295 matches
-
îi fierbi și-abia apoi îi rumenești. E-te ce mofturi! se miră soțul ei. S-a legitimat careva c-ar fi mare zmeu? Sînt doi copii mici și n-am chef să-i îmbolnăvesc. Cine știe de cînd îs orătăniile astea, că numai la noi stau de-o lună. Și nu mai căsca gura pe-aici; clienții așteaptă! Ovidiu ia farfuriile cu ouă și le duce în sală. Observîndu-l pe unul că doarme întins pe trei scaune, cu pălăriuța așezată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
și ție, măi, Fratele meu. O frântură, doar, pentru cultura ta generală. Un grăuncior! O boabă! O bobiță, și-atâta! Hai...! Ești pregătit? Peste un punct, o să vină o boală. Un fel de răceală porcească, cum a fost și febra orătăniilor, dar un piculeț mai rea decât aia, cu morți, cu suferinzi, cu internați, carantinați și cu tot tacâmul. Periculoasă și supărătoare... Dar va trece! Peste două puncte... Sau peste trei sau peste patru, la mahomedani, va fi niscaiva revoluție. La
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Devine Însă și mai de acord cînd vede pachetul, care e de fapt o plasă considerabilă. Există acolo și o sticlă dintr-un vinars de Segarcea, ceva rar și foarte fin care trece drept coniac și care egalează șansele În fața orătăniei din plasa mirelui. Mă anim mai mult decît e cazul și dau să-i arăt minunile locotenentului, care se fîstîcește, Îmi cere să nu ne expunem În public (sîntem chiar În poarta unității), mă crede că am pentru el ce
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
firea. Părinții au plecat la băi (să nu te prind că te hlizești: am făcut-o special ca să-ți stârnesc porcia) spre a-și trata reumele, iar eu am rămas planton și om la toate, paznic de casă, curte și orătănii, drept pedeapsă pentru restanța pe care o am de dat În toamnă. Tata, În calitate de director de școală, a și anunțat În cancelarie că fiu-său, adică eu, este un repetent și că nu Îndrăgește cu nici un chip Învățătura. Orice părinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
povestea. În străinătățuri a plecat după ce și-a cheltuit amărăciunile de economii și după ce s-a Îndatorat pe unde a găsit. Dar asta-i altă poveste și, când va mai veni vorba, să-mi amintești să ți-o spun. Potolisem orătăniile, ceasurile se Îndreptau spre miezul zilei și pe drum rar trecea câte cineva. Lumea era la câmp, prășea la porumb ori la vie. Încă nu era foarte cald, dar satul părea pustiu și părăsit acolo, În soare. Începeam să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu iezi și un cerb cu niște coarne falnice, În care neînfrânata fantezie a stăpânului casei m-a pus să pictez ciocănitori cu capul roșu, dumbrăvenci cu gușa verde-albăstruie și pestriță; pe spinarea cerbului, două veverițe și o ghindă; toate orătăniile se uitau la ciobănița din mijlocul pajiștii. Picioarele le ține drepte ca la armată. E Încălțată cu șosetuțe albe și pantofi negri, cu catarame aurii. Poartă veșminte țărănești de sărbătoare: ie, fotă, betelie cu fire groase, să se vadă, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
chiar, pe ăi mai cu două perechi de fudulii, cu concedii. Încă de când intraseră În subordinea lui, maiorul le spusese, printre altele, În discursul de bun venit: „Să nu prind pe vreunul dintre tații voștri, mucoșilor, că-mi vine cu orătănii, damigene, brânză, ouă sau mai știu eu ce. Să vă fie clar ca lumina zilei că am ce mânca, ce bea, ce fuma. Grijile mele sunt altele, că am de ținut trei copii În facultăți, nu-mi stă gândul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
rulmenți (copiii Îi foloseau În chip de roți pentru niște cărucioare de lemn pe care și le făceau singuri și cu care Își dădeau drumul la vale), anvelope uzate (erau tăiate și folosite ca troace de apă și grăunțe pentru orătănii), cabluri electrice, vopsea, becuri (chiar și de voltaj mic, pentru mașini). Plutonierul de intendență făcea negoț cu lucruri de lux. El dădea pe sub mână foi de cort, cămăși soldățești, cearceafuri, pături, curele și centiroane din piele, cămăși de corp și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mai de jos, acolo unde soarele cu greu pătrundea câteodată, prin cine știe ce spărtură În frunziș. Cu ceva vreme Înainte ca viitorul lor prieten, Lică, să sfârșească În apa adâncă și verzuie a Gropanului, cei doi veri săriră gardul curții de orătănii a unui vecin care, dacă i-ar fi prins, le-ar fi măsurat spinările cu aracul. Păsările zburătăciră speriate, porcii Își scoaseră printre zăbrelele de lemn râturile Înnămolite și cerșiră de mâncare. Singurele care nu se sinchisiră fură cele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ființei iadului, până să fie mistuiți. În așteptarea Întâlnirii cu nemaivăzut de fioroasa căpățână ce avea să-i Înghită ca pe niște musculițe, grozăviile de care se loveau În goana lor li se părură blânde și aproape nevolnice. Ierburile Întruchipau orătănii, frunzele copacilor și tufișurilor foșneau șoapte și vorbe. „Cu mujdei vă gătesc!” strigă Daie Gulu, țigan alb, mâncător de copii și nemuritor, Întinzând mâna către ei și căznindu-se să-i apuce. Toporan, mutul sângeros, vâjâi cu securea deasupra chicilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Arbitrul, sosit cu o seară Înainte de marea confruntare, a fost omenit cum se cuvine - așa cum prevede nescrisa lege a compensației -, adică i s-a organizat obișnuitul chiolhan, cu vin alb din vițele boierești, munți de friptură de vânat ori de orătănii domestice și două vesele domnișoare ce i-au oferit desfătări deocheate. Ținem, pe această cale, să le mulțumim celor două frumoase care, cu spirit civic pe care ar fi de dorit să-l aflăm la cât mai mulți dintre concetățenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
căni de vin fiert, aveau să dea gata niște mizilic sărat, măsline și brânză de capră, timp În care cârciumarul avea să frigă cu meșteșug, pe un grătar cu mangal, bucăți de carne, cu pricepere alese din tot soiul de orătănii. Cănile cu vin aveau să apară pe masa lor Încet, dar neîntrerupt; ar fi venit și Căloii și apoi cine știe ce lucruri frumoase s-ar fi putut Întâmpla. Florea Cucu mai apucă să-și Închipuie că viscolul se potolise și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și se dovedise un portar de fotbal neînfricat, care nu se codea atunci când trebuia să se arunce după minge la picioarele adversarilor. Într-o zi, pe vremea grădiniței, Îi luase pe cei trei prieteni la ea acasă și, În fundul curții orătăniilor, după o glugă de coceni, Îi convinsese să-și dea cu toții chiloții jos, ca să vadă ce are fiecare acolo. Băieții, când o văzuseră despuiată, se cutremuraseră, căci ea nu le semăna Întru totul: În loc de ce aveau ei, la Floare se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sine cu gândul că mulți dintre dascăli veneau la școală mai mult ca să se odihnească, Îi puneau pe copii să copieze pe caiete lecțiile din manuale, numărau zilele rămase până la leafă, apoi plecau către treburile cu adevărat serioase: creșterea de orătănii, distilarea de rachiu, negoțul cu alimente pe sub mână prin orașele mai apropiate. După revoluție, neliniștea și setea de dreptate i se ascuțiseră. Strigase În piețe publice, scrisese În presa liberă o seamă de articole, tipărise o carte despre ororile Închisorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
motivațiile oferite de către cei intervievați. În general, suprafețele de pământ afșate în proprietate sunt mici: 2-5 hectare, existând doar câteva persoane care posedă mai mult: 20-30 de hectare. De asemenea, numărul animalelor din gospodărie este în medie de 2-3 vaci, orătănii, 2-3 porci. În sat nu există o asociație agricolă; în general, oamenii își muncesc pământul în familie. Asocierea este privită de cele mai multe ori cu suspiciune, ca ceva necurat. În Ațintiș se cultivă pe cea mai mare parte a terenurilor porumb
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de sex opus, nu-și vor mai găsi pereche tot restul anului. Astfel, femeile obișnuiau să atingă un bărbat din alt sat în ziua de Dragobete, ca să fie drăgăstoase tot anul, și mai aveau grijă să dea mâncare bună orătăniilor din curte și păsărilor cerului. În ziua de Dragobete nu era sacrificată nici o vietate. De multe ori, flăcăii petreceau din plin de Dragobete și prin satele vecine, ca să le meargă bine peste an. Pentru toți, sărbătoarea dragostei era
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
E de asemenea recomandabil ca imediat să se lege un bandaj mai jos de rană, până când veninul e supt În totalitate. Chiar dacă otrava animalului e Înghițită În cantitate considerabilă, ea este cu totul inofensivă, căci va fi descompusă de chil. Orătăniile pe care le-am ucis În experimentele făcute, bucătarul meu- un mahomedan - le-a gătit, desigur, cu multă repulsie, căci nu fusese halal, adică ucis În numele lui Dumnezeu, lăsând să i se scurgă sângele, ci a murit când sângele era
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Ea a fost ilustrată deja prin exemplul jumulirii și al împăierii păsărilor de către elevi. Un exemplu și mai sugestiv propus de Guthrie a fost împrumutat de la fermierii americani. Aceștia obișnuiesc să agațe la gâtul ogarului care s-a „spurcat la orătănii” un pui de găină mort. Acesta intră lent în putrefacție și îl determină, în timp, pe câine să nu mai poftească vreodată la „fructul oprit”. Țăranii olteni folosesc o tehnică similară de dezvăț pentru a dezobișnui porcii să mănânce păsări
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
vetust, trasat în tușe migăloase, precise. Orașul apare ca o așezare hibridă, mai mult rurală, străbătută de uliți strâmte și abrupte, invadate, după anotimp, de verdeață, colb sau noroaie, cu tramvaie jalnice și trăsuri hârbuite, cu cinematograf, periferii mizere, cu orătănii, cu tot felul de mahalagii, dar și cu așa-zisa lume bună. În genul acesta de proză, ilustrat și de I. Al. Brătescu-Voinești sau de I.A. Bassarabescu, invenția aproape că lipsește, iar compunerea riscă nu o dată să devină ternă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]
-
Dumnezeu în creația sa (A venit, Denie, Urare). Simpatia argheziană pentru universul vegetal și animal intră și în jocul, cu sugestii satirice, în cheia căruia e scris ciclul Hore. Gluma poetului nu e niciodată nevinovată: lenea dospită a dovleacului, școala orătăniilor de curte au un ricoșeu semantic bătând înspre sensul ordinii sociale (Horă în grădină, Horă-n bătătură, Hora lui Esculap). Din perspectiva unui polemism moral și politic, sub masca improvizației fanteziste și libere, a paradoxului, a predicației ilogice, e abordată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
starea de beatitudine e acompaniată În surdină de un substrat de neliniște. CÎte un poem poate duce cu gîndul chiar la coșmarul suprarealist, ca aceste strofe de tulburătoare viziune din Pregătiri de plecare: ... și totuși fluviile Vor muri ca niște orătănii Din pădurile mari miresmele Vor porni o dată cu arborii spre fierăstraie, Noaptea va Încerca ferestrele Va pune lacăte de ploaie Vor fi vînturi mai mari decît țările, Păsări Își vor ciuguli hohotele. ......................................... Dar numai glasul va rămîne Ca o sare a
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
și ieși în cerdac. Pentru o clipă se uită spre soare și avu impresia că se privesc ochi în ochi. Simți că i se înmoaie orice răutate din sufletul cercat de greutăți. Se așeză pe prispă de unde aruncă grăunțe pentru orătăniile care se s-au pus pe ciugulit. Apoi, se îndreptă spre grajdul cam dărăpănat unde doi boi bălțați adăstau. Rumegau leneși pentru a-și sătura foamea din mâna de fân pe care stăpânul le-o aruncase de ieri. Cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
bine, nu numai ca să incite privirea, ci să și instruiască. Am reușit? Se poate mai bine? “ (Fiecare exponat - și sînt cîteva mii în această casă țărănească, în jurul căreia este un iaz cu papură și pește, apoi sînt păsări, iepuri, alte orătănii - fiecare exponat deci, este însoțit de cîteva lămuriri. Am notat una: ,,Albie de scăldat copii. Cînd nu mai este bună de scăldat, este bună de legănat. Cînd nici de legănat nu mai este bună, tot nu se azvîrle. Se pune
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
cerea dezlegare de la afurisenie și Își primea nora. Nu avea Încotro. Ce să fac, dragă, cu ăsta nu mă pot pune, că-i nebun după aia. Era acesta semn că feciorul a biruit. Iugărele de pământ, casa, ograda plină de orătănii și grajdul cu animale, acestea erau valuta forte cu care se mândrea flăcăul. Mai era și câte un Ion al lui Rebreanu care-i sucea capul la vreo Anuță din familii de mari gazde. Nu aveau până la urmă toți comportamentul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
deci casă cu pereții Împletiți din nuiele, dispuse orizontal, ca la gard, realizând un plan circular, ca la poiata de păsări. Dar era casă, locuința omului care era crescător de păsări multe, În curtea lui existând mai multe adăposturi pentru orătănii, după modelul cărora și-a construit și casa, În momentul când casa lui veche ce era asemenea celorlalte case obișnuite din sat, s-a dărâmat. Sar putea spune că acesta a fost un caz izolat, Întâmplător. Dar tot Întâmplarea a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]