291 matches
-
gardul la țața Lisandrina, de mă supăram degeaba cu vecina pentru el. - Foarte bine i-ai făcut. Eu am să merg să mă culc mai devreme, să pot termina mâine toată treaba la Spoială până pe la zece. Dai tu la orătănii și la animale de mâncare, că parcă nu mai am picioare de oboseală. Mă dor și șalele de nu mă pot îndrepta cât am stat toată ziua în arșița soarelui din câmp, aplecat asupra secerii și al snopilor. - Bine atunci
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
în: Ediția nr. 624 din 15 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului AMELY .Fragment.P1 Copilăria mea.Visul meu pierdut între dealuri, gândurile lipite de streașina vieții ce s-au legat acolo.Acolo între dealuri.Curtea mare și largă plină de orătănii colorate, cerul ce cădea tandru peste părul meu blond și bunica alergând cu treabă.Urca scările de zeci de ori, certa o pisică cuibărită în bucătăria de vară sau mângâia cu privirea vițelul alb ca spuma laptelui. -Ionele??? Ionelee?? Unde
AMELY P 1 FRAGMENT ROMAN. de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343645_a_344974]
-
Ciprian Ispas, publicat în Ediția nr. 624 din 15 septembrie 2012. AMELY .Fragment.P1 Copilăria mea.Visul meu pierdut între dealuri, gândurile lipite de streașina vieții ce s-au legat acolo.Acolo între dealuri.Curtea mare și largă plină de orătănii colorate, cerul ce cădea tandru peste părul meu blond și bunica alergând cu treabă.Urca scările de zeci de ori, certa o pisică cuibărită în bucătăria de vară sau mângâia cu privirea vițelul alb ca spuma laptelui. -Ionele??? Ionelee?? Unde
FLORIN CIPRIAN ISPAS [Corola-blog/BlogPost/343656_a_344985]
-
la stație? Ai legat-o acolo să ciugulească surcele? Citește mai mult AMELY .Fragment.P1Copilăria mea.Visul meu pierdut între dealuri, gândurile lipite de streașina vieții ce s-au legat acolo.Acolo între dealuri.Curtea mare și largă plină de orătănii colorate, cerul ce cădea tandru peste părul meu blond și bunica alergând cu treabă.Urca scările de zeci de ori, certa o pisică cuibărită în bucătăria de vară sau mângâia cu privirea vițelul alb ca spuma laptelui.-Ionele??? Ionelee?? Unde
FLORIN CIPRIAN ISPAS [Corola-blog/BlogPost/343656_a_344985]
-
a făcut răcoare? Și bunica mea avea mâinile lungi Altfel n-ar fi putut să facă atâtea lucruri deodată Să-și are ogorul , să-l semene, să adune grânele Să cosească fânețele Să-și îngrijească caii ,vacile , oile , porcii și orătăniile Și pe noi o sumedenie de copii mai mari și mai mici Dumnezeu a fost îngăduitor o binecuvântase cu o mulțime de nepoți Ca să nu-i rămână în suflet gol nici un ungher asta după ce Tot El I-a luat toți
POEMUL FÂNTÂNILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377340_a_378669]
-
terminau lucrul, își luau bocceluțele și plecau acasă. Vasile l-a trimis pe Gavrilă la loturile cu floarea soarelui. - Ia sacul acela de acolo, i-a arătat el cu degetul. Mergi de culege frunze. Să fie mai verzi... să mănânce orătăniile alea că ne-au mâncat sufletul cu foamea lor. Să-l umpli, că frunzele sunt ușoare și vii acasă. Oi merge pe urmă să-ți întâlnești prietenii. - Da tată, le aleg eu pe ălea bune... Mă lași să merg la
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
îi întunecase chipul frumos, dând la iveală nemulțumirea că ajunsese o...”țărancă titrată”. --Muncim pe brânci, mă, din noapte în noapte. Și sărbătorile. Că ne-a mâncat în...să creștem șeptelul: patru vaci, cinci porci și peste o sută de orătănii. Care n-au în calendar duminici și sărbători legale. Nu postesc, că nu sunt credincioase. Iar grădina, la fel, nici iarna nu ne lasă. --În schimb, observă Zamfirescu, sunteți sănătoși, vă hrăniți natural și arătați excelent. Ar fi vrut să
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378342_a_379671]
-
capului și a hotărât plin de importanță: - Până se ridică și el pe picioarele lui, stai acasă să-l crești, nevastă! Avem tot ce ne trebuie. Dă-le naiba de zile-muncă! În timpul ăsta tu te ocupi doar de casă, de orătăniile din curte și de copii. Vezi, ai grijă să nu se lase pe tânjală ăl mare! Să pună burta pe carte... În schimb, viața lui Gabriel parcă a alunecat pe alt făgaș. Nu mai era el persoana cea mai importantă
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
de nea. Ce mare este bucuria tuturor viețuitorilor acestui plai...e o bucurie de nedescris atât pentru oameni, cât și pentru animale și păsări. De bucurie câinii se scaldă în zăpada moale la fel ca și vrăbiile, pițigoii și alte orătănii. Dar, cea mai mare bucurie o au copiii. Iarna e prietena lor. Ea aduce bucurie celor mici, pregatindu-le derdelușurile. Nici un alt anotimp nu le aduce copiilor atâta bucurie! De dimineata pana seara chiotele copiilor umplu văzduhul. Gerul le îmbujorează
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380439_a_381768]
-
aseamănă cu niște ziduri de cetăți. Gerul aspru, care face să scrâșnească încheieturile caselor, face atmosfera de afară de neuitat. Nici câinii, altfel agitați, nu se mai aud. S-au îngrămădit în culcușuri ferite de ger. La fel au procedat și orătăniile din bătătură. Hornurile caselor scot un fum gros aidoma unei locomotive pe cărbune, care urcă cu greu în pantă. Sobele din case gem sub furia focului. Căldura lui la gura sobei ne deapănă amintiri plăcute... ca o alinare a sufletului
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380439_a_381768]
-
de nea. Ce mare este bucuria tuturor viețuitorilor acestui plai...e o bucurie de nedescris atât pentru oameni, cât și pentru animale și păsări. De bucurie câinii se scalda în zăpadă moale la fel ca si vrăbiile, pițigoii și alte orătănii. Dar, cea mai mare bucurie o au copiii. Iarnă e prietena lor. Ea aduce bucurie celor mici, pregatindu-le derdelușurile. Nici un alt anotimp nu le aduce copiilor atâta bucurie! De dimineață până seara chiotele copiilor umplu văzduhul. Gerul le îmbujorează
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
de nea. Ce mare este bucuria tuturor viețuitorilor acestui plai...e o bucurie de nedescris atât pentru oameni, cât și pentru animale și păsări. De bucurie câinii se scalda în zăpadă moale la fel ca si vrăbiile, pițigoii și alte orătănii. Dar, cea mai mare bucurie o au copiii. Iarnă e prietena lor. Ea aduce bucurie celor mici, pregatindu-le derdelușurile. Nici un alt anotimp nu le aduce copiilor atâta bucurie! De dimineață până seara chiotele copiilor umplu văzduhul. Gerul le îmbujorează
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
își băga botul prin toate troacele cu mâncare la păsări și câte și mai câte. Într-o zi a rămas cu o căldare aninată de cap; ce zuruială a făcut! Zdrăngănea găleata de inox izbindu-se de leațurile țarcului, speriind orătăniile. Era ca la circ: găinile umblau ca zăludele când pe sus, când pe jos, în încercarea de a zbura, dar cu aripile tunse mai zboară dacă poți! rațele, grămadă toate, o gură țineau! mac-mac-mac-mac! maaac! mac! zur înainte, zur înapoi
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
ziceau ei. Din lanțurile Iernii nu ne mai scapă nimeni. Și disperarea plutea peste gemetelor tuturor. Iar cămările Iernii se umpleau: butoaie cu seva copacilor, stive cu blănurile animalelor pădurii, congelatoare uriașe pline cu carnea lor și de la vitele și orătăniile luate de la oameni. Toate fuseseră prăduite de tâlharul Viscorilă și ticălosul Ger-Sticlos. Mai furaseră bandiții Iernii: sipete pline cu argintul cântecelor, seifuri cu aurul dorurilor și speranțelor, pungi cu nestematele omeniei... Toate le furaseră tâlharii lăsând în urma lor pe bieții
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
sau alt prădător. Stăteam atunci cu grijă pentru soarta micuților din cuiburi. Păsările de pradă noi le cunoșteam bine, căci de multe ori veneau și răpeau și din curțile oamenilor, chiar și de la noi din curte, pui, găini, și alte orătănii făcând-o pe mama să turbeze de necaz. Alteori îi zăream cum încercau să vâneze câte un porumbel care se ascundea cu inima bătând să-i spargă pieptul, sub polata noatră în timp ce noi cărora nu ne scăpa nimic din toate
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
rândul să plece, comportamentul oamenilor acestora a frizat dezechilibrul mintal: au scos dușumelele din camerele casei și le-au spart în mijlocul curții, au distrus instalația electrică iar prizele le-au sfărâmat cu ciocanul, au transformat în așchii întreg mobilierul iar orătăniile din curte le-au otrăvit. Zic unii că au fost descoperite teancuri de bancnote arse în cuptor. Poate ar fi dat foc și casei dacă nu s-ar fi temut de reacția autorităților. Acum ea mă privește cu vinovăție parcă
MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA I) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374032_a_375361]
-
freamătă în vânt. Se lasă frig, mai cade câte-un picur Din norii-ngreunați și plumburii, În case-i bine-n sobe arde focul, Un mistic dans de flăcări aurii. Din când în când un scârțâit lugubru, Trezește din visare orătănii, E cumpăna ce-npunge orizontul Și vadra aplecându-se-n mătănii. Fântâna e secată, doar rugina Ce mușcă din bucata argintie, Mai spune că aici a fost odată, Izvor de apă rece, apă vie. Ca un oștean ce-și apără sorgintea
LĂSAȚI PE DUMNEZEU SĂ GUVERNEZE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374106_a_375435]
-
mama lui Stoica și viitoarea ei soacră, lucru la care nici nu se gândea pe atunci, știind că au copilărit de mici împreună ca vecini și fiecare se ținea cu altcineva pe la balurile de la Turtoi. Tușa Floarea fiind ocupată cu orătăniile prin bătătură, profitând de absența ei, s-au dus repede în chiler, au luat putineiul și l-au băgat sub plapuma unde dormea Răducanu și, pe aci ți-e drumul. Au fugit repede să nu fie surprinse asupra faptului de către
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
gardul la țața Lisandrina, de mă supăram degeaba cu vecina pentru el. - Foarte bine i-ai făcut. Eu am să merg să mă culc mai devreme, să pot termina mâine toată treaba la Spoială până pe la zece. Dai tu la orătănii și la animale de mâncare, că parcă nu mai am picioare de oboseală. Mă dor și șalele de nu mă pot îndrepta cât am stat toată ziua în arșița soarelui din câmp, aplecat asupra secerii și al snopilor. - Bine atunci
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
FABULĂ Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 359 din 25 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cu mască și fără... Leul ... escu-a decretat un bal mare bal... mascat, în savana personală, invitând (cu burta goală) (la propriu și figurat) vipuri, orătănii, fiare... de la televiziuni și ziare. Diva Vulpe în găină, Moș Martin într-o albină Corbul în costum de caș, Vulturul în iepuraș, Greierele în furnică, Șoarecele în pisică, Lupul în blană de miel, Mielul însuși în cățel, Buha în privighetoare
FABULĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371163_a_372492]
-
năuc, de colo-colo... că nu știe omu’ de unde să te ia când are treabă cu tine, începu să turuie Lucreția cea veșnic iritată și pusă pe cârâială. - Umblu „de colo-colo”!... o îngână Clăpăugea. Am fost s-aduc niște iarbă la orătăniile astea, se justifică el, în timp ce aruncă peste gard, la păsări, brațul de iarbă smuls la repezeală, cu câteva momente mai devreme. De cum bălăriile atinseră pământul, vreo treizeci și cinci - patruzeci de găini se năpustiră asupra lor, de parcă n-ar fi mâncat nimic
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
sunt în altă Românie. În România normală, nu aceea care se vede la televizor. A propos: nu știu dacă evenimentul a fost mediatizat (sanchi! De artă ne arde nouă? E mai important să știm ce struți, găini, curcani și alte orătănii se mai poartă ca animale de companie de către persoane - pardon! vedete - duse cu... nu, nu cu vaca, mai nou se zice „cu animalul de companie”, par example cu găina), dar o televiziune cel puțin a fost prezentă (vocile - nu ale
POEŢI DIN „ZODIA HELIS” PRIN „CÂMPIILE VERTICALE” ALE PICTORULUI VALERIU STOICA de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348863_a_350192]
-
Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 888 din 06 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Indiferent de vârstă sex orientare politică sau religioasă În sfârșit Toți românii vor candida Pentru funcția de Președinte al României La urne se vor prezenta Celelalte orătănii apolitice Satisfăcută Europa (a)doarme pro-fund În poziție de tragere Costel Zăgan, Ode gingașe Referință Bibliografică: VOT UNIVERSAL / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 888, Anul III, 06 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate
VOT UNIVERSAL de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346264_a_347593]
-
-le în cale așa că, după ce tocam iute buruiana culeasă de cu seară și uneori o mai amestecam cu ceva tărâțe pentru a le da un gust mai bun, ne grăbeam ca să deschidem ușile de la cotețe pentru a le da liber orătăniilor care astfel, conduse de cocoși dădeau imediat buzna în ogradă tăbărând asupra deliciilor pregătite de noi în locurile știute de ele timp în care noi, profitând de ocazie, ne strecuram iute dând o raită pe la cuibare ca să luăm ouăle proaspete
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
semnalul lor ancestral, statornic și exact, gata să-și reia activitățile lăsate baltă pentru a da onorurile cuvenite nopții. Viața pulsa din nou mai intensă cu fiecare clipă ce trecea sub îndemnul soarelui. Din gospodăriile tuturor, se auziră în curând orătăniile și vitele ce-și pretindeau dreptul la hrana zilnică. În curând porțile se deschiseră pentru a elibera în poiana întinsă, turme gălăgioase și ... Citește mai mult Peste satul încă adormit, zorile își revărsară lumina difuză și șovăielnică cu discreție și
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]