206 matches
-
știi când intri în mitologie ieșind din realitate și când intri în realitate părăsind domeniul mitologiei". Sunt amintite în acest sens și povestirile ce au în centru personaje fabuloase, tip frumoasa zmeoaică Oana din Obor, cu puteri fizice și peripeții orgiastice ieșite din comun, Zamfira, slujnica care îi va reda vederea Arghirei, nevasta boierului Calomfir. Marina, în schimb, are darul prezicerii. O lectură în filigran a fragmentelor de jurnal semnat de Virgil Ierunca "Trecut-au anii", face Gabriel Stănescu, chiar dacă nu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
exaltat, frondeur, exploziv, vizual, retoric. UNIVERSUL POETIC Tudor Vianu a împărțit opera lui I. Barbu în trei etape: a. "parnasiană"; b. "baladescă" și de pitoresc oriental; c. "ermetică". În poeziile din prima etapă se întâlnesc nostalgii celeste (Lava), amintirea vitalismului orgiastic (Panteism), limbaj meditativ, melancolie, purificare prin contemplare, reculegere în fața rotației vieții și a morții (Marile Eleusinii), în care sunt relevate misterele existenței: "Nocturne bolți vor ninge, din slăvi, misterul lor,/ Ți s-o răsfrînge-n suflet tăria-ngândurată", mirajul purismului estetic
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de episcopul de Nantes. Amenințat cu excomunicarea (mai rea decât moartea), cere iertare și recunoaște tribunalul. Își recunoaște crimele și cere să-i fie aplicată cea mai cumplită pedeapsă. Depozițiile martorilor amănunțesc înfiorător păcatele seniorului de la Tiffauges, probându-i bestialitatea orgiastică de necrofil și ucigaș. Sindromul lui Irod se asocia în sufletul lui bolnav cu magia neagră indusă de nu mai puțin sceleratul Prelati. Care nu va scăpa nici el de proces. Recunoaște că, de vreme ce păcatele lui Gilles depășeau puterea de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
o înțelege, spre exemplu, ca pe o modalitate de contragere simbolică a "conjuncției dintre spiritul rece și trupul călduț") exploatează o partitură tematică divergentă. Între notele ei își fac loc corporalul și intelectualul, epidermicul și rahidianul, impulsul ascetic și cel orgiastic, suferința extremă și beatitudinea etc. etc. Sedus, irepresibil, de stările și atitudinile poetice contrastante, autorul se și situează adesea în proximitatea sau chiar pe linia subțire, fragilă, abia demarcată, a pragului, a hotarului, a limesului, acolo unde poate sorbi simultan
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a-și scoate soțiile din blazare și a-și recupera, ultimativ, identitățile descom puse. Naratorul din "The Fourth Alarm"/"A patra alarmă" (1971) și soția sa, Bertha, iau parte la experimente teatrale, cu iz valpurgic, în speranța (deșartă) că fiorul orgiastic îi va elibera de depresie. În sfîrșit, castitatea Clarissei nevastă tipică de suburbie -, din "The Chaste Clarissa"/"Clarissa cea castă" (1955), e învinsă numai de gradul disperat atins de alienarea ei. Axioma extremelor care se suprapun pare a guverna universul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
agrégé" de litere, încarnează pînă la deriziune mizeria unui profesor rătăcit, care își caută răspunsurile pe piața de consum amoros, din care este exclus pe motiv de stîngăcie și timiditate, condamnat să rătăcească între cluburi naturiste, cercuri de eșanjiști, cercuri orgiastice sau comunități New Age, înainte de a eșua într-o clinică psihiatrică. Adesea ridicoli sau patetici, deși inteligenți și educați, Michel și Bruno alunecă într-o derută fatală, care le înghite și pe cele două femei care i-au iubit. Cît
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
fecioara asta de boieri punea pe vechil să bată pe țărani cu biciul, în fața ei, să-i bată până la sânge? Și ea le smulgea cămașa... și câte altele... Trăia de altfel cu vechilul, știa tot satul asta". Nu lipsesc referințele orgiastice, ca într-un film de Pasolini: "Oamenii spun că veniseră țăranii de pe alte moșii și ea i-a chemat câte doi, câte doi, la ea în iatac, să le împartă averea. [...] De fapt, se lăsa siluită pe rând de toți
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
păru că ochii clipesc, sânul tresare". Pentru ca vampirul să moară, tânărul realizează că trebuie să-i ucidă, mai întâi, icoana din propriul suflet: prin zdrobirea portretului, are loc exorcizarea Christinei din inima lui Egor. Partea finală ne dezvăluie amploarea distrugerii orgiastice executate de mulțimea alimentată de furie distructivă. Pașchevici însă este decis să ucidă definitiv strigoiul și realizează unde se ascunde trupul acestuia: în pivnița în care se consumase perversa seducție a Siminei. Însoțit de Nazarie, Egor este pregătit pentru execuția
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
noile ritmuri muzicale (pop, rock, manelele sud-estice), de melodii barbare, care conduc sufletul spre anarhie, iar corpul spre entropie. Dintre aspectele negative ale rock-ului, faptul că exercită atracția barbară față de dorința sexuală, nicidecum dragostea, erosul; cultivă gustul pentru starea orgiastică, care, fiindcă este reprimată de părinți, produce ura adolescenților față de ei, față de orice prejudecăți și autoritate în general; generează conflicte în numele așa-zisei conștiințe eliberate evocată de Tocqueville ca notă a "viitoarei arte democratice"; (12, p. 84) este semn al
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
subiectele sale decât de stilul său"42. Această afirmație are la bază o importantă distincție, menționată anterior, pe care criticul o face între Arta Decadentă și Arta Decadenței. Astfel, consideră criticul, există teme predilecte decadenței, menite să o ilustreze, scenele orgiastice dublate în fundal de iminenta invazie a barbarilor, scenele de cruzime cu o tentă pronunțat sexuală, ca în picturile lui Georges Rochegrosse, Moartea Babylonului (1901) care-și găsește un complement potrivit chiar în pictura lui Delacroix, Moartea lui Sardanapal, redate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
picturi cu subiect mitologic de către cei doi se poate sesiza o notă decadentă prin trimiterea la una din femeile fatale celebre, Messalina, și prin ea la decadența latină. "Ea (pânza) reprezintă o bachantă odihnindu-se după unul din acele tumulturi orgiastice caracteristice serbărilor lui Dionysos, într-un câmp smălțat de flori, pe o piele de leopard, cu capul rezemat de genunchii unui faun brun și hirsut. Privirea, trăsăturile, întreaga făptură se resimt încă de cutremurul momentelor precedente. Fără voie îți vin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
laborator de explozibili, ci la adăpost de orice primejdie, într-o bucătărie igienică, înzestrată cu toate îmbunătățirile posibile. Acolo, în aceeași oală, el face să dea în clocot cu un zel naiv misticismul cu "decadentismul", "sofianismul" lui Vl. Soloviev, cu orgiasticul lui V. Ivanov și presară totul cu zahărul socialismului, luându-l drept sare anarhistă"481. Iar Merejkovski continuă pe același ton ironic o caracterizare a "decadenților" în relație cu celelalte grupări artistice, neuitând să menționeze în treacăt unul dintre reperele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vremii, abordări bazate pe pe constatări și distincții cvasigenerale. Descrierea se termină apoteotic, criticul desfășurând tabloul propriei sale sensibilități estetizante, pentru care tabloul pictorului nu fusese decât un pretext. Bogdan-Pitești plonjează într-o mitologie senzuală, de rafinament decadent, cu rituri orgiastice, cruzimi orientale și mistere sesizabile în spectrul unei sensibilități decadente: "Ne vin în minte toate riturile mitice, toate felurile de a venera pe Saturn, pe Cybela, pe Ceres Matricea Universală: sacrificii sângeroase, rituri sensuale, rituri bestiale"505. În cele din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ecoul nu numai în literatură, ci și în artele plastice. Ibolya lui Nicolae Davidescu reprezintă o reîncarnare estetică în decor modern a Salomeei 535. La Lucia Ion Totu, în "Pocăința Salomeii" 536, apariția Salomeii se face după tipicul decadent, în cadrul orgiastic al curții imperiale. Ca și în piesa lui Oscar Wilde, Salomeea dansează dansul celor șapte văluri, care prefigurează fiecare o dimensiune sau un moment înscris emblematic în ritualul-coregrafic al dansatoarei, transformată în preoteasă a unui cult păgân. Fiecare văl circumscrie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
timp, un plasament modern al mondenității a cărei savoare se întreține din aerul de damnare luxoasă. În Carnavalul 605, S. Maur înfățișează o lume demonic-ensoriană a măștilor, diferența dintre grimasă și mască se estompează, totul se întâmplă la o petrecere orgiastică, de salon, cu bărbați în frac și femei îmbrăcate conform ultimei mode de la Paris. Câteva măști detașate au căpătat o stranie autonomie și răspund prin grimase măștilor atașate pe chip. Carnavalul sugerează infernul monden al convențiilor și ipocriziei, ca o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reacție contra cultului Bachus Sabazius, contra orgiilor În care vinul juca rolul principal, În care menadele dansau și cântau, iar preoții beți de vin, făceau profeții. În credințele populare românești legate de săditul și Îngrijirea viei, există reminiscențe ale ritualului orgiastic dacic. Săditul se făcea primăvara, după un anumit ritual care Începea cu o slujbă pentru binecuvântarea roadelor viitoare, apoi se Închina vin și se stropea pe pământ. Bărbații săpau gropile, puneau vița, iar femeile astupau, În timp ce lăutarii cântau. După sădit
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
de grup al unei societăți sacre, „collosium” și „collosii”. Concomitent au fost formulate două teorii privind originea Călușarilor din două dansuri rituale antice străvechi. Prima teorie, a originii grecești, derivă Călușarii din dansul ritual al „corenților”, preoți cretani, consacrat cultului orgiastic al marii zeițe Rhea, zeița soție a lui Cronos. A doua teorie, a originii grecești, consideră că jocul Călușarilor provine din dansul magic al preoților călători, dedicat cultului fertilității zeiței Demeter. Dansul lor era pregătit dinainte, consemnat prin jurăminte stricte
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
le acceptă prin urmare, În neseriozitatea lor, doar ca un fel de diversiune utilă care servește la refacerea forței de muncă. Ca pe un fel de odihnă activă totuși, pentru că, cel mai adesea, genul de participare interactivă la divertisment frizează orgiasticul. Societatea de consum, folosindu se de girul vechimii antice al arhicunoscutei devize panem et circenses, folosește din plin această accepție diversionistă a artei, integrînd-o În industria spectacolului care a reușit să-și adjudece și să mixeze toate artele Într-un
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pe acela al unor proiecții metodologice. Ca atare, aceste etape trebuie privite în interconexiunea lor, întrucât niciuna dintre ele nu se regăsește ca formă perfectă și unică a imaginarului unei epoci. Prima formă a mentalității utopice este aceea a chiliasmului orgiastic anabaptist, care își regăsește originea la nivelul straturilor oprimate ale societății, ce urmăresc atingerea unor scopuri mundane imediate, ceea ce le situează atitudinea "revoluționară" în contrast cu acceptarea fatalistă a prezentului. Mannheim susține că, odată cu această primă fază a mentalității utopice, "imposibilul dă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Dionys fiind un"celălalt" și printre zei, singurul cu atributul magiei, zeu dublu, "cel mai cumplit și cel mai blând" totodată, cum îl prezintă Euripide, cel care revelează bucuria cotidianului, sărbătoarea și realitatea iluziei prin teatru, dar și sângerosul și orgiasticul patron al impulsurilor vitale); orfismul tutelat de Apollo, cu textele sale sacre, mai apropiat de filozofie și propunând o cosmogonie contrară celei hesiodice (dacă aceasta considera ordinea diferențiată ca fiind creată din haos, orficii priveau realitatea ca o cădere în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Primul ar fi cel stihial, întunecat, daimonic, thanatic, funerar, anterior celui luminos, civilizator, și mai puternic decât acesta, canalizând formele de violență ale comunității, legitimând brutalitatea și forța atunci când aceasta este amenințată, dar și "dreptul ei la dezordine, disponibilitatea ei orgiastică și concepția ei despre moarte". Al doilea strat este al eroului civilizat, care concentrează energiile constructive, idealismul, credința în evoluție, viața. Niciun mit sau personaj mitic nu trebuie "luat de bun" în versiunea canonică, de obicei sincretică. "Călăul istoric al
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
frică. Acum trebuie să plec. Tinerii prinți ostatici veniră să-l salute; erau cuprinși de o durere sinceră și, sub privirile pretorienilor, spuseră ce aveau de spus în tăcere. Numai Rhoemetalkes, care condusese, cu câteva săptămâni în urmă, acel rit orgiastic, spuse sigur pe el, în greacă: — Privirea zeilor te urmează, fiindcă le-ai dăruit plăcere. Voia să fie un salut inițiatic sau o replică libertină, dar dedesubtul ei se ascundea o alianță tainică, un pact de revoltă în viitor. Gajus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
interpretată de Ion Manolescu, Marietta Anca, I. Pop-Marțian, Ion Finteșteanu, N. Bălțățeanu, Maria Ventura ș.a. Ultima piesă a lui V., comedia Delfinii din Vaikiki, a cărei acțiune se petrece în Honolulu, se caracterizează printr-o culoare locală de-a dreptul orgiastică; „delfinii” sunt vilegiaturiști din întreaga lume, dar și localnici de toate rasele, care se coc toată ziua la soare. Conținutul situațiilor e însă de domeniul erotomaniei și al patologicului. Dacă se face abstracție de exotism, interesul comediei rămâne mai mult
VEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290489_a_291818]
-
interferare a practicilor profane și a semnificațiilor sacre În conținutul sărbătorii: La babilonieni, iudei, romani, mexicani sărbătorile cu caracter carnavalesc și licențios marcau ziua fără rang și fără nume În care haosul, dezordinea și excesele erau tolerate ș...ț Practicile orgiastice experimentau, probabil, starea primordială nesupusă normelor și constrângerilor sociale. Așadar, dincolo de Încărcătura sa spirituală, sărbătoarea a Însemnat Întotdeauna și o zi de odihnă, de repaus, de destindere, o perioadă În care nu lucrezi, „nu faci nimic” sau, dimpotrivă, „Îți Încarci
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
forme sunt considerate de el ca fiind mecanisme de desfășurare ale dramei și ale comediei. Muzica, spune Aristotel, trebuie studiată și pentru multiplele ei binefaceri. Persoanele reacționează diferit la ascultarea melodiilor. "Melodiile dinamice inspiră entuziasm pentru unii, alții simt impulsuri orgiastice (sexuale), și alții bucurii inocente" (Politica VIII:7; 134b-35-1342a, 8). El dă ca exemplu purificarea religioasă a Ifigeniei în Taurida. Jean Racine 41, geniu al tragediei, utilizează, în realizarea rolurilor, efectul cathartic, în scopul purificării pasiunilor vicioase, ca o supapă
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]