașterii literare, e mai mult șaptezecist decât optzecist (optzeciștii sadea, colegii săi de generație - Emilian Galaicu-Păun, Nicolae Popa, Vsevolod Cernei, Vasile Gârneț - la sfârșitul anilor optzeci de-abia începeau să se impună, ori, Cioclea era la acea vremea deja o celebritate), dar datorită faptului că îi plăcea să cultive
Eugen Cioclea () [Corola-website/Science/304815_a_306144]
-
vremea deja o celebritate), dar datorită faptului că îi plăcea să cultive versuri eruptive-teribiliste, cu un personaj liric mare amator de grotesc și gesturi de cele mai multe ori teatrale, iar versurile lui aveau o expresie „strident-hiperbolică”, criticii l-au înregimentat printre optzeciști, și chiar cap de serie, adică generației de scriitori considerați ca fiind implantatorii postmodernismului literar în Republica Moldova. E. Cioclea nu e nici șaptezecist și nici cu optzeciștii nu are prea multe afinități, ba chiar și ștampila cu un termen mai
Eugen Cioclea () [Corola-website/Science/304815_a_306144]
-
teatrale, iar versurile lui aveau o expresie „strident-hiperbolică”, criticii l-au înregimentat printre optzeciști, și chiar cap de serie, adică generației de scriitori considerați ca fiind implantatorii postmodernismului literar în Republica Moldova. E. Cioclea nu e nici șaptezecist și nici cu optzeciștii nu are prea multe afinități, ba chiar și ștampila cu un termen mai general cum e cel de „postmodernist” este refuzată de el ca fiind străină și nereprezentativă pentru ceea ce scrie. Se știe că în perioadele aride din istoria literaturii
Eugen Cioclea () [Corola-website/Science/304815_a_306144]
-
și publicist român. s-a născut pe data de 1 iunie 1956, în București. Despre copilăria sa, el va afirma că ea „reprezintă principala sa experiență existențială și singura pe care a trăit-o atent”. Face parte din grupul poeților optzeciști care au frecventat "Cenaclul de Luni" condus de criticul literar Nicolae Manolescu, dar în timpul studenției a participat și la ședințele cenaclului „Junimea”, conduse de Ovid S. Crohmălniceanu. Absolvent al Liceului „Dimitrie Cantemir” din București, el va urma cursurile Facultății de
Mircea Cărtărescu () [Corola-website/Science/297587_a_298916]
-
sau despre fețele barocului)", Anthropos, Timișoara, 2001. Tudorel Urian, "Platon pe INTERNET", Dacia, Cluj-Napoca, 2003. Olimpia Berca, "Lecturi provinciale", Eubeea, Timișoara, 2003. Adrian Oțoiu, "Ochiul bifurcat, limba sașie. Proza generației '80", II, Paralela 45, Pitești, 2003. Gheorghe Mocuța, "Sistemul modei optzeciste. Primul val", Redacția Publicațiilor pentru Străinătate, București, 2004. "Dicționar al scriitorilor din Banat", Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005. "Dicționarul general al literaturii române", Academia Română, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Cornel Ungureanu, "Geografia literaturii române, azi. Banatul", vol.4, Pitești
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
realist-socialist, potrivit analizei lui Marian Nițescu. Devine apoi cronicar literar al României Literare vreme de treizeci de ani, o bună parte din timp sub conducerea lui George Ivașcu. A coordonat lucrările Cenaclului de luni, la care au debutat majoritatea poeților optzeciști până la desființarea acestuia, din rațiuni politice. Din 1990 devine director și editorialist al revistei România Literară. Cronicar al revistei "Contemporanul" din 1962 până în 1972, perioadă din care datează textele în care „limbajul, marcat de aceleași poncife ale dogmatismului, capătă o
Nicolae Manolescu () [Corola-website/Science/297568_a_298897]
-
nr.34, 7-13 Sept.1994; Boerescu, Dan-Silviu - Bibliotecă de ipsos, în Luceafărul, nr.16(194), 21 sept. 1994; Munteanu, Romul - G.Vulturescu și discursul liric asupra poeziei, în Fetele culturii, nr.774 (1396), Azi, 9 ian. 1995; Lungu, Al - Un ,optzecist“ mântuit, în Argo, nr.10, 1994; Bonn; Muthu, Mircea - Poemnl despre cuvinte, în Tribună, nr.50(2135), 9-15 dec. 1994; Oprea, Nicolae - Un poet din Nord-Vest, în Calende, nr.8-9-10 (44-46), anul IV, 1994; Mihaiu, Virgil - Suflu poetic septentrional, în
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
(nume complet: Daniel Marian Pișcu; n. 20 iunie 1954, Lupeni, județul Hunedoara) este un poet român, membru al generației optzeciste. A absolvit Facultatea de Limba și literatura română, secția română - franceză, în cadrul Universității din București, între 1975 - 1979. A debutat literar în revista "Amfiteatru" în 1978 A fost membru al "Cenaclului de luni" (1977-1983) A debutat în volum în anul
Daniel Pișcu () [Corola-website/Science/299361_a_300690]
-
Tiuk “, nr 5, 2003 - Elena Vlădăreanu, “ Cotidianul “, 20.06.2002 - Mircea A. Diaconu, “ Viața românească “, nr. 9-10, 1998 - Ruxandra Ivăncescu, “ Vatra “, nr. 4, 1996 ; ș.a. în volume: - Ion Rotaru, “ Istoria literaturii române “ - Dumitru Micu, “ Istoria literaturii române “ - Romulus Bucur, “ Poeți optzeciști( și nu numai ) în anii 90”, Ed. Paralela 45, Pitești, 2000 - Ion Bogdan Lefter ( coordonator ), “Scriitori români din anii 80- 90”, vol III, ( P-Z ), Ed. Paralela 45, Pitești, 2001 - Ion Bogdan Lefter ( coordonator ), “Romanian writers of the 80s and
Daniel Pișcu () [Corola-website/Science/299361_a_300690]
-
în literatură în 1976, cu versuri, în revista "Forum studențesc" și colaborează, mai apoi, regulat, la reviste precum "Orizont", "Amfiteatru", “Echinox", “Luceafărul”. A murit în 2 decembrie 1993 înainte de publicarea primului său volum de poezii. Nume de referință al generației optzeciste, refuzând orice fel de compromis, Monoran își amână debutul editorial până dincolo de limitele vieții. Cel dintâi volum, Locus periucundus (Ed. Marineasa), vede lumina tiparului în 1994, cuprinzând o serie de poeme scrise în perioada 1975-1989, într-o selecție realizată de
Ion Monoran () [Corola-website/Science/311126_a_312455]
-
el mase întregi de oameni, a fost incomodul prin excelență, respins de oficialități înainte de Revoluție, dar și după (nu degeaba se spune că a murit de inimă rea). Postum, Mircea Cărtărescu, Alexandru Mușina și alții îl găzduiesc în antologiile generației optzeciste. Pentru Ziarul Timișoara, Ion Monoran a fost cel care, în momentele grele de la început, în 1990, a găsit întotdeauna soluții. El a procurat prima mașină de scris, iar la un moment dat a găzduit în apartamentul său întreaga redacție a
Ion Monoran () [Corola-website/Science/311126_a_312455]
-
p. 2, Roxana Olteanu - Roșu, Meandre, nr. 1/2003, Valentin Marica, Cuvantul liber, nr. 251 / 23 decembrie 2003, Aurel Hancu, Cuvantul liber, 2003, Alexandru Pintescu, Poesis, nr. 148/149/ 2003, pp. 56 - 58, și volumul Retorica aproximației, breviar de poezie optzecista, 2004, Cristian Stamatoiu, Cuvantul liber, 2003, p. 6, Iulian Boldea, Cuvantul liber, nr. / 2003, p. 3, Aurel Hancu, Cuvantul liber, 24 februarie 2004, p. 6, Aurel Hancu, Cuvantul liber, 26 octombrie 2004, Lazăr Lădariu, Cuvantul liber, 2003, p. 3, Laurean
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
o literatura nobilă și sentimentală, Editura Cronică, 2001, Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii ’80-’90, Dicționar biobibliografic, I-III, 2000-2001, Țiț Liviu Pop, Ex libris. Scriitori contemporani, Editura „George Coșbuc”, 2003, Alexandru Pintescu, Retorica aproximației (breviar de poezie optzecista), Editura Timpul, Iași, 2004, Petru Poanta, Efectul „Echinox” sau despre echilibru, Editura Apostrof, 2004, Academia Română, Dicționar general al literaturii române, vol. I, A-B, Editura Univers Enciclopedic, 2004, pp. 404 -405, coordonator Eugen Simion, Nicoleta Bechiș, Dicționar Echinox, coordonator Horea
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]