681 matches
-
de aici și de la felul în care Kant justifică poziția centrală a judecății în proiectul său critic, am putea susține următoarele fapte, semnificative pentru ideea reipostazierii dictaturii judicativului prin proiectul critic kantian: (a) structura originară judicativă, ca și în logica organon, de forma S P, condiționează cunoștința veritabilă, așa cum aceasta este concepută potrivit convențiilor proiectului critic. Funcțiunile logice ale judecății, S și P, exprimă numai împreună un sens, chiar dacă ele par a fi eterogene: S fiind un obiect oarecare, iar P
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
trei niveluri de prelucrare a cunoștinței: cel sensibil, cel schematic-imaginativ și cel sintetic-conceptual; (b) principiile judicative proprii proiectului critic sunt: 1) judecata este, și aici, forma logică fundamentală; sarcinile ei sunt, însă, cu mult mai semnificative constitutiv decât în logica organon, unde acestea aveau un rol regulativ preeminent; judecata este condiția "logică" necesară a cunoștinței, ca și pentru logica organon, dar, mai mult, ea condiționează forma concept și forma raționament. Pentru a pune în evidență aceste condiționări către categorii, Kant operează
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sunt: 1) judecata este, și aici, forma logică fundamentală; sarcinile ei sunt, însă, cu mult mai semnificative constitutiv decât în logica organon, unde acestea aveau un rol regulativ preeminent; judecata este condiția "logică" necesară a cunoștinței, ca și pentru logica organon, dar, mai mult, ea condiționează forma concept și forma raționament. Pentru a pune în evidență aceste condiționări către categorii, Kant operează deducția transcendentală a acestora, oferind, altfel spus, "explicația modului în care concepte se pot raporta a priori la obiecte
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prezent în toate acestea, datorită lui căpătând semnificație atât cunoștința, cât și obiectul acesteia ca fenomen; de aici un principiu metodologic al logicii transcendentale: "La fenomenele însele, date prin judecățile sintetice a priori"; timporizarea, asociată în mod direct de logica organon cu aspectul alethic al judecății, nu anulează aspectul propriu-zis formal al judecății (sintetice a priori), ci îl distinge în unitatea acesteia pentru a-l întări în sensul funcției sale de a participa la o sinteză corespunzătoare; 4) înfrânarea cognitivă reprezintă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
neaccentuând poziția foarte importantă în logica transcendentală a termenului "deducție", atunci când demersul kantian trece de la unele instanțe analitice la altele de exemplu, de la tipurile de judecăți la categorii are loc o coborâre pe linia "exemplificării" (folosind un termen al logicii organon), adică al pierderii de generalitate; ceea ce reprezintă, în primul rând, nu reducție, ci deducție. Acesta este drumul constituirii cunoștinței: de la "forma" apercepție originară transcendentală ("eu gândesc"), prin unitatea sintetică a conceptului, către schema imaginativă, la intuiția sensibilă, la "obiect". În
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
etc. în însăși structura logicii transcendentale, mai cu seamă în sensul de analitică transcendentală și în cel de dialectică transcendentală, precizate, amândouă, mai sus, dar redeschise, în vederea unei noi cercetări a lor, acum. 3.2.2.2. Analitica transcendentală ca organon al constituirii cunoștinței veritabile; semnificația ei judicativă ca topos al constituirii fenomenale (a fenomenului și a cunoștinței veritabile) Partea cea mai dificilă a "criticii", susține Kant însuși, este cea referitoare la deducția transcendentală a conceptelor pure ale intelectului (categoriilor). Și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sesizate, cât și pe cele non-judicative. Topica nu mai apare cu un înțeles strict logic; de altfel, Kant are grijă să stabilească clar diferențele dintre ceea ce el înțelege prin "topică" și ceea ce înțelege Aristotel, în tratatul omonim din corpus-ul Organon-ului. Sensul de transcendental este cel dorit de Kant și pentru topică (nu doar pentru analitică și dialectică). Tocmai de aceea, încercând, așadar, să conducă topica spre registrul transcendentalului, primul concept pe care el în introduce este acela al "reflecției
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
se cuvine să fie reiterate și câteva dintre precondițiile lor istoric-filosofice. În felul acesta, orizontul de operare al reducției dictaturii judicativului va fi mai clar stabilit. Logica trebuie să aibă o utilitate, socotea Aristotel; de aceea ea este, înainte de toate, organon. Nevoia unui instrument cu ajutorul căruia să poată fi distinsă, în modalitate "tehnică", știința de părere constituie aici motivația acestui tip de proiect. Și trebuie distins între cele două, pentru că părerea este sursa erorilor logice, a sofismelor, și nu trebuie să
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
1994. Ammonius, Comentarii la tratatul Despre interpretare, în vol. Ammonius, Sthepanus, Comentarii la tratatul Despre interpretare al lui Aristotel, trad. Constantin Noica, Editura Academiei, București, 1971. Aristotel, (1) Peri Hermeneias, Greek text, Oxford University Press, 1974. (2) Despre interpretare, în Organon I, trad. Mircea Florian, Editura Științifică, București, 1957. (3) On interpretation, translated by E. M. Edghill, eBooks@Adelaide, 2007. (4) Organon, I Catégories. II - De l'Interprétation, traduction nouvelle et notes par J. Tricot, Vrin, Paris, 1970. Aristotel, Organon, I-IV
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Constantin Noica, Editura Academiei, București, 1971. Aristotel, (1) Peri Hermeneias, Greek text, Oxford University Press, 1974. (2) Despre interpretare, în Organon I, trad. Mircea Florian, Editura Științifică, București, 1957. (3) On interpretation, translated by E. M. Edghill, eBooks@Adelaide, 2007. (4) Organon, I Catégories. II - De l'Interprétation, traduction nouvelle et notes par J. Tricot, Vrin, Paris, 1970. Aristotel, Organon, I-IV, București, Editura Științifică, vol. I 1957; vol. II 1958; vol. III 1961; vol. IV 1963; trad. Mircea Florian. Aristotel, (1
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
interpretare, în Organon I, trad. Mircea Florian, Editura Științifică, București, 1957. (3) On interpretation, translated by E. M. Edghill, eBooks@Adelaide, 2007. (4) Organon, I Catégories. II - De l'Interprétation, traduction nouvelle et notes par J. Tricot, Vrin, Paris, 1970. Aristotel, Organon, I-IV, București, Editura Științifică, vol. I 1957; vol. II 1958; vol. III 1961; vol. IV 1963; trad. Mircea Florian. Aristotel, (1) Metafizica, trad. rom. Gheorghe Vlăduțescu, Editura Paideia, București, 2011; Ed. bilingvă. (2) Metafizica, trad. Ștefan Bezdechi, Editura Academiei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Analele Universității București. Seria Filosofie, XL, 1991. Fine, Kit, The Question of Realism, (2001); quod.lib.umich.edu/cgi/p/pod/dod. Flonta, Mircea, Adevăruri necesare?, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. Florian, Mircea, Logica lui Aristotel, în vol. Aristotel, Organon I, Editura Științifică, București, 1957. Florian, Mircea, "Introducere" la Aristotel, Organon II. Analitica primă, ed. rom. cit. Florian, Mircea, "Indice terminologic al Organonului", în Aristotel, Organon, IV, ed. rom. cit. Frege, Gottlob, (1) "On sense and reference", în A. W
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
of Realism, (2001); quod.lib.umich.edu/cgi/p/pod/dod. Flonta, Mircea, Adevăruri necesare?, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. Florian, Mircea, Logica lui Aristotel, în vol. Aristotel, Organon I, Editura Științifică, București, 1957. Florian, Mircea, "Introducere" la Aristotel, Organon II. Analitica primă, ed. rom. cit. Florian, Mircea, "Indice terminologic al Organonului", în Aristotel, Organon, IV, ed. rom. cit. Frege, Gottlob, (1) "On sense and reference", în A. W. Moore (Ed.), Meaning and reference, Oxford University Press, 1993. Frege, Gottlob
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Mircea, Adevăruri necesare?, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. Florian, Mircea, Logica lui Aristotel, în vol. Aristotel, Organon I, Editura Științifică, București, 1957. Florian, Mircea, "Introducere" la Aristotel, Organon II. Analitica primă, ed. rom. cit. Florian, Mircea, "Indice terminologic al Organonului", în Aristotel, Organon, IV, ed. rom. cit. Frege, Gottlob, (1) "On sense and reference", în A. W. Moore (Ed.), Meaning and reference, Oxford University Press, 1993. Frege, Gottlob, Scrieri logico-filosofice, I, trad. Sorin Vieru, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. Florian, Mircea, Logica lui Aristotel, în vol. Aristotel, Organon I, Editura Științifică, București, 1957. Florian, Mircea, "Introducere" la Aristotel, Organon II. Analitica primă, ed. rom. cit. Florian, Mircea, "Indice terminologic al Organonului", în Aristotel, Organon, IV, ed. rom. cit. Frege, Gottlob, (1) "On sense and reference", în A. W. Moore (Ed.), Meaning and reference, Oxford University Press, 1993. Frege, Gottlob, Scrieri logico-filosofice, I, trad. Sorin Vieru, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977. Gadamer, Hans G.
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
1. "Husserl". 22 Iată un exemplu semnificativ pentru acest punct de vedere: "Conceptul nu este decât o virtualitate, o posibilitate indefinită de judecăți." Edmond Goblot, Traité de logique, p. 87. 23 Cf. Mircea Florian, "Logica lui Aristotel", în vol. Aristotel, Organon I. 24 Cf. Aristotel, Despre interpretare, 16 a 16 b. 25 A se vedea, pentru o cercetare amănunțită a acestor probleme legate de categorii: Jules Vuillemin, De la logique à la théologie, cinq études sur Aristote; Alexandru Surdu, Teoria formelor prejudicative
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și verbele (respectiv subiectele și predicatele n. C.), dacă nu li se adaugă nimic sunt ca niște gânduri (subl. C.) nici unite, nici separate." Aristotel, Despre interpretare, 1, 16 a; pp. 207-208. (Pentru toate aplicațiile pe marginea tratatelor care alcătuiesc Organon-ul, am consultat mai cu seamă pentru chestiuni terminologice și celelalte ediții indicate în Bibliografie. Citările s-au făcut însă, în toată lucrarea, doar după ediția românească.) 32 " A enunța că ceea ce este nu este, sau că ceea ce nu este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
empirice. Cf. Critica rațiunii pure, (1994), "Analitica transcendentală". 46 Edmund Husserl, Cercetări logice I. Prolegomene la logica pură, p. 349. A se vedea, pentru această problemă, Capitolul XI: Ideea logicii pure, §69 §70. 47 Cf. Mircea Florian, "Indice terminologic al Organonului", în Aristotel, Organon, IV. Gheorghe Vlăduțescu, O enciclopedie a filosofiei grecești, art. "analitica"; "dialectica". Francis E. Peters, Termenii filosofiei grecești, art. dialektike. 48 Pentru sensurile termenului logos, a se vedea, pe lângă ceea ce a fost deja indicat: M. Heidegger, Introducere în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
rațiunii pure, (1994), "Analitica transcendentală". 46 Edmund Husserl, Cercetări logice I. Prolegomene la logica pură, p. 349. A se vedea, pentru această problemă, Capitolul XI: Ideea logicii pure, §69 §70. 47 Cf. Mircea Florian, "Indice terminologic al Organonului", în Aristotel, Organon, IV. Gheorghe Vlăduțescu, O enciclopedie a filosofiei grecești, art. "analitica"; "dialectica". Francis E. Peters, Termenii filosofiei grecești, art. dialektike. 48 Pentru sensurile termenului logos, a se vedea, pe lângă ceea ce a fost deja indicat: M. Heidegger, Introducere în metafizică; Capitolul al
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vedea, pe lângă ceea ce a fost deja indicat: M. Heidegger, Introducere în metafizică; Capitolul al patrulea, C. "Ființă și gândire"; Idem, Ființă și timp, Introducere, Cap. 2, B. "Conceptul de logos". 49 Cf. Sistematica lui Mircea Florian din "Indice terminologic al Organonului". De asemenea, Robin Smith, "Aristotle's Logic", The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Fall 2011 Edition), Edward N. Zalta (ed.); <http://plato.stanford.edu/archives/fall2011/. 50 "De aceea o premisă silogistică în genere va fi o afirmație, ori o negație
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
derivată din premise admise de la început; va fi dialectică, dacă cel care pune o întrebare cere alegerea între două contradictorii sau dacă se conchide la ceva ce este o aparență și probabil ..." Analitica primă, I, 1, 24 a, b; în Organon II; pp. 5 6. A se vedea și Topica, I, 1, 100 a 101 a; în Organon IV; p. 3 7, unde Aristotel distinge între "filosofemă" (raționament demonstrativ), "epicheremă" (raționament dialectic), "sofism" (raționament eristic) și "aporemă" (raționament dialectic prin contradicție
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
între două contradictorii sau dacă se conchide la ceva ce este o aparență și probabil ..." Analitica primă, I, 1, 24 a, b; în Organon II; pp. 5 6. A se vedea și Topica, I, 1, 100 a 101 a; în Organon IV; p. 3 7, unde Aristotel distinge între "filosofemă" (raționament demonstrativ), "epicheremă" (raționament dialectic), "sofism" (raționament eristic) și "aporemă" (raționament dialectic prin contradicție). 51 Alcătuirea cunoscută a Organon-ului, cu cele șase tratate, nu îi aparține lui Aristotel, ci lui
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
A se vedea și Topica, I, 1, 100 a 101 a; în Organon IV; p. 3 7, unde Aristotel distinge între "filosofemă" (raționament demonstrativ), "epicheremă" (raționament dialectic), "sofism" (raționament eristic) și "aporemă" (raționament dialectic prin contradicție). 51 Alcătuirea cunoscută a Organon-ului, cu cele șase tratate, nu îi aparține lui Aristotel, ci lui Andronikos din Rhodos (sec. I î.Cr.). Cf. I. M. Bochenski, A History of formal Logic, Part I, II: "Aristotle", § 9. 52 A se vedea și: Léon Robin, Le
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
topos al formelor de cunoaștere, așa cum natura este "rezervorul" (sau potențialul) de genuri, de "tipuri" ale lucrurilor, amândouă nefiind, din această perspectivă, decât "temei" al lucrurilor, respectiv al cunoștințelor, nefiind nimic în absența acestora. 59 Mircea Florian, "Introducere" la Aristotel, Organon II. Analitica primă, p. VII. 60 eironeia (gr.) = ironie, "interogație cu simularea ignoranței"; ca metodă, e "menită ca, printr-o epokhé a tot ceea ce este cunoștință, să conducă spre treapta zero a conștiinței, ca aceasta, ea, care le gândește pe
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
chez Aristote ; Ed. rom., Partea întâi. Capitolul III: "Dialectică și ontologie sau nevoia de filosofie". 66 Aristotel, Metafizica, XIV (N), 2; 1089 a; (1965), p. 445. 67 "Inducția însă este ridicarea de la individual la general." Topica, 12, 105 a; în Organon, IV, p. 25. 68 Cf. Analitica primă, II, 23, 68 b, în Organon, II, pp. 259-261. 69 "Când un fenomen individual, care încă nu este distinct în specia sa, persistă, atunci sufletul are un prim caracter general. Căci, deși percepem
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]