2,438 matches
-
în stare pură. Este asaltul unui leu ori tigru înfometat asupra prăzii mult pândite și pe care viața, atotînțelegătoare, i-o oferă criminalului ca pe un drept, - nici măcar drept, - ca pe o ofrandă subînțeleasă a Mumei-Natura... Când faptele nu sunt oribile iar cauza nu-i detestabilă ca în cazul multor nelegiuiți, simpatia mulțimilor nu prea duse la școli de obicei merge, instinctiv, cum s-a văzut de atâtea ori spre așa-numiții, cu un termen modern, teroriști, - haiduci altădată, cavaleri ai
Pata de cerneală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16376_a_17701]
-
teoria despre "scriitorii străromâni". Și pentru a vedea exact cărui tipar de gândire îi aparțin teoriile menționate nu avem decât să privim spre Moscova, centrul de comandă al tuturor comuniștilor: Soljenițîn arată cum spre finalul vieții Stalin "a făcut un oribil viraj spre o înfumurare națională fără margini, prezentându-i pe ruși ca fiind primii care au făcut toate descoperirile"! La noi protocronismul rus, dominant în anii cincizeci, a fost înlocuit de protocronismul autohton: "patrioți români" au mutat în plan național
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]
-
de la Securitate: este, cu siguranță, voluminos! Dar să răsfoim și ceva mai veche literatură. Ion al lui Rebreanu narează soarta tristă a unui țăran împătimit de pământ, caz patologic și pe atunci, - romancierul a dezbătut și altele, din diferite medii. Oribilul sfârșit al lui Ion este nu doar veridic, dar și moralizator: țăranul mintos și câtuși de puțin dornic de proprietate - ci numai de roadele acesteia! -, are tot timpul în vedere că suntem ființe trecătoare pe acest pământ (vezi Miorița) și
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
în spatele sîrmei ghimpate, alături de surioara sa mai mică de care trebuia să aibă grijă. Din aceeași categorie de memorii ieșite din comun, care transformă spirala infernală în materie sensibilă prin paginile lor zguduitoare despre rezistența spiritului uman în fața celor mai oribile silnicii impuse de membri ai speciei noastre altor membri ai săi, face parte și volumul (Ed. Du Style) aparținînd fostului meu coleg de la Agerpres, Matei Gall, comunist ilegalist deportat în lagărul de la Vapniarka. Împreună cu un alt coleg al său de
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
cu un simțămînt de eliberare: las' să o rezolve viața. Acum, o asemenea soluție mă umple de spaimă. * Cum să depășești limită, cînd limită ești tu însuți? * Succesul: formulă somptuoasa a egoismului. * Între atîtea promisiuni pe care viața, în chip oribil, le-a spulberat, una dintre puținele pare a se confirmă: acea potrivit căreia orice senior își găsește, la nevoie, scutierul. * Toate scadentele existenței tale capătă, tot mai nemilos, aerul de simbol al scadentei finale. Sînt aluzii, preparative, semne. Sau repetiții
Din jurnalul lui Alceste (VII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16446_a_17771]
-
nu și-a mai revenit. Spuneam mai înainte că Universul a apărat, totdeauna, cauzele cele mai retrograde. Și amintesc că, în 1936-1937, cînd N. Iorga a pornit campania împotriva pornografiei în literatură, Universul a spus imediat prezent, publicîndu-i lui Brătescu-Voinești oribile articole ce condamna drumul pe care a apucat literatura română. Atunci, în 1936, cînd campania denigratoare era în toi (și Universul, desigur, se afla la post în primele rînduri), E. Lovinescu, într-un răspuns la o anchetă a ziarului Credința
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
unor fragmente sau, pur și simplu, a ascunderii acestuia. A spune, în aceste condiții, că România e condusă în continuare de serviciile secrete mi se pare o afirmație la mintea cocoșului! Ce altceva să crezi când afli, cu generozitate, amănunte oribile despre membrii din partidele democrate, iar în ce privește personajele odioase din tabăra neocomunistă, extremistă și xenofobă, echipa Costin Georgescu face pe niznaiul! Ca în mai toate activitățile de după 1989, și în această chestiune s-a pornit împleticit, ca la un concurs
Finala pe aparate: astăzi, imbecilitatea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16569_a_17894]
-
în plasa alunecoasă, dar rezistentă a întrebărilor fără răspuns. Lipsesc nu doar soluțiile la problemele grave ale lui M. Lipsește însăși titulatura acestora, cheia măcar onomastică a unui comportament ce-i răvășește și-i face să sufere încontinuu, într-o oribilă progresie a răului fără nume și chip. După un lung interval temporal, acest rău se precizează și lupta împotriva lui devine posibilă. Sindromul lui Asperger are o corolă întreagă de echivalențe cu ceea ce i s-a întâmplat lui Matthew zi
La școala Harmony by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11838_a_13163]
-
juvățuri, bine fixați de bănci, să nu se miște, după cum se aflase din ziare și din alte povestiri; și că, ajungând călăii la șef, imobilizat în același fel, când să-l strângă și pe el de gât cu sârma aia oribilă, ca pe toți ceilalți osândiți, nu puteau să-i facă nimica, deoarece șeful era ca zeitatea găsită în grămada de bolovani a lui Mitică și că șeful, de marmoră, striga, însă cu vocea lui Mitică de la Mangalia... striga cum vorbea
Asfințit cu ghioc (VII) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12005_a_13330]
-
sufocantă, și totuși tu, din sală, privești ecranul cu plăcere și rîzi în hohote; la Porțile Orientului mizeria e aureolată, iată, de haz și de tandrețe... Profesorul cerșetor își urăște elevii ("Îmi urăsc elevii"), și pe bună dreptate, pentru că sînt oribili; pînă și un haidamac din mafia moldovană, picat întîmplător la oră, cînd vede brambureala din clasă simte nevoia să scoată pistolul, ca să-i potolească! Măi, nu vă bateți joc de școală!... În același București iubit, într-o tavernă mohorîtă, zac
Prinț sau cerșetor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16055_a_17380]
-
la școală, fiindcă aș fi arătat ca de pe altă planetă, așa că, în timp ce mai toți colegii își etalau fericiți blugii, am purces a căra după mine o stimă de sine tot mai aproape de moarte, pe zi ce trecea. Pe mine, căram oribila salopetă. Nu era doar urâtă, ci și groasă și grea. Și fâșâia înfiorător. Am scăpat de ea, după o vreme, când mi-a cumpărat tata dintr-un talcioc primii blugi, dar fantoma ei grasă și bleumarin, cu două dunguțe albe
Fantoma salopetei bleumarin by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19931_a_21256]
-
Simona Tache Dragă jurnalule, A fost o săptămână oribilă. Mai întâi mam enervat cu spume cân am auzit că porcul de Frunzăverde a plecat din partid fără săi ceară voie lui tata, după care mam enervat și mai cu spume, când mia-m dat seama că 2012 o să fie
Mă înbrac urât pentru popor by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20017_a_21342]
-
petrecut la Milano, la shopping și mi-am cunparat apsolut tot ce mi-am dorit din colectile de toamnă-iarnă, nu m-am uitat deloc la bani. Când am ajuns cu toate acasă am avut două revelați: că toate hainele erau oribile și nu-mi mai plăceau, iar alea caremi plăceau acum, nu mi le dorisem atunci când eram lângă ele în magazine, pentru că nu-mi plăcuseră, deci nu mi le loasem. M-am urcat imediat în avion, m-am dus iar la
Jurnalul Elenei B. transcris de Simona T. – episodul 5 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20056_a_21381]
-
de ani de zile în minte, o scrisoare în care mi-am vărsat tot veninul care-mi curgea prin sânge. Nu știu cum m-am putut încumeta s-o trimit, fiindcă după ce am recitit- o m-am speriat de propria ranchiună, de oribila mea ingratitudine, și totuși ura aceasta care-mi clocotea în piept a fost mai puternică decât șovăiala, și până la urmă am pus scrisoarea la cutie. În primele ceasuri care au urmat am crezut că lumea va sări în aer. Îmi
Eu am fost ea uneori by Gustavo Dessal () [Corola-journal/Journalistic/2789_a_4114]
-
cu lei a existenței. Henry, eponimul looser-ului, este înseși figura noastră uimită atunci când ne privim în oglindă și recunoaștem ceea ce suntem: „...un chip sienez grav de pe care o mie de ani/ n-ar reuși să șteargă reproșul profilat în tăcere. Oribil/ cu ochii deschiși, așteaptă orb” (Cântecul 29). Când a publicat prima selecție, de 77 de poeme, din „Dream Songs”, Robert Lowell a întâmpinat cartea astfel: „La început creierul suferă și îngheață de atâta întuneric, dezordine și ciudățenie. După o vreme
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
abandonate”. Departe de a fi o stare admisă cu calm, damnarea e aici o demonie agitată, o frămîntare continuă, o zbatere bezmetică precum a unui ins într-o celulă, izbindu-se spasmodic de zidurile ei: „dus pe gînduri rostesc cuvinte oribile/ chiar de la începutul cel mai stupid al lumii/ mă prăvălesc dintr-o temniță în alta a sîngelui/ sorb cu nesaț șuvoaiele de evadări/ pînă la starea cea dintîi/ cînd mă privesc cu atenție înăuntru/ dar nu văd nimic/ doar niște
Poezia unui Macho by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2683_a_4008]
-
se pot cu greu lăuda cu mărturii la fel de numeroase și de impresionante precum acelea ale argentinienilor. S-ar spune că fiecare țară și-a trăit în felul ei tragediile. Literatura română a rămas datoare față de o istorie le fel de oribilă ca aceea argentiniană. Și cu mult mai lungă. Răsfoiam romanele, parcurgeam comentariile și îmi săreau în ochi situații și destine comparabile cu ale noastre. E posibil ca unul ori altul din romane să fi fost tradus în română, nu știu
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2705_a_4030]
-
unitate de energie) În urmă cu mai mulți ani, Jaques Cousteau, explorator și reprezentant UNESCO, lansa și el aceeași idee. În scopul de a stabiliza populația lumii, trebuie să eliminam 350.000 de oameni pe zi. Acesta este un lucru oribil pe care trebuie să il spun, dar este la fel de rău să nu-l spun”. Suntem pe punctul de a realiza o transformare la nivel mondial. Tot ce avem nevoie este o criza majora credibila și națiunile vor accepta Noua Ordine
Teoria conspiraţiei: Internetul a fost împânzit de mesajele unor lideri mondiali marcanţi care susţin exterminarea populaţiei () [Corola-journal/Journalistic/25694_a_27019]
-
dezinformare. O carte recentă - Fiicele lui Ieftae Iată însă că un grup de bărbați și femei curajoși, în marea lor majoritate crescuți de cupluri homosexuale, au publicat, mai devreme anul acesta, cea mai importantă carte scrisă pînă acum privind impactul oribil pe care relațiile homosexuale ale părinților le au asupra copiilor, daunele profunde și imense, si cicatricele cu care au rămas acești copii crescuți fără mama ori tata, în compania unor cupluri cu un comportament sexual nenatural. Cartea e intitulataJephtah’s
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92485_a_93777]
-
într-un fel de pat al lui Procust ,,neînsuflețit ca și tăcerea’’, arzând în interiorul ei ,,interiorul meu mă îmbolnăvește, ah, inima îmi suferă’’ (Bidoane de lături - p. 29), pentru că atât timpul cât și pasiunea au un punct comun, adică acele ,,oribile minciuni’’ (A pleca - p. 30). Exprimat așa cum îl percepem noi toți, împărțit în 24 de ore, Timpul este perceput de Ayten Mutlu ca un ciclu de existență, el fiind o reproiectare, o constatare radiografică ,,ziua se va sfârși, înfrânt te
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92540_a_93832]
-
traduc în stres ulterior, panică (oai de capu' meu cât mai am de lucru!), dar și într-un vag sentiment de „pot să fac ce vreau când vreau”. A doua zi, la 11, mahmură și cu o durere de cap oribilă, realizez că nu-s chiar omnipotentă. Și atunci decid să amân tot și să mai dorm.
Decizii. [Corola-blog/BlogPost/98728_a_100020]
-
înțelegi. Să zicem că, într-o bună zi, te lovește o boală gravă. Păi, globul tău se cam evaporă instantaneu, pentru că, dacă nu ești milionar în euro, ca să poți fugi rapid undeva să te tratezi, vei depinde de sistemul medical oribil și criminal din România. Brusc vei ajunge la mila sorții și, cine știe, poate la mila unora care stau într-un glob de sticlă și cărora li se rupe de ceilalți, așa cum ți s-a rupt și ție mereu. Alt
Despre oamenii care nu fac niciodată NIMIC pentru ceilalți by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20193_a_21518]
-
cum arată Rățușca cea Urâtă Day. În primul rând, ziua asta începe înainte de a te ridica din pat. Nici n-ai deschis bine ochii și începe următorul dialog între cele două rățuște din capul tău: Frumoasa și Urâta. - Arghhhh, ce oribilă sunt!, zice Urâta cu ciudă. - Mdea. Ai o zi din aia, intervine Frumoasa. Las-o baltă, serios, nici măcar nu te-ai uitat în oglindă. De unde știi că arăți oribil? - Cum de unde știu? Știu. Crezi că nu mă văd cu ochii
Zilele alea în care ești Rățușca cea Urâtă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20221_a_21546]
-
Ai 54 de kile. Ca să fii obeză ar trebui să ai 30 de centimetri înălțime. - Chiar atâta cred că am, altfel nu-mi explic de ce sunt atât de obeză. - Mda. Zi mai departe. - În al doilea rând, am cea mai oribilă față din lume. Am un nas nu ca un gogoșar, ci ca un borcan de gogoșari, păr de Baba Cloanța și nu am deloc sâni. Sau, de fapt, am, dar sunt crescuți invers, spre înăuntru, că dinafară eu văd doar
Zilele alea în care ești Rățușca cea Urâtă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20221_a_21546]
-
Simona Tache Sunt la Bruxelles, unde șoferii îi așteaptă pe călătorii care aleargă după autobuz, deși acesta are ore fixe de sosire și plecare. Din cauza asta, îmi aduc aminte des de o poveste oribilă din copilăria mea. Aveam vreo trei ani și mă aflam cu taică-meu într-un autobuz aglomerat. Urma să coborâm la a doua, așa că ne-am apropiat ușor-ușor de scară. Din greșeală, eu am coborât la prima. Până să coboare
O poveste oribilă cu un șofer de autobuz by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20242_a_21567]