3,686 matches
-
energie, cît efort reclamă dorința de a fi contemporan în mod explicit, direct, afișat. Se pare că e prețul ce trebuie plătit pentru a avea un public tînăr ce-și recunoaște imaginea pe scenă. Vocația teatrului e de a integra ororile societății de consum sau de a le rezista? Cei care nu refuză murdăriei, stereotipurilor și kitsch-ului dreptul de a fi prezente pe scenă întrețin iluzia schimbării din "interior". Ca odinioară comuniștii reformatori. Eșecul acestei strategii a fost demonstrat! Schimbările
Un Avignon renăscut by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12649_a_13974]
-
ar fi contemporanul B.P. Hasdeu, cu diferența specifică dintre romantismul învolburat al "magului de la Câmpina" și clasicismul congenital al "anticarului". Născut la 23 iunie 1834 în casele părintești de la Curtea-Veche, moare în același București declarat a-i fi fost "în oroare", la 10 noiembrie 1895, în urma unei supradoze de morfină. Deși s-au scurs 170 de ani de la nașterea postpașoptistului estet, nuvelele sale istorice mai persistă prin listele de lecturi particulare ale elevilor, iar Pseudokinegetikos - după Tudor Vianu cel dintîi eseu
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]
-
ca Adrian Marino, sau AL. Piru... M.C.: Sau Ierunca, la Paris... N. M.: ...să gîndească altfel decît noi. După cum tot așa de adevărat este că unii dintre acești oameni s-au desprins de spiritul din anii '50 și de toate ororile. Uite, Crohmălniceanu este autorul ultimului text despre realismul socialist, apărut în România, în 1960, dar Crohmălniceanu este și criticul care a scris primul la noi, după al doilea război mondial, despre Ion Barbu, despre Hortensia Papadat-Bengescu, despre Liviu Rebreanu, și
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
Toma Roman Experimentul comunist, cu cortegiul lui de orori, a alienat comunități întregi, le-a pervertit prin "ruptura memoriei", îndepărtându-le de la evoluția firească. Peste tot unde a fost impus, el a vizat un "om nou", nemaicunoscut în istorie, un om fără individualitate, inițiativă și spirit critic, topit în
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]
-
aproape toate expunerile întâlnindu-se în constatarea că, paradoxal, cu cât se înmulțesc, datorită noilor tehnologii, posibilitățile de cunoaștere interumană, cu atât crește, sub felurite forme, singurătatea individului. Eugen Uricaru spunea în cuvântul său de deschidere: "Suntem informați asupra marilor orori ce se petrec în altă parte a satului nostru mondial, putem fi prezenți la accidente, execuții, atentate (") ca și cum totul s-ar petrece lângă noi, la o atingere de mână, la o zvârlitură de băț. însă toate acestea nu ne îndeamnă
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
în elucidarea unor imprecizii de natură biografică. Cu o bibliografie actualizată, confruntând felurite documente (și evitând în același timp, cu abilitate, capcana determinismului de saint-beuviană amintire), Matei Călinescu nu ezită să creioneze portretul autorului Rinocerilor ca spirit fundamental liber, având oroare de orice fel de totalitarism: de fascism, ca și de comunism. La capitolul beletrisică sunt, de asemenea, o mulțime de titluri care ar trebui amintite. Multe pagini se citesc pe nerăsuflate. Este cazul fragmentului Regele se-nclină și ucide, extras
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
le proiectează ca atare, într-o lumină crudă, cu un maximalism și un sadism al adevărului ce constituie formula lui }epeș. Amintirile din prima copilărie și cele din adolescența petrecută în captivitate la Egrigöz au ,mirosul dulce și fetid al ororii". Zoofilie și scatologie, pulsiuni incestuoase (și încă în două direcții tabuizate: mamă, frate), supunerea la violuri, suferința dezvirginării și plăcerea intensă a abstinenței, corp la corpul ispitei: iată frânturi biografice explicând, întrucâtva, conformația moral-psihologică a unui voievod ce va rămâne
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
aniversării a 15 ani de la Eliberarea patriei noastre, amplul poem Spectacol în aer liber, închinat frumuseții complexe a acestor ani. De asemenea, pe lângă o serie de proiecte mai puțin certe, voi încheia un ciclu de muzică și versuri, compus împotriva ororilor războiului de cotropire și spre slava unei păci creatoare." Iată și alte declarații: A.E. Baconsky: Scriu versuri lirice pe care le voi aduna probabil într-un volum. Când va apărea, e o problemă de viitor. În orice caz 23
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
mișcă (sau, mai precis, stagnează) în România. Înțepeneala înspăimântătoare indusă de mafia pesedistă a sclerozat, de sus până jos, mecanismele sociale. Aduși la limita sărăciei, ei dau impresia că nu sunt decât niște mulaje de ghips dintr-un muzeu al ororilor. Cum poate trăi un redactor la o publicație culturală, ca să dau un singur exemplu, cu cinci, șase milioane de lei? Din ce-și plătește chiria, hrana, cărțile? Pentru o garsonieră sordidă, în cine știe ce cartier bătut de Dumnezeu al Bucureștiului, plătești
Fantomele nu au crampoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11576_a_12901]
-
dragoste cu de-a sila, desfătare paradisiacă și amnezică: paleta de pericole capabile a-l abate din drum pe călător și a-l împiedica să-și atingă ținta cuprinde în egală măsură prieteni și neprieteni, îngeri și monștri, splendori și orori. Mergînd pe urmele lui Odysseus, nu este de mirare că Apolodor trece și el prin cîteva încercări homerice. Dușmanul cel mai aprig al lui Odysseus este Poseidon, zeul mărilor. Acesta îl hăituiește pretutindeni cu o ură neîmpăcată pentru a-și
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
fraze care îl ridică pe Schiller ca un port drapel colectiv, cum s-a procedat odinioară. Poate că deplasarea de accent decurge și din învățămintele istoriei recente, deoarece abuzul în trâmbițarea mândriei de a fi german a înlesnit comiterea atâtor orori. Și în analiza concretă la obiect nu-și mai găsește aplicație criteriul rasei și al originilor. Reiese firesc din textele de interpretare critică gradul de importanță a lui Schiller ca dramaturg mondial: e situat totuși mai prejos de Shakespeare. Rivalitatea
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
trei ziariști, două femei și un bărbat. Este ceea ce încearcă să șoptească acest spectacol al lui Măniuțiu în urechea fiecărui spectator-martor. Este încercarea lui ca artist, să facă apel la un tip de memorie care, prin cunoaștere, să alieneze repetarea ororilor. Cred că povestea lui Primo Levi l-a costat pe Mihai Măniuțiu. Ca și cea a lui Iov. Și asta se vede pe scenă. Altfel. Se vede aici în simplitatea formidabilă a tonului ales, a liniei austere, mai degrabă, a
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
moarte, sub ochii mei. Și Marian Râlea. Și Iov. Și Primo Levi. De ce nu s-ar juca, o dată, unul după celălalt? Și muzicanții, muzica și acordeonul lui W.Vilian Gyüri. Și cuștile. Și ghetoul. Și fuga. Fuga de sine. De orori. Și zborul în gol al lui Levi. Și valsul. Cred că mîntuirea va veni", se cîntă în final. Și pantofii. Și fuga mea spre tren. Același care m-a purtat la venire. Care m-a dus prin noapte, prin întuneric
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
adevărații contemporani. Pascal, desigur. Chamfort care-l prezintă lui Seneca, dar și Nietzsche, Joseph de Maistre, Chestov, Dostoievski și împărăteasa Sissi - a cărei anorexie legendară l-a sedus pe loc. în metafizică, îi plac doar schilozii, saturnienii, marii pârjoliți. Are oroare de constructorii de sisteme. Simte o paranoia fatală în fiecare teoretician. De unde catalogul obsesiilor lui - de la muzică la insomnie, de la teologie la ideea de sinucidere - care-l bântuie ca tot atâtea constante. De unde, așijderi, s-o spunem în trecere, necuviința
Bernard-Henri Lévy - A doua moarte a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11661_a_12986]
-
mea spre această Medee a lui Tompa Gabor amestecă destine, suferințe, ceea ce este repetitiv și semnificativ în ele, amestecă disperări, sfîșieri, vinovății, pe care mi le structurează dramatic. Patima insuflată Medeei de Euripide nu s-a diluat. Aș zice, dimpotrivă. Ororile s-au înmulțit, sofisticat, complicat. Diabolic. ... Ileana Mălăncioiu sintetizează formidabil liniile tragice ce o alcătuiesc. Este un pasaj în cartea ei, Vina tragică, pe care simt nevoia să-l reiau aici, ca pe un alt preambul, ca pe un alt
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
e oricând interschimbabilă cu aceea a gunoierilor, groparilor sau oficianților de la morgă. Emisiunile de știri ale televiziunilor din România au ajuns veritabile colecții de acte și fapte antisociale, proiectate în figura telespectatorului cu un sadism ce l-ar umple de oroare pe Divinul Marchiz însuși. Destrăbălarea sexuală ca formă de duioșie, accidentul ca formulă conversațională, crima ca divertisment de masă au devenit moneda curentă a canalelor de televiziune românești. Spectacolul e grotesc în sine, chiar dacă n-ar avea această componentă psihiatrică
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
Ordinea și disciplina bibliofilului în devenire îi sînt insuflate mai ales de tată, "un grec cu suflet gotic", cum are să-l numească G. Călinescu pe "bătrînul filolog". Părintele, ca și fiul - poet mai tîrziu, trăiește izolat între cărțile lui, avînd oroare de orice impostură ori frivolitate, de orice indiscreție, de prostul gust de a-ți afișa problemele personale "în piața publică". Aerul acesta curat și rece de intelectualitate pură străbate și poezia philippidiană de la primul pînă la ultimul vers. Este cîștigul
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
ți-a fost dor de apă de acasă, și-mi aduce o sticlă bună de la puț. Îmi plac cozonacii ei, prăjiturile ei. Am poză cu ea și o port cu mine" (p. 239). Viețașii de pe Rahova este un breviar al ororilor din societatatea românească de după căderea comunismului. O carte cu crime pentru toate gusturile, una mai oribilă decît cealaltă. Întrebările la care încearcă să răspundă autorul este cum au fost posibile toate aceste crime care ne-au îngrozit la vremea respectivă
Breviarul ororilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11808_a_13133]
-
și se bucură de ea. Rolul tatălui este fundamental și în acest personaj văd marea reușită a romanului lui C.D. Florescu. Datorită lui am făcut trimiterea din titlu la personajul jucat de Roberto Benigni, tatăl care își protejează copilul de ororile istoriei, salvându-l, practic, prin oferirea unei vieți normale cu prețul minciunii. Alin este puțin mai mare și înțelege ce se întâmplă. Comunismul este, cum spuneam mai sus, o oroare pe termen lung cu care, mai degrabă, încerci să te
La vita e bella by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11807_a_13132]
-
jucat de Roberto Benigni, tatăl care își protejează copilul de ororile istoriei, salvându-l, practic, prin oferirea unei vieți normale cu prețul minciunii. Alin este puțin mai mare și înțelege ce se întâmplă. Comunismul este, cum spuneam mai sus, o oroare pe termen lung cu care, mai degrabă, încerci să te obișnuiești decât să o ignori. Cum bine spune și Mircea Mihăieș în Prefață, romanul este "simultan, un elogiu adus tatălui, dar și lumii părăsite de autor în plină adolescență." Tatăl
La vita e bella by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11807_a_13132]
-
lucru" chiar zilele trecute, cu ocazia deschiderii "Parcului reconcilierii româno-maghiare" de la Arad. Pe câțiva dintre ei îi cunosc încă din copilărie, veșnici abonați ai bodegilor cu spirtoase de pe malul Mureșului. Alții, vag intelectuali de "Congresul al IX-lea" și de ororile revistei "Săptămâna", au căpătat o oarecare notorietate cu ajutorul televiziunilor, fie ele duhnind a naționalism grețos păunescian, fie dominate de șmecheria cu suflu scurt a lui Tucă. Să revin, însă, la Europa Centrală. Din motive de... Imperiul Austro-Ungar, ea nu putea
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
de remarcat care este reversul acestor calități. Așadar, ce nu este o știre? Un lucru deja cunoscut, vechi sau care nu adaugă nimic nou unei informații difuzate înainte; și, invers, un lucru atît de șocant, încît ne provoacă mai degrabă oroare decît interes; un lucru pe care, pur și simplu, nu avem nici un motiv să-l aflăm sau care se adresează la foarte puțini, ca un schimb de mesaje personale între știrist și publicul său; în sfîrșit. nu sînt știri comentariile
Ghid practic pentru știriști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12944_a_14269]
-
respectare a drepturilor omului - abateri prin care Rusia și lagărul socialist formau un obstacol în calea păcii și a progresului - scriitorul francez a continuat în anumite clipe de răscruce să aprobe brutalitatea și inechitatea taberei din stânga, să închidă ochii în fața ororilor. În viziunea lui devenită mecanicistă acuza America și Europa de Vest că sunt înțepenite în conservatorism. El se delimita orgolios și irecuperabil, nevoind să se compromită ca aliat al reacțiunii. Expertiza lui sinceră era pe alocuri profund falsă și ea l-a
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
s-a făcut vinovat poetul. Nimic din ceea ce ne comunică în această ocazie dna Sipoș nu vine din păcate să spele memoria lui Caraion de acuzațiile de turnătorie. Dna Sipoș pune în context (și ce context!) actele poetului, înfățișînd toată oroarea anchetelor și a lungii detențiuni. Dar faptul că poetul a cedat și a turnat nu e în nici un fel contrazis. În schimb, dna Sipoș se răfuiește cu aceia care au publicat documente incriminatoare. România literară se numără printre revistele care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
de rezistent, al intelighenției occidentale, care manevrează un marxism “de cabinet”, așa cum într-un laborator s-ar efectua riscante experiențe cu potențiale arme bacteriologice. În vreme ce împotriva extremei drepte se îndreaptă toate fulgerele, neintroducîndu-se nici o prescripție împotriva celor ce-au săvîrșit orori sub flamura ei, extrema stîngă e stupefiant menajată. Iată părerea sovietologului Alain Besançon: “Amnezia comunismului întărește memoria nazismului și invers, pe cînd memoria cea dreaptă, cea evidentă, condamnă și pe unul și pe celălalt. Vaga remușcare ce însoțește trecerea comunismului
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]