164 matches
-
fiind unul singur: dr. Andrei Kiss, cercetător științific-biolog, conducătorul Secției de Științele Naturii. Unul din cele două volume a fost dedicat lui Dionisie Linția și este ultimul dintr-o serie de trei scrise de același autor: „Dionisie Linția (1880-1952) Corespondență ornitologică“, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 1999; „Dionisie Linția (1880-1952) Observații ornitologice“, Editura Cosmopolitan-Art, Timișoara, 2004; „Dionisie Linția (1880-1952) Colecția ornitologică“, Editura Cosmopolitan-Art, Timișoara, 2005. „Am socotit că am obligația morală de a face cunoscute viața și opera acestui bănățean de excelență
Agenda2006-11-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284860_a_286189]
-
de Științele Naturii. Unul din cele două volume a fost dedicat lui Dionisie Linția și este ultimul dintr-o serie de trei scrise de același autor: „Dionisie Linția (1880-1952) Corespondență ornitologică“, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 1999; „Dionisie Linția (1880-1952) Observații ornitologice“, Editura Cosmopolitan-Art, Timișoara, 2004; „Dionisie Linția (1880-1952) Colecția ornitologică“, Editura Cosmopolitan-Art, Timișoara, 2005. „Am socotit că am obligația morală de a face cunoscute viața și opera acestui bănățean de excelență, remarcat ca om de știință atât pe plan național, cât
Agenda2006-11-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284860_a_286189]
-
fost dedicat lui Dionisie Linția și este ultimul dintr-o serie de trei scrise de același autor: „Dionisie Linția (1880-1952) Corespondență ornitologică“, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 1999; „Dionisie Linția (1880-1952) Observații ornitologice“, Editura Cosmopolitan-Art, Timișoara, 2004; „Dionisie Linția (1880-1952) Colecția ornitologică“, Editura Cosmopolitan-Art, Timișoara, 2005. „Am socotit că am obligația morală de a face cunoscute viața și opera acestui bănățean de excelență, remarcat ca om de știință atât pe plan național, cât și internațional, părintele ornitologiei moderne din România“, a precizat
Agenda2006-11-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284860_a_286189]
-
Pagină realizată de DUȘAN BAISKI Păsările Banatului, din perspectivă transfrontalieră Muzeul Orășenesc din Vârșeț a editat o carte monumentală în domeniul ornitologic, la care au colaborat autori din România, Serbia și Ungaria Potrivit documentelor, studiul păsărilor din Banatul istoric a fost început în 1690, de către Marsigli. Lui i-au urmat Griselini, Baldamus, Fritch, Frivaldszki, cercetarea fiind continuată apoi de dr. Lajos Kuhn
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
abstracție de granițele politico-administrative dintre state. Un asemenea studiu a văzut de curând lumina tiparului la Editura „Triton“ din Vârșeț, sub egida Muzeului Orășenesc din aceeași localitate. Condițiile grafice sunt de excepție, demne de o asemenea carte. Este prima lucrare ornitologică din zona noastră, având caracter transfrontalier, în sensul actual al cuvântului, care poate deveni un model de colaborare internațională regională pentru partenerii din Euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa. Cartea se numește „Ptice Banata - Păsările din Banat - Die Vögel des Banats“. Autorii sunt: Javor
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
până în 1918. În perioada respectivă s-au remarcat trei personalități absolut deosebite pentru știința biologică și în special pentru ornitologia bănățeană. Îl amintim pe dr. Lajos Kuhn (1844-1900), care a fost inițiatorul înființării Muzeului de Științele Naturii, realizatorul vestitei colecții ornitologice de la Sânnicolau Mare și primul promotor al dermoplastiei. Continuatorul lui a fost Dionisie Linția (1880-1952), cel mai de seamă ornitolog în perioada interbelică, primul „ornitolog al satului“, realizatorul celei mai mari colecții ornitologice au- tohtone și primul director al Muzeului
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
Muzeului de Științele Naturii, realizatorul vestitei colecții ornitologice de la Sânnicolau Mare și primul promotor al dermoplastiei. Continuatorul lui a fost Dionisie Linția (1880-1952), cel mai de seamă ornitolog în perioada interbelică, primul „ornitolog al satului“, realizatorul celei mai mari colecții ornitologice au- tohtone și primul director al Muzeului Bănățean, după care a urmat asistentul lui, Emil Nadra (1904-1978), un alt ornitolog și muzeotehnician desăvârșit, care a descoperit numeroase specii noi de păsări pentru țara noastră.“ Dr. Andrei Kiss a preluat cercetările
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
un alt ornitolog și muzeotehnician desăvârșit, care a descoperit numeroase specii noi de păsări pentru țara noastră.“ Dr. Andrei Kiss a preluat cercetările din 1974 și le continuă și în prezent, fiind actualmente custodele științific al celei mai mari colecții ornitologice din România, păstrată la Muzeul Banatului Timișoara. În această perioadă, a făcut numeroase deplasări pe teren pentru a afla situația bioecologică a păsărilor „in situ“. „Înaintea apariției celor două directive europene «Păsări» și «Habitate», eu am învățat din lucrările lui
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
Banatului Timișoara am inițiat educația ecologică permanentă. Sperăm că ocrotirea diversității biologice în habitate naturale va reveni la ordinea zilei și va contribui la faima comunităților locale. Promovăm și spațiile de rezervare. Dorim să redobândim legal custodia științifică a Rezervației Ornitologice Satchinez, unde specialiștii muzeului nostru fac cercetări din 1932. Documentația este depusă în acest sens. Vom mai propune și rezervații noi pentru a readuce în sfera intereselor științifice valorile patrimoniului natural de care dispuneam în trecut și dispunem și astăzi
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
Czapliniec , habitatul de stârc cenușiu. Lacul Łuknajno este o rezervație naturală (parte a Parcului Mazurian) este protejat sub convenția Ramsarn, precum și de a fi desemnat de către UNESCO, ca biosferă rezervă. În total 102 de rezervații naturale sunt situate în interiorul țării (ornitologic, terenuri forestiere, turba, florar, fauna, peisaj - păduri, păduri, ape, peisaj, geologice ), dintre care patru au fost înregistrate în lista de registru a Convenției Ramsar (Lacul Karaś, Lacul Oswin, Lacul Druzno și Lacul Luknajno). Convenția semnată în 1971, este de a
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
să repertorieze exact toată suflarea Nordului căzu pradă unei himere lingvistice, ostenindu-se îndelung să dovedească proveniența laponei din ebraică. Un incendiu, în 1702, se înverșună, încă mai eficace, împotriva operei fundamentale a acestui eroic pionier, din al cărui tezaur ornitologic n-au subzistat decît planșele. De 30 de ori citată de Linné, în Fauna Svecica, facsimilată, peste aproape trei veacuri, de către René Coeckelberghs, restituită în condiții magnific pioase, Cartea Pasarilorînseamnă o răscruce, a confruntării între știință și artă. Mărturisind despre
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
imprevizibilul încununa suprem o màtură înțelepciune. Simetric, mă gîndesc, familiaritatea noastră cu vocile care ni se încrucișează în jur, zbenguindu-se în zboruri ager arcuite, n-ar trebui, nici ea, să se acomodeze prea lesnicios unui giocoso sempitern. Însă ispita ornitologică, atunci cînd ne dă ghies, purtînd atîta prețios entuziasm de referințe, din istoria inatacabilă a creativității, favorizează, desigur, altceva decît un scrupul de precauții sustractive. Atîta fastă bogăție degajă conivențele unei armonii parcă prestabilite, încît fac hors de propos, exclud
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
ornitologului bănățean Dionisie Linția (1880-1952). În catalogul expoziției, exista o scurtă prezentare semnată de domnul dr. Andrei Kiss, ornitolog, actualul șef al Secției de Științele Naturii din cadrul Muzeului Banatului, din care reținem: „La 5 mai 1937 Linția oferă colecția sa ornitologică municipiului Timișoara și propune înființarea unui muzeu ornitologic. A fost președintele Asociației pentru Protecția Naturii a Banatului și a diverselor asociații vânătorești și de pescari (Timișoreana-Hubertus, Fazanul, Somnul ș.a.). Dionisie Linția, om de știință desăvârșit, ornitolog și vânător, a consacrat
Agenda2004-46-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283035_a_284364]
-
exista o scurtă prezentare semnată de domnul dr. Andrei Kiss, ornitolog, actualul șef al Secției de Științele Naturii din cadrul Muzeului Banatului, din care reținem: „La 5 mai 1937 Linția oferă colecția sa ornitologică municipiului Timișoara și propune înființarea unui muzeu ornitologic. A fost președintele Asociației pentru Protecția Naturii a Banatului și a diverselor asociații vânătorești și de pescari (Timișoreana-Hubertus, Fazanul, Somnul ș.a.). Dionisie Linția, om de știință desăvârșit, ornitolog și vânător, a consacrat mai mult de 50 de ani din viață
Agenda2004-46-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283035_a_284364]
-
îndrumător al filateliei timișorene“. Pasiunea domnului Arădean a fost preluată de nepoțica Andra Borțun, elevă în clasa a VI-a, care prezintă exponatul de ilustrate maxime cu tema „Păsări cântătoare“. Acum 6-7 ani, bunicul i-a cumpărat un mic atlas ornitologic, care a costat atunci cca 400 000 de lei și în care sunt descrise 700 de păsări, iar când vine de la expoziții prima întrebare adresată de Andra, dornică să-și completeze colecția, este: „Ce mi-ai adus? Această sărbătoare este
Agenda2004-46-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283035_a_284364]
-
declarat organizatorul evenimentului, Søren Petersen. Un alt organizator, Christian Bretton-Meyer, a precizat că aceste păsări neobișnuite vor înfrumuseța realitatea înconjurătoare: "Este un mod de a introduce arta în viața de zi cu zi". În același timp, după părerea reprezentantului Organizației Ornitologice din Danemarca, art-experimentul nu este chiar atât de nevinovat: porumbeii "normali" evită să se împerecheze cu păsările de culoare diferită.
De ce zboară porumbei colorați în Copenhaga by Salamac Irina () [Corola-journal/Journalistic/66461_a_67786]
-
Arii protejate l Atribuite în custodie La nivelul județului nostru au fost atestate (prin legi speciale și hotărâri ale C.J.T. ) 19 arii naturale protejate, care totalizează 7 955 de hectare. Dintre acestea, 6 arii protejate au profil mixt (forestier, botanic, ornitologic etc.), 4 au profil exclusiv forestier, 4 - botanic, 3 - ornitologic, una - pedologic și una - paleontologic. Cele mai reprezentative sunt: Lunca Mureșului și Pădurea parc - Bazoș (mixt), Mlaștinile Satchinez (ornitologic), Lunca Pogănișului și Pajiștea de la Bătești (botanic), Rădmănești (paleontologic). De la purtătoarea
Agenda2005-48-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/284422_a_285751]
-
au fost atestate (prin legi speciale și hotărâri ale C.J.T. ) 19 arii naturale protejate, care totalizează 7 955 de hectare. Dintre acestea, 6 arii protejate au profil mixt (forestier, botanic, ornitologic etc.), 4 au profil exclusiv forestier, 4 - botanic, 3 - ornitologic, una - pedologic și una - paleontologic. Cele mai reprezentative sunt: Lunca Mureșului și Pădurea parc - Bazoș (mixt), Mlaștinile Satchinez (ornitologic), Lunca Pogănișului și Pajiștea de la Bătești (botanic), Rădmănești (paleontologic). De la purtătoarea de cuvânt a Agenției de Protecție a Mediului Timiș, dna
Agenda2005-48-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/284422_a_285751]
-
hectare. Dintre acestea, 6 arii protejate au profil mixt (forestier, botanic, ornitologic etc.), 4 au profil exclusiv forestier, 4 - botanic, 3 - ornitologic, una - pedologic și una - paleontologic. Cele mai reprezentative sunt: Lunca Mureșului și Pădurea parc - Bazoș (mixt), Mlaștinile Satchinez (ornitologic), Lunca Pogănișului și Pajiștea de la Bătești (botanic), Rădmănești (paleontologic). De la purtătoarea de cuvânt a Agenției de Protecție a Mediului Timiș, dna Alina Fora, am aflat că, în conformitate cu Ordinul nr. 494/2005 al M. M.G. A, a Planului de implementare a
Agenda2005-48-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/284422_a_285751]
-
Petar II Petrović Njegoš. Figurile masive de granit și blocurile de piatră au fost urcate la altitudinea de 1 654 m și mausoleul a fost deschis în 1974. Unul dintre ultimele locuri din Europa cu pelicani, cea mai mare rezervație ornitologică din Europa, una dintre ultimele mlaștini de apă dulce din Bazinul mediteraneean, cel mai mare râu din Balcani și una dintre cele mai mari atracții naturale și istorice este râul Skadar. În sfârșit, nu trebuie uitate nici plajele de pe malul
Agenda2004-14-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282274_a_283603]
-
nominalizate, de asemenea, 17 rezervații și arii naturale protejate, dintre care l cu caracter botanic: Lunca Pogănișului, Movila Șiștea, Parcul Botanic Timișoara și Poiana cu narcise Bătești l cu profil forestier: pădurile Dumbrava, Bistra, Cenad și Arboretul de la Bazoș l ornitologice: Mlaștinile de la Satchinez și Murani l pedologice: locul fosilifer Rădmănești și sărăturile de la Diniaș l mixte: Insula Mare Cenad, Parcul Buziaș, Insulele Igriș, parcul Banloc și zona lacului Surduc. O. NICA Un secol de succese l Și tehnologii inovatoare „3M
Agenda2003-24-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281114_a_282443]
-
de centru de informare turistică; barman șef; cofetar șef; pizzar; animator de hotel; ghid de animație; ghid de turism montan, drumeție montană/galerii de artă/interpret/habitat natural floră, faună, zonă montană/habitat natural floră, faună zonă umedă/supraveghetor/turism ornitologic/turism speologic/turism ecvestru; ghid de turism; director de hotel/motel/hotel pentru tineret/hostel/camping/sat de vacanță/popas turistic; instructor auto; manager relații financiare externe; mamoș porcine; producător audio video; editor coordonator programe TV ș.a. De asemenea, în
Agenda2006-12-06-1-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284870_a_286199]
-
vacă de muls s-a soldat cu dezastre: vedeți ce s-a ales din "salvarea" localității Vama Veche și încercați să aflați ce-au salvat "binevoitorii" de la Roșia Montană! Așa că nu-mi rămâne decât să-mi amintesc, înfricoșat, de proverbul ornitologic de mare profunzime: "Fiecare păsare pre limba ei piere!" Inclusiv pasărea numită România.
Unde sunt păsările de-altădat'? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8645_a_9970]
-
purta mereu la el - și după ce se făcuseră deja câteva săptămâni de când tata zăbovea din nou în fața unei vitrine, alături de Leica a apărut, pe bancheta din spate a noului Studebaker, un ochean compus din doi cilindri uriași și un repertoar ornitologic de Peterson, Păsările Europei, iar tata făcea sub fiecare specie pe care o cercetase o cruciuliță în index. Chiar dacă pe atunci nu știam de ce pe tata îl apucase deodată, alături de fotografiatul florilor și al peisajelor rurale, arzătoarea nevoie să observe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
pe atunci nu știam de ce pe tata îl apucase deodată, alături de fotografiatul florilor și al peisajelor rurale, arzătoarea nevoie să observe păsările, el se deda acestei preocupări cu o pasiune tot mai frenetică, ba chiar aderă și la o asociație ornitologică, cunoștea până și felurile de mușchi și mlaștinile în care se ațineau specii rare în număr mare. Dacă în călătoriile lui de afaceri ajungea în apropierea unui asemenea ținut umed, se ducea până acolo ca să privească prin binoclul uriaș printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]