1,170 matches
-
întâi la înființarea Facultății de Teologie din Iași - și câte altele încă nu ar mai putea fi enumerate pe această linie. Creangă este un orășean integrat, activ și fără dubii reprezentativ, și în plus, cu nuanța necesară, este orășeanul prefăcut, orășeanul care se preface că-i rural. N-ar înțelege - înțelege perfect - Creangă cuvintele spuse de mama lui Slavici la plecarea acestuia la studii înalte: "O să te duci și o să iasă mare domn din tine, dar om de seama noastră n-
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
Scriindu-și opera, Creangă pare să ne zică la fiecare pas: va veni o vreme când satul meu va fi din nou deasupra orașului. Eu sunt prozatorul satului! Nu mă interesează orașul vostru! Și, în același timp, contradicție asumată: Sunt orășean ca toți orășenii, nu m-aș mai întoarce definitiv nici în ruptul capului în Humulești! Tot în limbaj decodat, el gândește contra lui moș Luca: "Aș trăi la câmp, Doamne ajută!" 1 Gheorghe Ungureanu: Ion Creangă. Documente, Editura pentru Literatură
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
1969; M. Constantinescu, 1974); și ii) în contextul european, termenul indică de asemenea urbanizarea unei zone tipic rurală, fie prin migrarea populației urbane spre mediul rural, unde încearcă să adopte un stil de viață sustenabil, sau prin popularea de către orășenii care aleg să trăiască în mediul rural din vecinătatea orașului, deseori mai accesibil ca preț, care fac naveta către nucleul urban la locul de muncă, școală, etc. Zona periurbană reprezintă primul inel de localități adiacente unui oraș - denumit oraș-nucleu, dacă
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
minut, la iComedy cu Mikey Hash și Mircea Badea. Antena 1 a fost pe locul trei în clasament, după Pro TV (cu Dansez pentru tine) și Kanal D, scrie paginademedia.ro. iComedy a fost văzut de aproape 700.000 de orășeni pe minut. În mediul urban, Antena 1 s-a clasat pe poziția a doua, după Pro TV.
Ce audiență a făcut Mircea Badea la iComedy by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/60176_a_61501]
-
pămînturilor sfinte. Și behăitul turmei și mugetul de vite / și cîntecul de greieri îmi stăruie-n auz" (Pomenire). Mărturiile biografice ale fiului de țăran depășesc cadrul personal, aspirînd la reconstituirea unui mediu arhaic (resortul e același ca-n evocările coșbuciene). Orășeanul actual se întoarce asupra obîrșiilor sale cu o emoție dar și cu o sumețire a unei vechimi sugerînd noblețea și chiar sacralitatea: „Ce gînduri sfinte-n toate încep să te cuprindă/ cu aburul ce suie, stăpîn, pînă la grindă! / ... In
Un „centru al lumii“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6125_a_7450]
-
cazul celor care dețin peste 1 ha de tutun, peste 70 la sută dintre repondenți susțin impozitarea. ”Românii încep să înțeleagă că 4 milioane de persoane din mediul rural sunt beneficiari de servicii finanțate din taxele și impozitele plătite de orășeni. Procentul celor care susțin impozitarea țăranilor nu este proporțional cu numărul orășenilor fiindcă mulți au rude la țară și depind de alimentele produse în gospodărie. Pe măsură ce se va conștientiza impactul negativ al autoconsumului și povara impusă lucrătorilor industriali de satele
Cum văd cititorii Editura DCNEWS fenomene sociale și economice, de la Black Friday la vizita chinezilor. Sondaje comentate by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/52821_a_54146]
-
sută dintre repondenți susțin impozitarea. ”Românii încep să înțeleagă că 4 milioane de persoane din mediul rural sunt beneficiari de servicii finanțate din taxele și impozitele plătite de orășeni. Procentul celor care susțin impozitarea țăranilor nu este proporțional cu numărul orășenilor fiindcă mulți au rude la țară și depind de alimentele produse în gospodărie. Pe măsură ce se va conștientiza impactul negativ al autoconsumului și povara impusă lucrătorilor industriali de satele nefiscalizate, va crește susținerea pentru impozitarea țăranilor. De remarcat că 70% sunt
Cum văd cititorii Editura DCNEWS fenomene sociale și economice, de la Black Friday la vizita chinezilor. Sondaje comentate by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/52821_a_54146]
-
pildă, cu care poartă o polemică plină de respect: „G. Ibrăileanu este prea categoric, am impresia, despărțind cele două biografii, dacă există, cu adevărat, două. Creangă oprește Amintirile în momentul în care ajunge la școala de la Socola. Viața lui de orășean ne este cunoscută din documente, și, reconstituind-o, G. Călinescu i-a dat, într-o extraordinară carte, o imagine verosimilă. Propoziția lui Ibrăileanu («tot ce e orășenesc la Creangă e inferior») impune o nuanță: tot în afară, poate, de faptul
Negru pe alb by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5282_a_6607]
-
și să fie văzuți. Comerțul este de toate felurile. De la cel rudimentar, pitoresc, al vechilor precupeți cu înfățișarea lor câmpenească, strigându-și prospăturile cu multă vioiciune, la luxul caselor de modă, al magazinelor cu pretenț ii, pe care le cutreieră orășeni de cea mai bună stofă occidentală. Orașul devine mai prietenos și se umple de pietoni. Ceea ce înainte vreme era tabu - plimbarea de plăcere și fără însoțitor, devine la îndemâna damelor și chiar a figurilor politice. Regele însuși poate fi văzut pe
Bucureștiul începutului de veac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5150_a_6475]
-
Căutîndu-și inițial portretul „în arborii / cu coaja crăpată”, poetul devine un citadin care, în loc de-a extrapola simțirea rurală asupra Cetății, o prinde în mrejele acesteia, o expropriază. Are loc o dezrădăcinare à rebours. Se impune adică o sensibilitate a orășeanului identificat cu propria-i condiție nouă, care aruncă asupra mediului rustic priviri condescendente, rezultînd un șir de metafore, un limbaj ce marchează contrastul dintre primordial și derivat, dintre natural și livresc. Incapabil a se mai întoarce deadevă ratelea în spațiul
Un limbaj personal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5187_a_6512]
-
primăvară). Se produce o sciziune în sistemul retrospectiv în cauză, legată de introducerea unui trecut „cult”, care se cumpănește fin cu cel ancestral, folclorizant. Un melos specific înfioară o sală de bal, stil mitteleuropean (Vechile dansuri). Această simțire fantomatică de orășean totuși recent n-are oare un iz bovaric? Deși invocat deseori, satul constituie îndeobște obiectul unor execuții impresioniste, aidoma pînzei unui pictor care se deplasează pentru a lucra în aer liber (Peste rîu se apleacă salcia). Chiar atunci cînd intervin
Un limbaj personal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5187_a_6512]
-
aparține lui Vladimir Streinu din Clasicii noștri. Ea n-a fost evocată decât relativ târziu, când au fost reeditate volumele de critică ale acestuia din urmă. Fiind mai rar menționată, voi spune, pe scurt, că ea face din Coșbuc un orășean care se duce la țară în week-end și vede satul într-o lumină idilică și etnografică. S-a considerat de obicei că Streinu polemizează cu Gherea. Toată critica a ignorat un studiu contemporan cu ale lui Călinescu și Streinu, care
Note despre George Coșbuc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5393_a_6718]
-
Popescu. Acceptă!) Pe vremea când scriam, în tinerețe, cu oarecare înverșunare, articole despre citadinism, exista o cultură oficială foarte sufocantă. }in minte că am publicat odată un articol care cred că a trecut neobservat la început, intitulat Unde ne sunt orășenii? și, după aceea, retrospectiv, am văzut că ideile expuse de mine marcau o mare ruptură fața de ceea ce se scria în mod obișnuit. Pe de altă parte, dacă promovai atunci o anumită linie teoretică, se vedea imediat că vrei, în
Petru Popescu „Coșmarul vieții mele era să nu mai pot scrie...“ by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6648_a_7973]
-
probă în "zugrăvirea" psihologiei țăranului în literatura noastră, aducând vorba de "nuvelistul popular al Convorbirilor", Ion Creangă, și de personajul său emblematic, Moș Nichifor, "autoritatea nediscutabilă în materie de viață și gândire țărănească"2), cu totul deosebit de psihologia burghezului, a orășeanului sau a artistului. Aceste serii psihologice vor fi dezvoltate în articolele următoare, unde humuleșteanul devine reper în dezvoltarea vocației exegetice. E menționat în articolul referitor la Eminescu și ediția Morțun, unde Creangă devine termen de comparație pentru proza Făt-frumos din
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
Banat, coleg și prieten al Hertei Müller, prindea contur o altă lume, prea puțin cunoscută, o altă epocă, pe nedrept ignorată aici, în Apus: civilizația rurală a șvabilor bănățeni, a sașilor transilvăneni, o cultură diferită a memoriei, între sătenii și orășenii care au traversat infernul Gulagului,apoi șicanele la care Securitatea au supus-o pe autoare după succesul primului ei roman, ura stîrnită de primele ei scrieri în cercurile șvabilor bănățeni, dintre care mulți fuseseră fervenți adepți ai național-socialismului, în secolul
Convorbire cu HertaMüller - Foamea de adevăr și de literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6514_a_7839]
-
Astfel, Calea Târgului nu mai apare drept o localitate între altele, ci sub chipul unei mici epopei a unei la fel de mici negocieri, oarecum în felul celei din Ulisse al lui Voronca: „Trec prin Piața Amzei, sub ninsoare ușoară,/ ca un orășean de care nimeni nu se îndoiește./ La zarzavaturi și fructe gândul meu de pe dealuri coboară/ să-l duc apoi în magazinul cu brânzeturi și pește.// Ochii mei pe tejghele clatină cântarele,/ grămezile de cartofi parcă-s din groapa de dinsus
Ardeleanul definitiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6322_a_7647]
-
din câte știa sioniștii nu credeau în steaua în cinci colțuri, câte avea cea scrijelită pe fruntea lui Caraeni”15. Stelian și echipele sale de legionari încep să terorizeze urbea, transmițând mesaje tuturor celor care nu-i discriminează pe evrei. Orășenii lui Cristian Teodorescu au însă regulile lor, instituite în timp, au onoare, și asta face ca, de exemplu, mesajele de amenințare ale lui Stelian către maiorul Scipion să cadă în gol: „Stelian i-a trimis și el vorbă - că se
Perspective epice asupra legionarismului by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/5794_a_7119]
-
mi se pare ... Lovinescu, în ciuda marii lui culturi occidentale. Deși nepot de țăran (sau, poate, tocmai din cauza aceasta?), nu-i plăceau țăranii, nici în viața reală, nici în literatură. Credea că un roman bun nu se poate face decât cu „orășeni”. Dar Ion sau Moromeții? Nu-i rău să urmărești de aproape această problemă. Ar ieși un studiu interesant. Căci ai idei, și te pasionează problemele literare. Cu urări de sănătate și succes, Iorgu Iordan Note și comentarii 1. Iată câteva
O scrisoare inedită de la Iorgu Iordan by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5600_a_6925]
-
au primit aceeași denumire ca și marile clădiri publice civile (tribunale, burse pentru comerț, negoț etc.); Mormânt - monumentum-ul comemorativ existent, desigur, numai în orașele romane. În cimitirele sătești probabil numai bogații își puteau permite așa ceva, or aceștia îi imitau pe orășeni. Lepădătură - care vine de la lapidare, adică a arunca cu pietre și în urma unei excomunicări - condamnări care se făcea bineînțeles în orașe; Rost - rostra din forumurile romane erau tribunele oratorilor ( unde se „rosteau” discursuri, ba chiar se anunțau și dezbaterile judecătorești
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
vindicta liber factus), situație care iarăși nu avea cum să se întâmple decât în preturile romane; Solz - lamele mici de tegument ale peștilor sunt denumite astfel după asemănarea cu monedele de aur romane (solidus) emise începând sub Constantin. Metaforă de orășeni, lipsiți acum de bani, care nici măcar nu denumesc speciile de pește! Rău - reus-ul era învinuitul justiției romane ale cărei procese se întâmplau numai în orașele (și încă mari ale) imperiului; Cuteza - *cottizare era la romani venit din grecescul , „a juca
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
se întâmplau numai în orașele (și încă mari ale) imperiului; Cuteza - *cottizare era la romani venit din grecescul , „a juca zaruri” sau arșice, cu mutația semantică actuală de curajos, îndrăzneț; or, timp pentru a risca la zaruri - arșice aveau numai orășenii. Afirmăm că aceste cuvinte au rămas în limba română prin intermediul acelor zeci de mii de captivi arieni, orășeni aduși de goți printre ei și care prin prestigiul lor civilizațional le-au impus, generațiile următoare păstrându-le, eventual dându-le și
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
a juca zaruri” sau arșice, cu mutația semantică actuală de curajos, îndrăzneț; or, timp pentru a risca la zaruri - arșice aveau numai orășenii. Afirmăm că aceste cuvinte au rămas în limba română prin intermediul acelor zeci de mii de captivi arieni, orășeni aduși de goți printre ei și care prin prestigiul lor civilizațional le-au impus, generațiile următoare păstrându-le, eventual dându-le și alte sensuri. Astfel, noile așezări, modeste nu aveau „rostra”, „basilica” - biserici, s-a păstrat în contrast cu cortul umblător gotic
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
devine mergere etc. Goții, când vin, îi denumesc pe romanici walchi (străini - altceva decât ei) și s-ar putea ca „roman” să fi însemnat la început „romanus”, adică cetățean roman, deci o stare civilă, nu etnică. Bineînțeles că existau și orășeni locali, mai ales din cei retrași de Aurelian din nordul Dunării, dar orașele Daciei romane nu avuseseră timpul să capete comoditățile vechilor orașe romano-grecești din Tracia și Asia Mică. Credem că Dacia romană, cucerirea lui Traian, a fost mai mult
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
acești captivi, printre care s-au aflat și mulți preoți [2, p. 18], și abia acum prin acești „oameni de meserie” convertirea devine un fenomen sistematic și de masă (am îndrăzni să zicem chiar „de modă”, căci e îmbrățișat de orășeni, de oameni avuți și de înșiși împărații romani), mai ales că suntem și în plin secol IV, secol de fierbere ariană. Erezia pornită de Arie din Alexandria a fost combătută de cele mai importante concilii ale capilor Bisericii creștine, Niceea
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
Voncu Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara, urmată de mărturia lui Cornel Drăgoi, relatări culese și editate de Irina Nicolau, cu o prefață de Gabriel Liiceanu, ediția a III-a, București, Editura Humanitas, 2012, 187 p. Despre lumea rurală românească, noi, orășenii, avem părerile cele mai bizare cu putință. Cel mai adesea, somați să vorbim despre ea, suntem condescendenți și dăm iama în inventarul de clișee despre „țăranul român”. Alteori, când este să cercetăm satul românesc actual, suntem critici (pe bună dreptate
O carte întemeietoare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3165_a_4490]