24,963 matches
-
Omul ridicol este acela care atîta vreme cît rămîne astfel are înfățișarea unui prost. Prostul nu scapă niciodată de ridicol - este caracteristica lui; mai cade cîteodată în ridicol și cîte un deștept, dar se ridică”. Dacă la greci ridicolul se opunea virtuții iar la romani se opunea civilității, la francezii din era clasicismului indica o lipsă de judecată, o ignoranță (în speță în conduita socială). Prostul se arăta vitregit de le bon sens, neputînd reprezenta ceea ce în epocă se numea de
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
vreme cît rămîne astfel are înfățișarea unui prost. Prostul nu scapă niciodată de ridicol - este caracteristica lui; mai cade cîteodată în ridicol și cîte un deștept, dar se ridică”. Dacă la greci ridicolul se opunea virtuții iar la romani se opunea civilității, la francezii din era clasicismului indica o lipsă de judecată, o ignoranță (în speță în conduita socială). Prostul se arăta vitregit de le bon sens, neputînd reprezenta ceea ce în epocă se numea de bon esprit adică, spre a-l
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
componentă eșențială a spiritualității românești și noi n-am știut nimic până n-au venit să ne ilumineze urmașii lui Postelnicu și Neagoe. Recentele audieri de la C.N.S.A.S. arată de ce atâția dintre mahării comuniști fac zid în jurul Securității și se opun cu înverșunare deconspirării ofițerilor care-au făcut poliție politică. Riscul enorm este, pentru ei, să se ajungă la realitatea ultimă a comunismului. Adică într-o zonă în care nu există nici „idealism”, nici ”bune intenții”, nici „umanism”, nici „egalitate” (că
Grămăjoara de amprente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13562_a_14887]
-
nu făcea absolut nimic fără acordul partidului. Acesta comanda torturile, acesta inventa probele infamante la adresa adversarilor, acesta înscena procese și stabilea pedepse. Știu că e prea târziu pentru un proces al comunismului, și nu neapărat pentru că forțele interne s-ar opune unei astfel de vaste operațiuni, care i-ar cuprinde, de-a valma, și pe Iliescu, și pe Năstase, și pe Vadim Tudor (deși acesta, culmea, n-a fost membru de partid!), și pe Păunescu și întreaga „directocrație” îmbogățită fabulos după
Grămăjoara de amprente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13562_a_14887]
-
și credința în mărirea, puterea și eternitatea pesedeului și ale președintelui său, acum și pururea. Prim-solistă a ansamblului de muzică nouă, CURS, doamna Mungiu a prezentat în premieră absolută după anul 2000, Oratoriul „Scăderea-n sondaj” în mi minor, opus 57*) pentru fluier, creație dedicată da capo al co(a)da PSD-ului. Drept urmare, Dan Matei Agathon, Octav Cozmâncă și încă vreo câțiva au interpretat în grup Aria calomniei pe o temă de casă de Adrian Năstase - primă audiție. Urmează
Teleștiri de vacanță by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13558_a_14883]
-
consideră măsura bine venită, fiindcă astfel se va reînnoda oficial un vechi obicei de comunicare, eficient și ieftin: strigarea peste sat... Pentru intimități sau secrete, deocamdată experimentul în zona Munților Apuseni, se va folosi Tulnicul... Adică 57% dintre români se opun politicii PSD, față de 52 cu vreo lună mai înainte.
Teleștiri de vacanță by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13558_a_14883]
-
definirea cuvîntului „disident” așa cum apare ea în Dicționarul de neologisme („persoană ale cărei păreri, opinii, sînt deosebite de cele ale majorității”), autorul face următorul raționament: „...devine limpede că folosirea termenilor disident și disidență pentru persoanele sau grupurile care s-au opus regimului totalitar reprezintă o improprietate. Pentru că respectivele grupuri nu se aflau în conflict cu majoritatea, ci exprimau punctul ei de vedere! În conflict cu majoritatea se afla dictatorul însuși, plus aceia care îl sprijineau sub o formă sau alta. Disidentul
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
reputația literară și politică, de „bărbăția lui Tvardovski”. Când Blaga a fost propus în străinătate pentru Premiul Nobel, marii politruci de la București nu numai că nu l-au susținut, au protestat vehement și uitând orice umbră de patriotism, s-au opus categoric. Articolul despre „drama lui Ov.S. Crohmălniceanu” e în același timp o evocare a unui bun prieten și prin urmare aprecierile critice sunt pe alocuri de o firească subiectivitate, ceea ce recunoaște și S. Damian. Croh., originar din Galați, fusese ilegalist
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
prin consecvența de a nu uita de „datele” înscrise în ea: de aceea „perspectiva în sens larg autobiografică” este la Celan „primordială și originară”. Iar distincția dintre subiectul „istoric” și cel „poetic” a fost operată de el pentru a putea opune rezistență teribilei puteri a limbajului: ar fi fost „inacceptabil” pentru dînsul ca nu poezia să coboare dinspre „experiență”, ci invers! Evreitatea lui Celan întruchipată în „poet” ar implica, după Bollack, o condiție existențială și în același timp dreptul de „a
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
vandabilitate a cărții. Ca și distincția de la 1933 dintre “erotomani” și pornografi, și această nuanțare de la 1936 se va dovedi prea subtilă pentru un auditoriu fie închistat în “idei primite de-a gata”, fie invidios. Chiar Șerban Cioculescu, care se opune teoretic judecării operelor literare de pe poziții ideologice sau moralizatoare, condamnă acuzele ce i se aduc lui Eliade doar pentru că vin din partea unui neavenit (“un neom sub raportul existenței artistice sau mai în genere publicistice, dl. N. Georgescu-Cocoș, care în viața
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
urmând corect calea trasată de fizică și de termodinamică, fără a introduce nici o ipoteză «vitalistă», că există o diferență transcendentă între materia neorganizată și cea organizată, cu alte cuvinte, un «test» matematic al transcendenței vieții”. Tot ce este viu se opune degradării, entropiei - o întroarcere la celebrul cogito al lui Descartes. Această viziune asupra lumii nu poate fi decât optimistă și nu m-a surprins faptul că, în alt plan, Pluie d’Etoiles a primit prin 1933, la Paris, Premiul „Celui
Lumea, scoica lui Matila Ghyka by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13638_a_14963]
-
de 24 august 1572. Că un campion al armoniei universale, ca un veritabil reprezentant al ecumenicității Paré atrage atenția asupra abdicării de la înțelepciune: "Ah, domnule de Mérgy, oamenii din orașul asta nu ne iubesc..." E soarta oricărei posturi care se opune iubirii fanatice, oarbe, desfoliate de aură paradisiacă în care era menit a trăi omul adamic. O soartă pe care Prosper Mérimée n-o împărtășește astăzi.
O condamnare a vanității by Mircea Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13778_a_15103]
-
Liviu Dănceanu Marile pasiuni sunt rare, precum capodoperele. Și unele și altele purifică, emoționează, însuflețesc, aidoma forțelor ce se opun leneviei și inerției, fiind mereu actuale, întotdeauna ideale. Din păcate, mi-a fost dat să cunosc doar câțiva oameni cu adevărat pasionați, la cei mai mulți dintre noi pasiunea manifestându-se ca un erzat în căutarea exclusivă a plăcerii ce rezultă din
Meseriașul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13776_a_15101]
-
IRIR). Am scris în urmă cu cîteva luni despre cea dintîi carte, care analizează ca reprezentative pentru evoluța mediului rural românesc în ultimii 50 de ani două sate, unul de deal, Nucșoara, altul de cîmpie, Scornicești, unul marginalizat din cauza rezistenței opuse la începuturile comunismului, celălalt transformat în centru agroindustrial și declarat oraș în 1989, ca loc de naștere a conducătorului iubit; Nucșoara, consideră autorii, e un sat îmbătrînit, ros de conflicte de-acum istorice, din care tinerii au plecat și a
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
Eminescu îl simpatiza pe Bărnuțiu și în general pe ardelenii care visau idealistic o întoarcere la trecut, nu și Maiorescu, cel mai radical critic al școlii Bărnuțiu, cum se știe, și cu ochii deschiși spre realitate. Conservatorismul lui Maiorescu se opune revoluționarismului pașoptist, nu liberalismului în general. Maiorescu avea convingeri liberale clare, doar că mai apropiate de ale liberalilor din generația următoare decît de cele ale lui Rosetti. Noțiunea însăși de liberalism a cunoscut după primul război mondial o schimbare care
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
trăia, din Maiorescu, om de dreapta și conservator, un partizan și din Rosetti, om de stînga și revoluționar, un adversar. Maiorescu știa care e rostul clasei de mijloc, era un raționalist și un prooccidental, așa că liberalismul lui s-ar fi opus reacționarismului extremei drepte și deopotrivă socialismului (ca să nu mai vorbim de bolșevism, căruia pînă și Lovinescu îi descoperea unele merite promițătoare!) dintre războaie. Oare, în 1940, la centenarul nașterii, și în plină degringoladă a democrației românești, Lovinescu nu concepe seria
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
pusă în practică", scrie dna Ravitch referindu-se la romanul 1984. Pentru noi, poliția limbii nu reprezintă o noutate. Politica culturală a comunismului a instituit, imediat după 1948, o suită de reguli care dirijau epurarea vocabularului, construind chiar două clase opuse de cuvinte și expresii, unele așa-zicînd pozitive, acceptate, corecte, recomandate, altele, negative, de nefolosit, incorecte, condamnate. Political correctness din SUA de azi n-a mers pînă la o astfel de subtilitate maniheistă, dar are tot veacul XXI la dispoziție să
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
dominantă cât privește personalitatea lui Weininger o constituie ceea ce s-a numit ura de sine a evreului, judische Selbsthaß, fenomen deloc izolat, consonând cu antisemitismul epocii și aflându-și în Weininger un exponent cât se poate de îndârjit. El va opune puterea vieții, ultima fiind o valoare cum nu se poate mai evreiască și prin urmare una degradantă. Inferioritatea evreilor provine din caracterele lor feminine și din slăbiciunea eului lor, Weininger conferind astfel sensuri proprii vederilor unuia dintre modelele sale, Houston
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
critică este aceea care dă idei, nicidecum aceea care pleacă de la idei: critica nu aplică literaturii o grilă, teoretică, ideologică ori altfel, ea poate cel mult releva anumite aspecte teoretice, ideologice, filosofice, morale, religioase ale operelor literare. Spiritul critic este opus celui ideologic. Critica este ea însăși literară în sensul că acordă prioritate esteticului. Am scris altădată despre rațiunea estetică exclusivă a criticii, atacată ieri dinspre sociologismul marxist sau dinspre formalismul structuralist, iar astăzi dinspre studiile (multi)culturale. Nu țin să
Posibil decalog pentru critica literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13945_a_15270]
-
tînăr, erosul a deținut un loc privilegiat. Dar nu a fost și singura sa preocupare. Povestea calului și a căruțașului, probabil cea mai frumoasă proză a volumului, nu are nimic ( sau aproape nimic) erotic. Este povestea unui țăran care se opune intrării în colectiv cu bunul simț și inconștiența față de posibilele urmări caracteristice omului simplu. Mai mult, cu deplină inocență acesta trimite prin poștă oficialităților comuniste din vremea terorii o cerere de emigrare în Australia pentru el și calul său. Întreaga
Bărbatul la cincizeci de ani by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13924_a_15249]
-
am publicat un interviu cu dl C.T. Popescu după ce acesta a scris un text "virulent și urît mirositor" împotriva directorului revistei noastre. Iarăși nu înțelegem: ce idee despre libertatea opiniei și despre tolerarea unor puncte de vedere diferite ori chiar opuse nutrește dl Zubașcu? România literară este o publicație culturală serioasă, care dorește să informeze, nu să ascundă, și care, dacă propune spre dezbatere un subiect de interes major, crede că e bine să caute, împreună cu cei care au putere de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
moralul ministrului în cauză, o gingașă femeie. Analistul politic, poate chiar simplul pieton, a remarcat spontan că în posturile cele mai fierbinți ale guvernului sănătate, justiție, învățământ au fost numite fiice ale Evei, făpturi sensibile, prin sex nepotrivite a se opune marelui eunuc al finanțelor și, mai sus, celui ce le poate oricând trece în jurul gâtului firul de mătase spătosul vizir A nu se mai elibera bătrâni-lor leacuri cu reducere de preț sau chiar gratuit pare o cruzime, în fapt o
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
triburi de oameni ai ghețurilor, nu-și aduceau edentatele babe care, oricum, nu mai puteau mușca din halca de morsă, la margini de zare, spre a fi păpate de ursul polar? Ajungea tribului un singur bătrân șamanul care să se opună temperamentalului conducător, când acesta o lua razna, pe calea unor alegeri necugetate sau efectuând prea dese consumații de adversari. Și făcea vrăji când corupția devenea de nesuferit, dădea sfaturi, colane. Pe atunci nu existau patru bătrâni de fiecare culegător/vânător
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
i-au fost furnizate de membri ai "avangardei proletariatului". El se declară solidar cu partidul comuniștilor încă din acea vreme. Din nefericire, memorialistul nu oferă nici un amănunt despre formarea și activitatea partidului. Oare nu știa că bătrânul Constantin Dobrogeanu-Gherea se opusese categoric întemeierii unui partid comunist în România, că partidul pe care-l admira era pur și simplu instrumentul politicii expansioniste bolșevice și că milita pentru dezmembrarea României? De ce nu spune nimic despre foarte bunele relații pe care personal le-a
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
afecțiunii noastre de vreo cinci luni și un anumit climat foarte provizoriu de Ťdezghețť se făcea simțit pînă în această zonă. Conducătorul local al momentului eliminase tocmai pe kominterna istorică Anna Pauker, vinovată de deviere titistă, și avea să se opună unui Hrusciov, socotit prea liberal. Nu puteai nici să-i ignori, nici să-i uiți numele, fiindcă orașul, presărat cu difuzoare, răsuna în fiece clipă de sloganul, scandat insistent, Gheorghiu-Dej, forte luctator pentru pace și popor, sper să nu deformez
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]