173 matches
-
rețelei de "elitiști" ce practică pe scară largă "întrajutorarea", îmi arată cât de jalnică e poziția pe care s-a cantonat dl Gavrilescu. Trecând în revistă îngrijitorii de colecții care au și prostul gust de a-și publica acolo propriile opuscule, îmi lipește pe frunte din nou eticheta de "precupeț", scriind negru pe alb: "Mircea Mihăieș editează interviuri la Antologii" (p. 122). Pentru a da sens elipticei propoziții, am să admit că, într-adevăr, sunt îngrijitorul unei colecții la Editura Polirom
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
atât mai mult când acesta Îl vizează pe un om decedat, care se afirmase ca legionar de prim rang. Acum, ascultați, ce gândeau romanii despre scrierile false, dăunătoare: „Dacă opera-i bună de ars, autorului i se cuvine ștreangul.” Deși opusculul dumneavoastră „Metodica...” se Încadrează perfect În această primejdioasă categorie de lucrări științifice ori literare, totuși nu concep ca vreun legionar autentic să aibă În vedere trimiterea dumneavoastră la eșafod. Personal, cred mai degrabă că ar fi de-ajuns să vă
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
avocatei dispărute, în onoarea investigatorilor, un ansamblu de dansuri folclorice să marcheze momentul cu un cântec „de joc și voie bună“. PALINDROMAN Roșul ușor e rozul iluzor Serban FOARȚ| (Continuare din numărul trecut) Domnul Vasile Elisav se referea la un opuscul ieșit de sub tipar în ’90 (după o anticameră,-n sertarul editurii, nu mai lungă de vreun an de zile), al autorului temeswarens (locuitor, adică, al urbei de pe Bega, fără a fi și bănățean, — cum se tot putea citi prin cronici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
vei face plăcerea să te urci Înapoi În mașina tatălui dumitale. — Pe drum, uneori Îi semnalam apropierea unui camion de mare tonaj, alteori Îi citeam o pagină din Pascal. Nu plecam niciodată În călătorie fără ediția mea din Meditații și opuscule În micuța colecție cartonată de Clasici francezi scoasă de Hachette. Îi spuneam: atenție, două semi-remorci vin una după alta, apoi, obstacolul fiind depășit, declamam În gura mare ca să acopăr zgomotul motorului de 2 CP: „Smerește-te, gîndire neputincioasă! Amuțește, natură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
și spectatorii moderni. Cu toții au fost martori neputincioși sau indiferenți ai abuzurilor unor tirani cu pretinse aptitudini științifice sau estetice - Nero, incendiatorul Romei din anul 64, dornic să declame pe scena unui teatru, și, respectiv, Stalin, cârmuitorul sovietic, autor al opusculului Marxismul și problemele lingvisticii din 1950 : Dacă în zilele voastre unul dintre cei mai mari tirani ai lumii și-a scris cu sângele popoarelor tezele despre lingvistică, aceasta se datorește poate și faptului că, în zilele bărbăției mele, un tiran
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
prin anii 1600 titlurile erau toate astfel. Le scria Lina Wertmüller. E o operă satirică, o fabulă despre o reformă generală a omenirii și, pe deasupra, copiată În parte din Termeni de comparație din Parnas de Traiano Boccalini. Dar conține un opuscul, o cărticică, un manifest de vreo duzină de păginuțe, Fama Fraternitatis, care va fi republicat În parte În anul următor, concomitent cu un alt manifest, de data asta În latină, Confessio fraternitatis Roseae Crucis, ad eruditos Europae. În amândouă, Confreria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
se supără, zice că rozaruceenii, chiar dacă existau, erau cu toții niște impostori. Dar, nimic. Imediat ce se ivesc manifestele, pare că toată lumea atâta aștepta. Învățații din toată Europa le scriu rozacruceenilor cu adevărat și, fiindcă nu știu unde să-i găsească, trimit scrisori deschise, opuscule, cărți tipărite. Maier publică imediat În același an o Arcana arcanissima, În care nu-i numește pe rozacruceeni, dar toți sunt convinși că vorbește despre ei și că știe mai mult decât vrea să spună. Unii se laudă, zic că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
În fanfară, Îi duceam la serbările date În public, Îi făceam să Întrevadă succese În amor cu Fiicele Evei... Au căzut În plasă. Petreceam zile Întregi În micul teatru, cu o țeavă lungă În mână, cum văzusem În ilustrațiile din opusculele despre misionari, le dădeam cu ea peste degete când greșeau nota - genisul are numai trei taste, ai de mișcat arătătorul, mijlociul și inelarul, iar În rest e chestiune de forma gurii, cum v-am spus. N-o să vă lungesc prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pe care mentorii săi literari, Eliseo Requena și Mario Bonfanti, i-au ales-o drept riguros model. Din fericire, acest don Gaiferos, vreau să spun doctorul Sevasco, a urcat pe pedana și a dat un do curajos: a demonstrat că opusculul lui Ricardo, deși lasă drum liber unor capitole din măgăoaia aia de istorie de amor zmângălită de Pemán - coincidență mai mult decât justificată la primul clocot al inspirației - trebuia să fie considerat mai curând un facsimil al Biletului de loterie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
o elegantă sinteză pe sceptic și pe sportsman, pe marele preot al literelor și pe armăsarul de alcov, dar atribuim atare omisiune nu celei mai justificate invidii, ci naturalei modestii a artizanului care Își cunoaște limitele. Parcurgând indolent paginile acestui opuscul meritoriu, somnolența de moment ne e zguduită de o mențiune ocazională: cea a lui Lambkin Formento. Ne roade o inspirată bănuială. Există oare, În carne și oase, asemenea personaj? Nu cumva e, oare, vorba de o rudă, sau măcar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și opera Morarului, care ne-a sosit cu poșta aeriană și maritimă. H.B.D. VIAȚA ȘI OPERA MORARULUI Nu fără o urmă de dreptate, câțiva impulsivi, Împinși de zelul cel mai lăudabil, au avut pretenția să dea de pământ cu recentul opuscul al doctorului Puga y Calasanz: Minuțioasa cercetare a compozițiilor atribuite În general Meșterului Pedro Zúñiga, poreclit Morarul. A fost mare, desigur, scandalul de presă din Zaragoza, mai ales În Vocea Pretillei. În realitate, acest caz chiar și-a meritat soarta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
se vor îndârji pe poziția „tradițională”, grigoriană 17. La numai doi ani după apariția dosarului său, Lefèvre d’Etaples va fi condamnat de către teologii de la Sorbona. Totuși, un „tradiționalist” notoriu precum Bossuet îi va prelua argumentația și concluziile într-un opuscul intitulat Sur les trois Magdeleine. Drumul până la oficializarea normalității avea să mai dureze trei secole. Abia în 1969, după Vatican II așadar, calendarul liturgic al Bisericii Catolice a încetat să le mai sărbătorească pe cele „trei Marii” la 22 iulie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
conținutul său, titlu de carte pe care am fost În stare să-l născocesc. Am mai evocat volumul la Începutul acestei călătorii, dar iată că, spre sfîrșit, mă văd nevoit a reveni la paginile sale. Părții a doua a acestui opuscul i-am spus Epistolar - Schimb feminin de scrisori Între inițialele onomastice E și A. Reunite, cele două inițiale dau genericul pronominal și personal al feminității, o dau pe EA divizată În două personaje: o funcționară publică, E, arogantă, volubilă, irascibilă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
dau doctoratul în bădia, însă lucram în paralel la o carte despre epistolarele amoroase ale scriitorilor și ce îmi căzuse acum sub ochi era dincolo de orice închipuire. Cu zel neabătut, am strâns material cât să pot încropi pe loc un opuscul: sute de fișe, cu citate și interpretări. Mai aveam trei zile până când revista intra la tipar și trebuia să acopăr patru pagini; deci vreo 40.000 de semne cu spații. Blocajul era total: cum să scriu? Cafelele nu mai aveau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
coșciuge ca să li se poată întoarce sufletul când simte nostalgia trupului părăsit. 17. Vă rog să recapitulați aceste sumare date privitoare la disponibilitatea mea pentru o anumită „arheologie mediumnică“ din pricina căreia am avut neplăcerea de a fi citat într-un opuscul despre inscripții pe torți de amfore grecești ca descoperitor al unei ipotetice Apollonia, cetate greu de găsit, spun și eu ce se poate spune în momentele când micul idol își ia degetul de pe buze și nu mă interesează nici urnele
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
în Iașii Moldovei 1694”<footnote I. Bianu și N. Hodoș, op. cit., p. 338 footnote>. A doua carte tipărită în același an poartă titlul: Dosihtei Patriarhul Ierusalimului, Manual în contra lui Ioan Karyophylles. După cuvântul către cititori, Dosithei reproduce în 8 capitole, opusculul eretic a lui Ioan Karyophylles, la fiecare capitol dând câte o respingere. Între paginile 62-69 urmează ca epilog al părții întâi: ,,expunerea anatematismelor împotriva ereziilor lui Ioan Karyophylles”, în partea a doua de la pagina 69 este un alt opuscul al
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
capitole, opusculul eretic a lui Ioan Karyophylles, la fiecare capitol dând câte o respingere. Între paginile 62-69 urmează ca epilog al părții întâi: ,,expunerea anatematismelor împotriva ereziilor lui Ioan Karyophylles”, în partea a doua de la pagina 69 este un alt opuscul al lui Dosithei: ,,despre nemaiînchipuita blasfemie a lui Karyophylles față de sfintele Taine a dumnezeieștii Euharistii și despre combaterea săvârșită de Biserică”, iar la pagina 98: ,,Tomul sinodal împotriva caietelor și ereziilor lui Karyophylles” acesta este semnat de Calinic și Dosithei
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cuvinte cu care începe Don Quijote, I, 4, antecedentul lui „la“ fiind „hora“, „ceas“, la finalul cap. 3. Giacomo Leopoardi (1798-1837), spirit de imensă cuprindere, măcinat de boală încă din tinerețe, marele poet italian consemnează în întreaga sa operă (Canti, variatele opuscule morale și dialoguri, precum și uriașul Zibaldone di pensieri), o experiență de viață amară și dezabuzată. „că eu veșnic m-am crezut“ (it.), din poemul A se stesso, v. 3. Étienne Pivert de Senancour (1770-1846), unul din cei mai însemnați preromantici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
stylist-ii zilelor noastre ar dezvălui, cu siguranță, lucruri interesante despre ce Înseamnă a fi azi dandy În lumea modei, muzicii, artei sau sportului. Printre primii care dau (În scris) semnalul replierii la canoanele eleganței masculine se numără Însuși Brummell, cu opusculul deja pomenit. Dacă despre frizuri nu suflă nici un cuvânt, În schimb dezvoltă o Întreagă teorie a bărbii și mustății, el Însuși fiind purtătorul unei delicate mustăți blond-castaniu. „De fapt, barba e un semn de noblețe și virilitate. Dumnezeu a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ei, e ca femeile: vine tocmai când pare să fugă. Poate că, În lumea asta blestemată, cel mai sigur mijloc de a dobândi succesul este de a organiza suspansuri. Dar autorul nu avea atâta profunzime pe vremea când Își publica opusculul cu pricina. Pe atunci Îl interesau prea puțin poveștile și zarvele literare. Ah, desigur! Avea cu totul alte probleme decât buna rânduire a gândurilor și grija de a fi citit. De altfel, azi el ia În derâdere grijile de-atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
nu-i voi numi, s-au lăudat că au priceput-o. Iar eu i-am spus editorului meu că o vor cumpăra. Pretutindeni, trufie! Căci dacă a stârnit primul succes, Îl va mai stârni și pe al doilea cu acest opuscul pe a cărui primă pagină aș fi tentat să scriu următoarea impertinență: „De la un fudul, printr-un fudul, pentru fuduli”. Căci fudulii se simt oglindiți În orice, cartea asta e o oglindă pentru ei. Mulți vor veni să se privească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
lejer (așa a și vrut-o, fără nici o jenă) ca pe o șotie a tinereții pentru care ar trebui să se scuze azi. Dimpotrivă! Ar fi chiar În stare să susțină În fața celor mai de soi dintre domnii gravi că opusculul său e la fel de serios ca orice altă carte de istorie. De fapt, ce se vede aici, În limpezimea acestei cărți fără pretenții? Omul și vanitatea sa, rafinamentul social, niște prestigii cu totul adevărate, chiar dacă de neînțeles pentru Rațiune (câtă nerozie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Profesorul își simplifică existența atât de ușor, deși se știe privit, studiat, cântărit, fie și numai de Teodora. 24 mai 2006 În Lățești, la stropit via nobilă, îmbătrânită și rărită de seceta din ultimii ani. Fac o pauză și reiau opusculul lui P.H.L. Nici nu a bănuit doamna Elise Bacinski ce delicii îmi oferă împrumutându-mi caietul lui P.H.L. Mi-a mărturisit foarte direct că nu a fostinteresată de destinul și „aventurile” politice (cu atât mai puțin sentimentale) ale bătrânului scriitor
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
personaje și situații, pentru a se înțelege pe sine și a-i înțelege pe ceilalți. După abilitatea „punerii în pagină”, după strălucirea gândirii și incandescența emoției, obișnuim să numim aceste scrieri în mai multe feluri: „opere”, „capodopere” sau doar simple „opuscule”. iulie, seara Mi se pare că am ajuns la o pagină importantă pentru semnificația particulară a poveștii de dragoste relatate de P.H.L. Profesorul se regăsește cu Teodora, după vreo două săptămâni, în aceeași cameră de hotel, cu o masă, două
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
în principiu, de acord” cu mine, dar a rămas, deocamdată, în așteptarea coletului cu caietul lui P.H.L. și cu paginile reprezentând comentariul meu. I-am promis că îl pun la poștă chiar azi dupăamiază. Sper să își dea seama că opusculul meu este rezultatul unei „lecturi participative”, de cititor obișnuit să se implice sufletește în ceea ce parcurge cu ochii și cu mintea. Se întâmplă în această situație să am momente în care uit cu totul că este vorba de pură ficțiune
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]