528 matches
-
porțiuni) în timpul cercetărilor și este reprezentată de vase de lut (pentru servit și băut) și vase pentru păstrarea proviziilor (amfore și chiupuri). Platourile și fructierele bine reprezentate au fost realizate din ceramică superioară, acoperită cu vopsea roșie de bună calitate; ornamentate cu motive zoomorfe, geometrice și florale, precum și cu simboluri creștine (cruci de diferite forme); sunt datate pentru secolele V-VI; au fost importate din orașele Asiei Mici. Opaițele (din secolele V-VI), descoperite în stare fragmentară cu excepția unuia intact, sunt
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
IV). În acest caz, asistăm la sincretismul unor culte păgâne cu elementele prezenței paleocreștine din zona rurală, culte care au rezistat noii religii multă vreme; 2) prezența la Axiopolis (Cernavodă, jud. Constanța) a numeroase obiecte ceramice (amfore, candele, capace etc.) ornamentate cu semnul crucii (secolul IV); 3) existența la Beroe (Piatra-Frecăței, jud. Tulcea) a materialului ceramic; 4) descoperirea la Callatis (Mangalia, jud. Constanța) a unei stele funerare creștine (secolele IV-V), a unei cruci de calcar cu numele episcopului local Stefanus
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
pietre gravate (gemă abraxea) cu conținut creștin; 7) descoperirea la Histria (jud. Constanța) a unui mic tezaur de obiecte de aur (cruciulițe, fibule din aur și din bronz purtând semnul crucii) și un mare număr de fragmente de vase variate ornamentate cu semnul crucii, precum și a altor diferite simboluri creștine (secolele IV-VII); 8) descoperirea la Ibida (Slava Rusă, jud. Tulcea) a 4 capiteluri din marmură albă, decorate cu crucea latină (secolele IV-VII); 9) prezența la Salsovia (Nufărul, jud. Tulcea) a unui
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
9) prezența la Salsovia (Nufărul, jud. Tulcea) a unui singur capitel din marmură, decorat cu o cruce; 10) prezența la Siutghiol/Ovidiu (jud. Constanța) a unor platouri și „fructiere“, realizate din ceramică superioară, acoperită cu vopsea roșie de bună calitate, ornamentate cu simboluri creștine (cruci de diferite forme) (secolele V-VI), a unor opaițe descoperite în stare fragmentară (unul singur intact) de factură locală, precum și a unor vase-candelă din sticlă folosite la iluminat (secolele IV-VI); 11) existența la Sucidava (jud.
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cimiterială martirică uninavată, o capelă funerară, un cavou funerar, inscripții etc. și o parte a unui baptisteriu cruciform (adânc de 0,50 m), aparținând unei bazilici fără criptă. S-au mai descoperit și numeroase obiecte ceramice (amfore, candele, capace etc.) ornamentate cu semnul crucii, o cruciuliță de aur etc. Toate elementele paleocreștine axiopolitane sunt datate după începutul secolului IV; 3) la Beroe (Piatra-Frecăței, jud. Tulcea) a fost descoperită o bazilică creștină cu criptă, cruciulițe de bronz (M236d și M237b), cercel cu
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
fragmente de vase și multe alte diferite simboluri creștine; 8) la Histria (jud. Constanța) a unui mic tezaur de obiecte de aur (cruciulițe, fibule din aur și bronz purtând semnul crucii) și un mare număr de fragmente de vase variate ornamentate cu semnul crucii, precum și a altor diferite simboluri creștine din secolele IV-VII; 9) la Ibida (Slava Rusă, jud. Tulcea): bazilica creștină, 4 capiteluri din marmură albă având ca decor crucea latină etc.; 10) la Niculițel (jud. Tulcea): bazilica creștină cu
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
la Salsovia (Nufărul, jud. Tulcea): o bazilică și inscripții creștine și un capitel din marmură decorat cu o cruce; 13) la Siutghiol/Ovidiu (jud. Constanța): morminte creștine (unul dintre ele lipsit de inventar), unele vase de ceramică (platouri, fructiere etc.) ornamentate cu simboluri creștine (cruci de diferite forme), opaițe etc.; 14) la Sucidava (jud. Constanța): o bazilică creștină și o alta cimiterială având o necropolă pentru personalitățile locale (fără inventar); reprezentări de cruci, opaițe, vase, obiecte de metal, cruciuliță de bronz
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ori absența inventarului funerar), prezența și frecvența crucii din diferite materiale și forme variate, opaițe cu semnul crucii, incizii de cruci pe diferite obiecte (ex. reprezentarea unei cruci și a doi porumbei pe o cataramă de argint aurit), ceramica (uneori ornamentată cu semnul crucii), varietatea formelor de morminte (vezi supra), inscripțiile, inhumațiile, poziția și orientarea defuncților V-E; 16) la Troesmis (Turcoaia, jud. Tulcea): ruinele a trei bazilici creștine, databile între secolele V-VI; 17) la Tropaeum Traiani (Adamclisi, jud. Constanța
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
constatată atât în necropole cât și în așezările în care creștinismul a reușit să pătrundă. Amintim aici prezența numeroaselor obiecte ceramice sau metalice: 1) amfore, candele, capace, opaițe, vase ceramice etc. (Axiopolis, Beroe, Callatis, Siutghiol, Sucidava, Tomis ș.a.m.d.) ornamentate cu semnul crucii; 2) cruciulițe de aur (Axiopolis, Histria), de bronz (Beroe, Sucidava) și cruciulițe simple sau duble (relicvate) de bronz (Capidava), cruciulițe de plumb (Capidava, Pârjoaia) și cruce de calcar (Callatis), cruci săpate în piatra unor morminte (Callatis etc.
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
bronz (Capidava), cruciulițe de plumb (Capidava, Pârjoaia) și cruce de calcar (Callatis), cruci săpate în piatra unor morminte (Callatis etc.) și cercelul cu cruce (Beroe); 3) catarama cu ornamente creștine (Tomis) și sculpturile cu caracter creștin (Sucidava, Tomis etc.), fibulele ornamentate cu semnul crucii (Histria); 4) picturile (Halmyris) și inscripțiile creștine (Callatis, Capidava, Dinogeția, Halmyris, Noviodunum, Niculițel, Tomis), capitelurile din marmură cu semnul crucii (Ibida, Salsovia) și stelele funerare (Callatis, Tomis, Ulmetum) etc. Înlocuirea vechii religii cu creștinismul, în secolele IV
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cel Mare - Bacău, Botoșana - Suceava, Davideni - Neamț, Cățelu Nou - București, Belciug-Prahova, Butuceni - Orheiul Vechi (Basarabia) etc. b) Pentru ceramica lucrată la roată pasta este zgrunțuroasă, arsă similar categoriei precedente, fiind de culoare cenușie sau gălbuie (pl. VII/1-3). Atunci când sunt ornamentate, recipientele dispun de un decor incizat (pl. VII/4). În așezarea de la Dodești - Vaslui s-a identificat o ceramică semifină cenușie, surprinsă și în alte stațiuni din Moldova. Pentru această etapă de timp, ambele categorii ceramice își găsesc analogii nu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
corp sau pe abdomen. Inventarul lipsește sau este sărăcăcios (maxim două obiecte de port), păstrând aceleași obiecte de podoabă sau vestimentare: brățări din bronz (M2-Secueni), catarame din bronz, bizantine, una pentru centură (M2-Săbăoani), iar alta de tip Sucidava având placa ornamentată cu cruce și semilună ajurate (mormântul de înhumație de la Dănești). Ultimul exemplar se evidențiază prin ornamentul creștin, crucea cu brațe drepte sau ușor rotunjite, însoțită de o semilună, având colțurile ridicate spre baza crucii amintite (pl. XVII/ 1). Analogii privind
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și capete sau ciocuri de pasăre stilizate, laterale, de tip Plenița-Izvoarele (potrivit cronologiei lui J. Werner, piesa este de tipul I/D-E); Budești - tipul II: fibule digitate cu figură zoomorfă și picior, prima variantă fibule cu placa piciorului romboidală ornamentate cu spirale în forma literei S (pe baza aceleiași cronologii, acest exemplar este inclus tipului II-A); Bălteni, Vinderei, Vutcani - tipul II: fibule digitate cu figură zoomorfă și picior, varianta a doua: fibule cu placa piciorului romboidală sau trapezoidală ornamentată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ornamentate cu spirale în forma literei S (pe baza aceleiași cronologii, acest exemplar este inclus tipului II-A); Bălteni, Vinderei, Vutcani - tipul II: fibule digitate cu figură zoomorfă și picior, varianta a doua: fibule cu placa piciorului romboidală sau trapezoidală ornamentată cu cercuri concentrice sau cu puncte (cronologia lui J. Werner atribuie aceste fibule tipului II/B-C). În privința originii și difuzării acestor accesorii vestimentare în spațiul bazinului bârlădean, nu există dubii că ele au fost produse în lumea bizantină. Inițial, multe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în calcul o a doua variantă (emisă de autor), a unei case întrebuințată pe termen lung de membrii comunității, cu o anumită destinație social-economică. Inventarul era format din fragmente de oale, lucrate la mână, din pastă friabilă, și la roată, ornamentate cu striuri incizate orizontal sau vălurit. Dintre toate stațiunile cercetate în acest bazin, cele mai complete și eficiente informații au fost oferite de stațiunea de la Dodești - Vaslui, motiv care a permis cele mai dese trimiteri la acest sit. Drept dovadă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
diferit, două înfășurate în rogojini de papură, iar ultimul într-un sicriu de lemn (resturile de împletituri de papură și de scândură putrezită susțin afirmația). Inventarul funerar conținea piese vestimentare și de podoabă, din metale prețioase (aur și argint), uneori ornamentate cu simboluri creștine, precum și unele obiecte de uz casnic. Pozițiile și orientările defuncților indică, alături de conținutul inventarului, caracterul creștin al celor înhumați. Însă, cercetările nefinalizate nu au permis autorilor să determine proporția locuitorilor din această comunitate, care adoptaseră religia creștină
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
faza clasică, un moment important în evoluția populației locale (secolele X-XI). Practic, în a doua jumătate a secolului XX, principala caracteristică a definirii culturii respective era asocierea a două tipuri ceramice, vasele lucrate la roata înceată (de mână), arse oxidant, ornamentate cu incizii și cele arse reducător, decorate prin lustruire. Această importantă marcă de recunoaștere a fost aplicată mult timp de arheologii români în identificarea siturilor. Meritul incontestabil în identificarea, datarea și atribuirea etnică a vestigiilor noii culturi aparține profesorului I.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ultima categorie, caolinate. Mai rar este prezentă ceramica la mână, prin fragmente de vase-borcan, din pastă grosieră, cu cioburi pisate în compoziție, inestetică. Aceste exemplare au pereții groși, umerii aplatizați, mai rar bombați, cu buza ușor răsfrântă (Bârlad-Prodana, Simila-Zorleni) și ornamentată în dese rânduri cu alveole (Dănești). Uneori, fragmente de vase borcan s-au găsit amestecate cu cele specifice tipsiilor, ce aveau fundul gros, marginea scundă sau înălțată (Dagâța), rareori ornamentată cu alveole (Dănești). Decorul alveolat, caracteristic spațiului geto-dacic, s-a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mai rar bombați, cu buza ușor răsfrântă (Bârlad-Prodana, Simila-Zorleni) și ornamentată în dese rânduri cu alveole (Dănești). Uneori, fragmente de vase borcan s-au găsit amestecate cu cele specifice tipsiilor, ce aveau fundul gros, marginea scundă sau înălțată (Dagâța), rareori ornamentată cu alveole (Dănești). Decorul alveolat, caracteristic spațiului geto-dacic, s-a perpetuat în timp, fapt ce denotă cu certitudine apartenența etnică locală a vaselor respective. În câteva stațiuni s-a identificat și ceramică cu specific slav, la Dănești (reprezintă 15% din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dimpotrivă, avea un rol important, iar comunitățile se aflau într-o permanentă nevoie de cunoaștere și aprofundare a doctrinei religioase, mereu schimbătoare, fapt elocvent ilustrat prin intermediul diferitelor obiecte de cult (cruci incizate pe vase, pandantive-cruci, obiecte de podoabă și vestimentație, ornamentate cu semne creștine). 2.1. Amplasarea siturilor funerare Ușoara creștere demografică din secolele X-XI a determinat și o rată mai mare a mortalității, mai puțin infantile, cum s-a întâmplat cu precădere în prima jumătate a mileniului I (cu accent
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
osteologică a relevat că indicele mortalității infantile era ridicat; vârsta medie la defuncții adulți era de 45,6 ani (bărbați) și de doar 35 de ani (femei). Inventarul funerar, prezent în numai 22 de morminte, conținea ceramică, modelată la roată (ornamentată cu linii incizate orizontale și vălurite, unele cu ștampile în relief pe fund, ca niște mărci de olar), obiecte de podoabă (cercei de tâmplă, inele, brățări, pandantive), accesorii vestimentare (catarame, nasturi, aplice, verigi) și unelte casnice (cuțite, amnare), care a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unde resturi osteologice umane s-au găsit depuse într-un cazan de aramă (deformat de presiunea pământului), lucrat prin batere și nituire (pl. LXXVI/1a, b), împreună cu alte obiecte (o zăbală din fier și două aplice din foițe de aur, ornamentate cu motive geometrice, obținute prin presare - pl. LXXI/7, 8; LXXIII/2a, b). De cele mai multe ori, nu s-a precizat orientarea și s-au constatat părți lipsă ale corpurilor anatomice. Într-un singur caz s-a descoperit un copil înmormântat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
obiecte oferă câteva indicii importante despre activitățile locuitorilor. Pandantivul din bronz, de aspect foliform, păstrat fragmentar (pl. LXXVIII/1) și descoperit întâmplător la Brăhășești - Galați (punctul Vatra satului) este de factură bizantină. Fabricată prin turnare, în tipar monovalv, piesa este ornamentată cu „puncte perlate”, înșirate pe margine, având lipsă părți din interiorul ei și de la extremități, inclusiv urechiușa de prindere. Astfel de exemplare, sub forma unor „inimi” sau „frunze” sunt răspândite pe teritoriul României, Bulgariei și Ucrainei. Obiectul de podoabă este
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
incizii ori lustruire. Mai rar este reprezentată ceramica la mână, prin fragmente de la vase-borcan, din pastă grosieră, cu cioburi pisate în compoziție, neaspectuoasă. Aceste exemplare au pereții groși, umerii aplatizați, mai rar bombați, cu buza ușor răsfrântă (Bârlad-Prodana, Simila-Zorleni) și ornamentată în dese rânduri cu alveole (Dănești). Împreună cu fragmentele de vase borcan au găsite altele, provenind de la tipsii, cu fundul gros, marginea scundă sau înălțată (Dagâța), decorată uneori cu alveole (Dănești). Ornamentația ceramicii Dridu atinge apogeul într-o varietate impresionantă de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
poziția scheletului era pe spate (decubit dorsal), orientat V-E și cu mâinile pe lângă corp sau pe abdomen. Inventarul conține un minim de piese, câte una de fiecare mormânt. La Fundu Văii - Vaslui s-a găsit o fibulă din bronz ornamentată cu puncte și X-uri, incizate pe piciorul și arcul piesei, sub forma unor cruci (piesă puternic degradată). De factură romană, fibula poate data din prima parte a secolului V, fără a exclude utilizarea ei în a doua parte a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]