1,225 matches
-
obține dar, totodată, locuri de muncă pentru viitori consumatori. Locurile de muncă salarizate asigură cumpărător pentru produsele agricole sau industriale create. Este cercul economic din care nu se poate ieși orice ar vrea politicul. Marea agricultură trebuie să asigure păpica orășenilor care-i furnizează tractoare, pluguri, semănători și combine culegătoare. Mica producție agricolă ocupă mult teren dar asigură traiul unui mic grup de săteni. Nu are un excedent care să alimenteze pe alții. Dar și sătenii, cu toată gospodărirea închisă deoarece
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397546795.html [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
permisă. Noaptea este noapte și pe planeta Olimp. Luna, plină sau goală își parcurge căile pe bolta cerească. Numai că, după o anumită oră, cerul se acoperă de nori grei, de regulă neîncărcați electric ca trăsnetele să nu deranjeze somnul orășenilor, iar viguroase ploi spală orașul și irigă câmpiile roditoare. Urmele acestor torente cerești se mai văd dimineața sub forma unor flocoase pete care, prin colorarea de către soarele de la limita orizontului fac deliciul pictorilor matinali. Din nou pe Tera Mary a
UN JOB de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400332493.html [Corola-blog/BlogPost/372853_a_374182]
-
cu al doilea pahar de vin, rotește ochii roată prin încăpere și rostește plin de importanță: - Frumoasă treabă ați făcut! Ați renovat casa asta veche și-ați ridicat-o la rangul de locuință cu care s-ar putea mândri orice orășean!... Își rotesc și ei privirile prin încăpere, deși știu perfect fiecare milimetru, și zâmbesc mulțumiți de sine. Încântarea de pe chipurile lor îl irită pe Samuel. În fond, ce mare filozofie cu casa lor de vacanță, că nu-i cine știe ce?! Atâta
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_voichita_palacean_veres_1374760891.html [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
construiesc o coșmelie!... Și io-s și deștept: nu fac totul deodată, să nu mă ia nimeni la-ntrebări! - Înțeleg ... , îi dă apă la moară gazda, simțind că tocmai a declanșat limbuția musafirului, ajuns la al treilea pahar de vin. Orășenii știu foarte bine cum vine treaba cu „donațiile“ mătușilor. Toți bugetarii ajunși în vârful ierarhiei au avut fericirea de a moșteni neamuri extrem de bogate sau pe aceea de a li se face donații consistente pentru ochii lor frumoși și umerii
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_voichita_palacean_veres_1374760891.html [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
că io-s cineva-n oraș, da' cum casa nu-i pe numele meu, ci pe-al mătușii ... Grozavă mătușa aceea de la țară nevestei lui Samuel, fostă ceapistă! Mult pământ trebuie să fi avut, dacă le-a oferit atâta teren orășenilor pentru cabană! Musafirul își dă seama că a oferit o informație ce nu trebuia divulgată. Schimbă iute subiectul, cu ochii pe stropii de vin ce pătează zugrăveala proaspătă. Din neatenție, clătinându-se, l-a lovit cu cotul pe Alex exact
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_voichita_palacean_veres_1374760891.html [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
de ciobani fără carte!... Nu ți-i destul c-ai venit băut, de-o tremurat amărâta aia de Susana pân-o văzut c-ați ajuns întregi în poarta noastră?! Altădată, de te prind că ... Ușurați c-au scăpat de intrus, orășenii încuie ușa cu yala. În sfârșit, se pot bucura de tihna serii petrecute în cocheta lor căsuță de vacanță. Voichița PĂLĂCEAN-VEREȘ Cluj-Napoca iulie 2013 Referință Bibliografică: Voichița PĂLĂCEAN-VEREȘ - PRINCIPIUL DE VIAȚĂ / Voichița Pălăcean Vereș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_voichita_palacean_veres_1374760891.html [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
mă-mbracă-n corset... subțiată mi-e ființa... secat îmi e pasul... taina mă-ngheață... Inima, deloc înfricoșată, spre gând trimite-o poruncă: Mai caută! * Ajuns cu trenul dis-de-dimineață, pornesc per pedes din Predeal. Aerul rece mă-nfioară de plăcere! Exclusiv orășean, sunt în al nouălea cer! Echipat comod și potrivit muntelui, tai în singurătate serpentinele. Cuprind cu ochii nemărginirea verdelui vârstat de-acum de insinuantele nervuri roșiatice, cafenii, galbene... Bitumul străpuns de erori asfaltice se rușinează șerpuitor, cernit înaintea mea. Un
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1475391294.html [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
A avut urmări deosebit de importante. 5. Viața culturală, educația și știința. Afirmarea culturii române moderne constând în organizarea instituțiilor de cultură, înființarea radioului ș.a., legăturile cu cultura occidentală. Bucureștiul era supranumit “Micul Paris”. Deja în anul 1930, circa 70 % dintre orășeni și circa 50 % dintre săteni erau știutori de carte. O pleiadă de personalități de mare valoare s-au afirmat în țară și în străinătate în multe domenii ale științei și culturii, ca: Henri Coandă, Nicolae Paulescu, Constantin I.Parhon, Nicolae
1 DECEMBRIE 1918-MAREA UNIRE.ZIUA NATIONALA A ROMANIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/1_decembrie_1918_marea_unirez_pompiliu_comsa_1393383655.html [Corola-blog/BlogPost/347658_a_348987]
-
fusese hirotonisit arhimandrit, deși nu credea înpreoție.” Arendase pământ cu junimistul Mandrea și iubea vânătoarea, fuma mult, își luase și țiitoare, dezaprobat de surori, pleca prin pădure și venea cu vânat. Olimpiada, a opta fiică, s-a călugărit la schitul Orășeni, apoi a trecut la Agafton, ajungând stareță. Sofia, a noua fiică, călugărită și ea la Agafton în rând cu surorile mai mari a fost maică lucrătoare și donatoare la Agafton. În 1814, surorile mamei lui Eminescu, Sofia, Fevronia și Olimpiada
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_si_dulcea_lui_mama_ion_ionescu_bucovu_1383646037.html [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
rând cu surorile mai mari a fost maică lucrătoare și donatoare la Agafton. În 1814, surorile mamei lui Eminescu, Sofia, Fevronia și Olimpiada Iurașcu, cea care, mai apoi, avea să fie și stareța mănăstirii, au sosit la Agafton de la Schit Orășeni, rămânând aici pentru tot restul vieții. Maicile care le-au prins în viață au povestit apoi generațiilor ce le-au urmat despre desele vizite pe care Mihai Eminescu le făcea mătușilor, la Agafton, tăind de-a dreptul dinspre Ipotești pădurea
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_si_dulcea_lui_mama_ion_ionescu_bucovu_1383646037.html [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
Literatura > Eseuri > AȘA-I ROMÂNUL ! Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1595 din 14 mai 2015 Toate Articolele Autorului Care? Români suntem toți. Între granițele țării sau aiurea. Cu cetățenie sau fără datorată voturilor diasporei ne la locul lor. Orășean sau sătean, cu concepții și aspirații foarte diferite. Tot români sunt și transilvănenii. Chiar? Nu ! Români sunt numai aceia care agreează partidul aflat vremelnic la conducerea țării. Ceilalți sunt „eretici”. Termenul l-am preluat din domeniul clerical dar este perfect
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431590634.html [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
de a alege NUMAI candidații propuși. Dacă n-o face poate muri în mizerie. Ce mai, așa-i românul, n-ai cei face. O „subviteză” poate apare dacă ne uităm mai atent la viteza a doua de mai sus. Alegător orășeni respectiv alegători rurali. Orășenii beneficiază de toate reclamele comerciale prezentate agresiv la televizor cu o singură condiție: să aibă un loc de muncă cu un salariu suficient de mare ca să-și cumpere mașini de lux și haine de marcă „absolut
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431590634.html [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
candidații propuși. Dacă n-o face poate muri în mizerie. Ce mai, așa-i românul, n-ai cei face. O „subviteză” poate apare dacă ne uităm mai atent la viteza a doua de mai sus. Alegător orășeni respectiv alegători rurali. Orășenii beneficiază de toate reclamele comerciale prezentate agresiv la televizor cu o singură condiție: să aibă un loc de muncă cu un salariu suficient de mare ca să-și cumpere mașini de lux și haine de marcă „absolut necesare vieții urbane”. Pot
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431590634.html [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
accepțiunea politicienilor și acei cu salariul suficient pentru o coajă de pâine dar nu și pentru recâștigarea sănătății alterată de-o boală. Totul este să aibă un loc de muncă care este un drept, în consecință neasigurat de politicieni. Oricum orășenii măcar caută un loc de muncă, articol din ce în ce mai rar deoarece nu este inclus în „marea binefacere reclama comercială” Sătenii au alt regim. Ei își produc singuri hrana și mai au retrograda concepție că „apa de izvor” ar fi cea mai
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431590634.html [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
majoritate sătenilor sunt muncitori agricol făcând parte din „proletari din toate țările uniți-vă” Dar nu se unesc, cum nu o fac nici proprietarii de pământ ca să aibă recolte mai bogate făcând investiții în utilaj și irigații. Ca să nu plătească orășenilor impozite, proprietarii de pământ nu angajează „muncitori agricoli” ci dau de pomană o masă mai îmbelșugată consăteanului care-l ajută la muncile agricole. Ce mai, așa-i românul, n-ai cei face. O altă parte a țării, mai pe podișul
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431590634.html [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
zburătoarelor. În curte, doi dulăi fioroși își făceau meseria lătrând de zor. Nea Tudor ieși pe prispă, chemă cățeii spre a-i domoli, apoi recunoscând primarul de la poartă veni spre el. - Cu ce treburi pe la mine Nene Grigore? - Uite, un orășean veni la Dumneata cu o afacere. - N-am timp acum de afaceri. Abia prididesc să termin semănatul. Mai am 2 zile de lucru apoi vom mai putea vedea. - Porci de îngrășat ai? - Am, dar nu de vânzare. - Păi nici nu
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400581535.html [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
existe o tendință spre exagerare în genele lor, dar minciuna nu le este deloc proprie. Până și zăpada sugerată în denumirea statului Nevada („ninsa”) apare regulat în lunile de iarnă și se așează pe culmile munților din împrejurimi, spre bucuria orășenilor bronzați, oricând gata să se lanseze pe schiuri pe pistele din apropiere. Iar la vederea frumuseții deșertului după ploaie, când ciulinii și cactușii înfloresc ca prin minune, într-o beție de culori, mai că-ți vine să crezi în legendarele
LAS VEGAS, FABULOSUL ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1476687735.html [Corola-blog/BlogPost/368518_a_369847]
-
Prin Ultimatul din 26 Iunie 1940 sovieticii au impus României cedarea Basarabiei în numai trei zile. Aflat la Sadova la familia inginerul silvic Metodiu Ionescu prietenă cu părinții lui, Sorin Ullea a fost martor la groaza care a cuprins țara: „Orășeni cu figuri descompuse, unii reușind să fugă, alții nu; gări în haos indescriptibil, cu plânsete și țipete isterizate; familii rupte în două, și-n patru. Numai țăranii - tot țăranii! - , cu disperare mută în priviri, căci știau ce-i așteaptă, au
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735895.html [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
gheața iar la coborâre mă însoțea clipocitul vesel al acesteia în timp ce făcea ordine prin stomacul meu. Când mă gândesc acum, sper sincer că Dumnezeu m-a iertat pentru ce mâncam eu în plină perioadă a foametei care îi tortura pe orășeni. Gașca de pe Poduri era foarte bine organizată iar fiecare membru avea sarcina ca să aducă ceva de mâncare așa că, în mod obligatoriu, când treceam prin locul unde se afla cel mai apropiat cuibar strecuram mâna chiar și pe sub vreo găină gata
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1418364087.html [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
muncă. Unii dintre noi creează locuri de muncă pentru restul, care nu poate avea inițiativa unei autogestionări (de exemplu gospodăria de subzistență a țăranului sărac). Capra fermierului este mai grasă dar el hrănește nu numai familia sa ci și mulți orășeni. El poate da chiar locuri de muncă celor care și-au băut tot avutul moștenit. Mulți hulesc „bogătașul”. Acesta este însă bogat pentru că muncește spre a da altora posibilitatea de a muncii. Asta aduce într-adevăr un plus de bogăție
CĂLĂTORIA VIEŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399741582.html [Corola-blog/BlogPost/350690_a_352019]
-
împiedică să se deplaseze prin locuri prin care ... bradul vecinului li se pare-a fi mai verde, scandinavii tânjesc după clima blândă de pe țărmul Mediteranei, în timp ce salvamarii litoralului pustiu îi invidiază pe nordici pentru eventualitatea unei strașnice bătăi cu zăpadă. Orășenii se-ntreabă nostalgici ”oú sont les neiges d´antant” , blestemând atotprezenta zloată citadină. Cei de pe sate, în schimb, se satură de ruralism și întreprind călătorii cu dare de mână pe la târgurile de Crăciun sau pe la spectacolele sofisticate de revistă, cultivând
CÂND EUROPA HIBERNEAZĂ... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1481320612.html [Corola-blog/BlogPost/362588_a_363917]
-
o putere aproape paranormală de percepere și vizualizare a vibrațiilor pământului și oamenilor, Ioana Stuparu ne surprinde cu viziunile sale artistice și limbajul colorat cu regionalisme, utilizat deseori, desprinse dintr-o lume a satului românesc, pe care majoritatea dintre noi, orășenii, nu am întâlnit-o decât în literatura marilor clasici. Conștientă de acest lucru, Ioana Stuparu încearcă și reușește cu succes să conserve, între coperțile cărților sale, adevărate comori de spiritualitate românească”. Florica Gh. Ceapoiu o vede pe Ioana Stuparu împărțită
DRAMATURGI CONTEMPORANI. LANSAREA CĂRŢII MINIONA -- DE IOANA STUPARU (PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dramaturgi_contemporani_lansarea_cartii_miniona_de_ioana_stuparu_prezentare_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356784_a_358113]
-
un impact nefast asupra satelor românești și a dispersat o întreagă civilizație ancestrală și mai ales a reușit trista performanță de a distruge dragostea românului față de pământ. O ultimă, dar destul de palidă șansă ar fi ca tranziția, prin înrăutățirea vieții orășenilor cărora pensia drastic diminuată nu le mai ajunge să trăiască nici măcar la limita decenței, să-i readucă în satele pe care le-au părăsit în cadrul atât de celebrelor, prin tam-tamul propagandistic făcut în jurul lor, mutații geografico-sociale prilejuite de furia megalomanică
CRONICĂ ION ROŞIORU LA ROMANUL „ÎNTOARCEREA”, AUTOR DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Cronica_ion_rosioru_la_roman_teo_cabel_1366063169.html [Corola-blog/BlogPost/345886_a_347215]
-
de nas de un lichid... Lichidul ia forma vasului în care este pus.” * Urma să locuiască în afara orașului. Deși mica localitate sau mai bine zis micul cartier se numea sat, niciodată nu va putea spune dacă locuitorii erau țărani sau orășeni. Niciodată nu va putea spune dacă a crescut la oraș sau la țară. La atari întrebări nu va avea decât un răspuns care va face ca situația să devină stânjenitoare: - Am crescut la mahala! ... * Călătoriei cu autobuzul i-a urmat
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1467524018.html [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
sfânt dar... Frați de peste mal de mâl, Vă deplâng și vă contest, Ați ales drept Cernobâl Malul Prutului din Est... Rosarabia (!) în lacrimi Plânge țara, plâng românii, Mamele, copiii plâng, Plâng femeile, bătrânii De pe malul drept și stâng.. Plâng țăranii, orășenii, Cărtutari și muncitori, Plâng, câți au rămas, oștenii, Plâng cei duși, rătăcitori... Plâng mioarele, ciobanii, Plâng și câinii pe la stâne, Plâng vădanele, orfanii De același grai și pâne ... Plâng la vatra strămoșească Cei ce-s vii stafii, cei morți, Plânge
GRUPAJ LIRIC DEDICAT IDEALULUI REÎNTREGIRII ȚĂRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1426750557.html [Corola-blog/BlogPost/370250_a_371579]