407 matches
-
linia melodică emfatică sau prea încărcată de ornamentică. Din timpul șederii la Weimar, datează celebra întâlnire a lui Bach cu organistul francez Jean Louis Marchand. Invitat la curtea regală din Dresda, în anul 1717, pentru un turnir muzical cu acest organist, Bach și-a uimit adversarul prin variațiunile improvizate la clavecin, încât, în preziua turnirului Marchand a plecat pe neașteptate. La Weimar a scris cele mai bune lucrări pentru orgă, în schimb la Köthen, neavând o orgă pe măsura cerințelor sale
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
un an, se recăsătorește cu Anna Magdalena Wülken, muziciană cu o frumoasă voce de soprană și aptitudini muzicale, căreia îi dedică, pentru studiu, acele gingașe Klavierbüchlein, colecții de mici piese pentru începători. În 1720, a încercat să ocupe postul de organist la biserica Sfântul Iacob din Hamburg, dar, în locul lui, a fost preferat un muzician rămas anonim. Aici va cânta și la orga bisericii Sfânta Ecaterina, în fața organistului Reinecke. Acesta, auzindu-l cu ani în urmă realizând variațiuni pe diferite teme
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
de mici piese pentru începători. În 1720, a încercat să ocupe postul de organist la biserica Sfântul Iacob din Hamburg, dar, în locul lui, a fost preferat un muzician rămas anonim. Aici va cânta și la orga bisericii Sfânta Ecaterina, în fața organistului Reinecke. Acesta, auzindu-l cu ani în urmă realizând variațiuni pe diferite teme, a exclamat cu entuziasm: „Credeam că nu mai există această artă; văd că încă mai trăiește în dumneavoastră.” În anul 1723 s-a stabilit la Leipzig în calitate de
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
cei 21 de copii pe care i-a avut, au supraviețuit opt: 4 fete și 4 băieți. Fiica cea mai mare, având o voce frumoasă de soprană, s-a ocupat de muzică, iar cei patru fii au devenit importanți muzicieni. organist și compozitor, Wilhelm Friedmann (1710-1784), supranumit “Bach din Halle” va fi unul din întemeietorii noului stil galant și un precursor al simfoniei și al liedului german. Clavecinistul regelui Prusiei și capelmaestru la Hamburg, al doilea său fiu, K. Philipp Emanuel
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
Hamburg, al doilea său fiu, K. Philipp Emanuel (1714-1788), “Bach de Berlin și Hamburg”, a contribuit la statornicirea formei de sonată și la înnoirea tehnicii pianistice. Johann Christoph (1732-1795), numit “Bach din Bückeburg”, s-a remarcat prin calitățile sale de organist în acest oraș. Un ultim fiu, Johann Christian (1735-1782), “Bach din Milano și Londra” a suferit o influență italiană ca elev al lui Padre Martini. Stabilindu-se la Londra, a devenit compozitorul preferat al curții regale, scriind muzică în stil
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
Collegium musicum” studențesc de la Leipzig, Bach a fost nevoit să scrie și muzică instrumentală de cameră, gen în care regăsim concepția sa și pregnant imagini ale vieții omului. În muzica de orgă Bach face sinteza artistică între stilul tradițional al organiștilor germani, cunoscut prin Böhm și Buxtehude, și cel al organiștilor italieni, al căror reprezentant de frunte este Frescobaldi. De la primii preia formele ample (toccate, fantezii, preludii), cu desfășurări polifonice încărcate și expresii grave, iar de la italieni, cantilena, de o puternică
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
scrie și muzică instrumentală de cameră, gen în care regăsim concepția sa și pregnant imagini ale vieții omului. În muzica de orgă Bach face sinteza artistică între stilul tradițional al organiștilor germani, cunoscut prin Böhm și Buxtehude, și cel al organiștilor italieni, al căror reprezentant de frunte este Frescobaldi. De la primii preia formele ample (toccate, fantezii, preludii), cu desfășurări polifonice încărcate și expresii grave, iar de la italieni, cantilena, de o puternică vibrație emoțională, și o formă mai limpede, mai puțin încărcată
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
improvizatorică, urmată de severa construcție a unei fugi la patru voci. În canzone, el este influențat de stilul luminos al italienilor. În schimb, în toccate și fugi, cu imagini atât de variate și de puternice, a îmbinat gravitatea și patosul organiștilor germani cu suavitatea și sugestiva cantilenă italiană. Și în muzica de orgă, ca și în creația vocal-simfonică, îmbină stilul somptuos și solemn cu efuziunea lirică intensă. Cea mai subiectivă este muzica de orgă, întrucât ea își are rădăcinile în improvizație
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
violoncel, instrument folosit și în orchestră, dar a compus și pentru "viola da gamba" un număr de trei Sonate. Creația sa instrumentală este importantă pentru sinteza artistică realizată, căci îmbină arta claveciniștilor francezi cu cea a violoniștilor italieni și a organiștilor germani. Pentru dezvoltarea ulterioară a muzicii instrumentale, creația sa este nu numai încoronarea artei vechi, ci și o prefigurare a viitorului stil clasic. El este primul compozitor care utilizează clavecinul ca solist, fapt ce duce la lărgirea paletei expresive, iar
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
Paraschiva și Constantin Steriu. În același timp își începe activtatea și școala românească din Hălchiu. Un puternic cutremur produs pe 28 octombrie 1802 cauzează prăbușirea navei centrale a bisericii, turnul și corul cu altarul rămânând însă în picioare. În 1817 organistul Michael Roth incendiază așezarea, fiind distruse circa 270 de gospodării. În timpul revoluției de la 1848-1849 cetățenii între 16 și 50 de ani ai Hălchiului au fost obligați să intre în garda națională. Au existat ciocniri armate cu secuii, așezarea suferind o
Hălchiu, Brașov () [Corola-website/Science/298704_a_300033]
-
filmare, „Din nou acasă” (1979?), a fost făcută la uzinele bucureștene „23 August” și surprinde o versiune mai puțin cunoscută a piesei respective (a cărei varianta finală avea să apară pe discul EP din 1980); în imagini, la claviaturi apare organistul Nicolae Enache (prezent în formație în perioada realizării albumului "Zalmoxe". „Fetele albinele” apare într-o emisiune pentru copii prezentată de Geta Chira (1980?), într-o variantă diferită de cea de pe disc; nu apar decât foarte puține imagini cu muzicienii, probabil
Videografia formației Sfinx () [Corola-website/Science/312559_a_313888]
-
în 1719 pentru a inaugura noul clavecin realizat de Michael Mietke și pe care Bach l-a adus de la Berlin la curtea din Köthen. Se crede că Bach l-a compus și pentru o competiție din Dresda cu compozitorul și organistul francez Louis Marchand; în partea a doua Bach utilizează una din temele lui Marchand. Marchand a plecat înainte să înceapă competiția, cel mai probabil speriat de reputația enormă pe care Bach o avea pentru virtuozitate și improvizație. Concertul este potrivit
Concertele pentru clavecin (Bach) () [Corola-website/Science/331461_a_332790]
-
Sinagoga aparține districtului religios al străzii Dohány. Slujbele sunt oficiate în zilele noastre de rabinul șef Róbert Frölich, prim-cantor fiind László Fekete. O notă aparte o reprezintă utilizarea orgii la slujbele de sărbătoare care acompaniază corul sinagogii; în prezent, organistul sinagogii este Mária Lisznyai-Szabó. Bărbații intră în sinagogă întotdeauna cu capul acoperit, iar femeile măritate poartă batic, acesta fiind un semn al respectului. La intrarea în sinagogă, evreii credincioși rostesc un citat biblic, în mod surprinzător cuvintele unui profet străin
Sinagoga de pe strada Dohány () [Corola-website/Science/303122_a_304451]
-
Enescu” din București, Filarmonica din Târgu Mureș, Filarmonica „Mihail Jora” din Bacău etc.). În decursul timpului colaborează cu dirijorii Christian Badea, Tiberiu Soare, Paul Staicu, Silvio Wyller, Alexandre Myrat, Vlad Conta, Traian Ichim, Daisuke Soga, violonceliștii Alexandru Moroșanu, Lăură Buruiana, organiștii Steffen Schlandt, Hans Eckard Schlandt, Georges Athanasiades, Marcel Costea, Paul Cristian, Christine Chiriac, pianiștii Alexandru Petrovici, Tatiana Moroșanu, Luminița Berariu, Andreiana Roșca, Eugen Dumitrescu, Corina Răducanu și Remus Manoleanu, harpista Carolina Caia. De asemenea susține concerte alături de „Camerata Valahica”, cvartetul
Cristina Radu () [Corola-website/Science/315783_a_317112]
-
claviatură pentru mână) și un pedalier ce cuprinde două octave; registrele sunt în număr de douăsprezece: Principal Ma., Mixtur., Superoctav, Flöt Maior, Subbass, Pedalkoppel (ultimele două acționează asupra pedalierului), Octav Principal, Sedecima, Quint, Flöt Minor, Viola, Tremulant. Din anul 1990, organistul bisericii este Remus Henning, responsabil și pentru orga bisericii Cetate din Cisnădie. Vis-à-vis de biserica evanghelică se află Expoziția Muzeală de Etnografie Cisnădioara, organizată în 1971. Aici se pot vedea piese de textile, ceramică și lemn create de către populația săsească
Cisnădioara, Sibiu () [Corola-website/Science/301703_a_303032]
-
inclusă pe primul album Yes. În iunie 1968 toboșarul Hagger a fost înlocuit cu Bill Bruford care a postat un anunț în "Melody Maker". Între timp Banks a părăsit și el formația pentru a se alătura formației Neat Change iar organistul și pianistul Tony Kaye a devenit claviaturist. Noua formație a interpretat în subsolul cafenelei The Lucky Horseshoe între 10 iunie și 6 iulie 1968. Banks a revenit și a devenit al cincilea membru, înlocuindu-l pe Clive Bailey pe 26
Yes () [Corola-website/Science/310434_a_311763]
-
compozitorul și cântărețul danez Carl Ludvig Gerlach. În 1859, Nordraak merge la Berlin pentru a studia cu Theodor Kullak și Friedrich Kiel, dar se întoarce în Norvegia după o jumătate de an. La Christiania a studiat pianul și compoziția cu organistul german Rudolph Magnus. Ulterior a trait mai mult la Berlin. Aici i-a cunoscut pe Ida și pe Erika Lie, compoziția imnului național fiind un fruct al prieteniei cu ei. Nordraak a fost vărul lui Bjørnstjerne Bjørnson. Astfel a scris
Rikard Nordraak () [Corola-website/Science/315374_a_316703]
-
suitelor pentru violoncel de Johann Sebastian Bach. Pau Casals s-a născut la 29 decembrie 1876 la El Vendrell, în regiunea Tarragona, în actualul district Baix Penedès din Catalonia, în casa nr.2 de pe strada Santa Ana. Tatăl său era organistul, pianistul și dirijorul de cor Carles Casals i Ribes (1852-1908), iar mama sa era Pilar Defilló, născută într-o familie catalană din Mayagüez, Puerto Rico, unde părinții ei emigraseră în căutare de muncă. Din fragedă copilărie, la 4-6 ani Casals a
Pablo Casals () [Corola-website/Science/330865_a_332194]
-
cu soții sau iubiții, cu nobilii lor cavaleri plecați să se lupte pe viață și moarte cu leul deșertului. Ele rabdă, așteaptă. Pe atunci, În al Treisprezecelea veac după nașterea lui Hristos, orgă aceea era nouă și june era și organistul vestit. Călugărul muzician venea peste coline, la mănăstire, de două ori pe an. Aducea Înscrisuri pe pergamente din piele de bivol și În coșul de rachița, ulcioare pline cu vin de Tohani. Sub degetele lui prelungi și osoase, orgă se
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
din senin. Zgomotul se divide, curge mai departe, cade Înapoi, trece prin tuburile de alama. Orgă străveche se Încăpățânează, nu vrea să priceapă și pace că vremea ei a trecut. Cântă că o primadona cu perucă și fără dantură. Un organist!!? șoptesc buzele Mărținei, și femeia se miră că paznicul i-a auzit gândurile și Îi răspunde prompt, distrugându-i bulă, mirajul. Îi sasu’ al bătrân. Doarme În turn. Când are chef, de e zi, de e noapte, Isi dezmorțește degetele
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
da din cap cu un fel de Înțelegere infantilă. S-a liniștit. Ar trebui să se liniștească. Acolo nu există stafii. Sunt numai oameni că ea, ca paznicul, tot înși din carne și sânge. De acum, ascultă fără interes, cum organistul duce acordajul până la capăt, apoi, intervine cu acel melanj de polifonie și messă medievală. Muzică de slavă crește În amplitudine, se Înalță, se boltește, nu mai are spațiu de respirație și face să pocnească sticlă Încorsetata În cositorul vitraliilor. Au
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
reputația lui Chopin îi aduce aprecierea de „al doilea Mozart”. La vârsta de șapte ani era deja autorul a două poloneze (Sol minor și Si bemol major), prima dintre acestea fiind publicată în atelierul părintelui Cybulski, directorul unei Școli de Organiști și unul dintre puținii editori de muzică din Polonia. Articole despre copilul minune apar în presa din Varșovia, iar „micul Chopin” devine o atracție în cadrul recepțiilor ținute de aristocrația capitalei. Tot în jurul acestei perioade începe să susțină concerte publice de
Frédéric Chopin () [Corola-website/Science/299123_a_300452]
-
notoriu. Observând însă talentul muzical precoce al fiului său, acesta a încercat să facă, fără succes, din micul Ludwig un copil-minune, asemenea lui Wolfgang Amadeus Mozart. Beethoven a început să ia lecții de muzică, în jurul vârstei de 10 ani, cu organistul Christian Gottlob Neefe. Acesta recunoaște dotarea muzicală excepțională a tânărului Beethoven și, cu sprijinul Arhiepiscopului din Bonn, Maximilian Franz, îi facilitează în 1787 o călătorie la Viena. Aici ia câteva lecții cu Mozart, dar trebuie să se întoarcă după scurt
Ludwig van Beethoven () [Corola-website/Science/296598_a_297927]
-
a intra în mânăstire era cerută o anumită dotă și ea nu avea suficienți bani pentru aceasta. În cele din urmă mânăstirea ("Sărmanele Clarise") din Münster a primit-o, cu condiția să învețe să cânte la orgă. A mers la organistul Söntgen din Coesfeld pentru a studia muzica și a învăța să cânte la orgă acolo, dar nu a apucat să facă acest lucru, căci datorită sărăciei familiei organistului Söntgen a fost obligată să lucreze acolo, epuizându-și astfel micile economii
Ana Ecaterina Emmerich () [Corola-website/Science/328153_a_329482]
-
-o, cu condiția să învețe să cânte la orgă. A mers la organistul Söntgen din Coesfeld pentru a studia muzica și a învăța să cânte la orgă acolo, dar nu a apucat să facă acest lucru, căci datorită sărăciei familiei organistului Söntgen a fost obligată să lucreze acolo, epuizându-și astfel micile economii. Mai târziu una din fiicele Söntgen a mers împreună cu ea la mânăstire. În 1802, la vârsta de 28 de ani, Ana Ecaterina și prietena sa Klara Söntgen au
Ana Ecaterina Emmerich () [Corola-website/Science/328153_a_329482]