464 matches
-
Rechtspositivismus auf die klare Trennung von Recht und Moral abstellt, sehen Naturrechtslehren die Moral als wichtiger Teil des Rechts an. R. von Jhering nannte die Problematik der Beziehung zwischen Recht und Moral das "Kap Horn der Rechtswissenschaft", also ein gefährlicher Ort für viele Rechtslehren. Obwohl sich zahlreiche Rechtswissenschaftler und Philosophen mit dieser Problematik auseinandergesetzt haben, gibt es zur Zeit sehr wenige wissenschaftliche Arbeiten welche sich diesem Thema ausschließlich widmen. Hinzu kommt die Tatsache, dass die Beschäftigung mit diesem Thema durch die
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
între copiii miei... că destul am trăit... Vremi rele cele de azi... Vezi că oameni tineri îmblă să moară... da-ncă eu, ce-s bătrân [ȘTEFAN] Oameni tineri? Cine? Nu cumva vrounul din stăpânii tăi cei noi vrea să dea ortul popei. N[IȚĂ] Adică, ferească Dumnezeu, dar (trist și confidențial) duduca noastră... pare-mi-se... [ȘTEFAN] Cine-i? [NIȚĂ] Cine? Duduca Emma! Nu-ți aduci aminte... Era numai atîticuța și d-ta erai mare, mare, ia ca acu, și stăteați
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
trebuiesc inhalate, pentru că așa scrie la carte. Dar s-o potrivi starea bolnavului ori nu cu cele spuse în carte, asta nu-l privește pe medic; e vina bolnavului daca, tratat sistematic, după idei preconcepute și a priori, a dat ortul popii. Fost-au tratat conform regulelor? Asta-i cestiunea. Daca și-a zvârlit potcoavele și ni s-a închinat cu plecăciune e treaba lui. Astfel ni se pare și medicul nostru politic, d. C. A. Rosetti. Legea electorală, iată cauza
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu ne croim pensii reversibile, am murit? Daca nu ne creăm lefuri de zeci de mii de franci din buget ni s-a luat pânza de pe față? Dacă nu proclamăm republica la Ploiești și nu amenințăm cu asasinatul am dat ortul popei? Oare numai aceea se numește existență care se manifestă prin minciună și malonestitate, precum se manifestă existența voastră de străini pripășiți în Romînia? ["ÎNCĂ UN CUVÎNT ȘI ÎNCHEIEM. "] 2264 Încă un cuvânt și încheiem. Fără îndoială - din toate reiese
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
1 131; Ștefan Roll, Cum a suferit și murit Sahia, „Lumea românească”, 1938, 469; Miron Radu Paraschivescu, Pomenirea lui Alexandru Sahia, „Tinerimea nouă”, 1939, 15; Călinescu, Ist. lit. (1941), 843, Ist. lit. (1982), 928; Sașa Pană, Alexandru Sahia - un antemergător, ORT, 1945, 18; Dan Petrașincu, Alexandru Sahia, „Dreptatea nouă”, 1945, 48; Eugen Jebeleanu, [Alexandru Sahia], CNT, 1947, 31; Lascăr Sebastian, „Nuvele”, „Patriotul”, 1949, 1 426; George Macovescu, Viața și opera lui Alexandru Sahia, București, 1950; Eugen Jebeleanu, Din veacul XX, București
SAHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
Craiova, 1932, 173-182; Alexandrescu, Confesiuni, 40-42; Boz, Cartea, 243-244; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 178-179; Călinescu, Ist. lit. (1941), 782-784, Ist. lit. (1982), 866-868; Léon-Gabriel Gros, Ilarie Voronca, în Présentation des poètes contemporains, Paris, 1944; Stephan Roll, Îndrăgostitul de oameni, ORT, 1946, 8; Baltazar, Evocări, 165-170; Cioculescu, Aspecte, 244-248; Geo Bogza, Despre moartea lui Ilarie Voronca, „Revista literară”, 1947, 8; Luc Decaunes, Ilarie Voronca ou l’Ami des hommes, „Cahiers France-Roumanie”, 1948; Jean Rousselot, „Poèmes choisis”, „Europe”, 1956, august-septembrie; Denys-Paul Bouloc
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
în colaborare cu Dorin Gămulescu); Julien Gracq, Țărmul Syrtelor, pref. Nicolae Balotă, București, 1970; Gérard de Nerval, Fiicele focului, București, 1974. Repere bibliografice: Virgil Teodorescu, „Drumețul incendiar”, „Meridian”, 1936, 10; Pericle Martinescu, „Drumețul incendiar”, SDM, 1936, 5; Paul Scorțescu, „Medium”, ORT, 1945, 8; Perpessicius, Opere, XI, 103-104; Vladimir Streinu, Suprarealismul - școală neliterară, „Semnalul”, 1946, 1280; Oarcăsu, Opinii, 98-103; Papu, Luminile, 75-80; Piru, Panorama, 128-131; Doinaș, Diogene, 72-78; Raicu, Structuri, 198-203; Andriescu, Disocieri, 95-103; Poantă, Modalități, 204-208; Cristea, Un an, 44-48; Petroveanu
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
de filosofie românească, RFR, 1943, 7; Aristiade Manu [Arșavir Acterian], Despre „Izvoare de filosofie” și despre d-l Constantin Noica, SE, 1944, 1930; Grigore Popa, „Izvoare de filosofie”, LCF, 1944, 4-5; S. P. [Sașa Pană], Morți la 23 August 1944, ORT, 1944, 1; Lucrețiu Pătrășcanu, Curente și tendințe în filosofia românească, București, 1946, 126-128; Emil Cioran, Lettre à un ami de lointain, „Nouvelle revue française”, 1957, 56; Grigore Tănăsescu, Interpretarea unui dialog platonic, RL, 1969, 48; Paul Anghel, „Rostirea românească”, CNT
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 287, 321; Octavian Șireagu, Noua lirică ardeleană, pref. I. Valerian, Cluj, 1935, 33-37, 161-162; Perpessicius, Opere, XI, 325, 329-330, X, 268, 272-273; Constantin-Stelian, „Chenar pe marginea războiului”, F, 1942, 9; Paul Georgescu, „Invocări”, ORT, 1947, 15; Piru, Panorama, 74-75; [Cornelia Buzdugan-Hașeganu], ADLTR, H-44, H-45. R.Ș.
BUZDUGAN-HASEGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
să li se demonstreze ce e democrația (ce naiba o fi aceea în conceptul idioților, fiindcă numai conducerea poporului nu e, ceea ce căuta să ne predea ei). Poate nici nu scriam aceste rânduri dacă nu aflam din presă că a dat ortul popii, cu succes deplin de sută la sută, unul dintre pionii folosiți la convertirea spre prostie continuă a poporului acesta. Este vorba despre un ratat incurabil, boschetar cu vechi state de serviciu, care purta numele de Cristian Pațurcă. Numele lui
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
camera prăfuită erau doi tipi cu barbă așezați la o masă rabatabilă. Merrill mi i-a prezentat ca fiind producătorul și directorul de casting. —OK, a zis. Rezumat rapid al acțiunii. Două surori la ananghie, tăticul lor tocmai a dat ortul popii, lăsându-le îngropate în datorii până în gât. Au nevoie să găsească un bărbat care să se însoare cu una din ele și să le scoată din foamete. Dar domnișoara Martine, frumusețea familiei, s-a apucat să tragă zdravăn la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Înainte să apuc a-i mulțumi pentru ajutor, fata se grăbi să li se alăture celorlalte două, care o așteptau fulgerînd-o din priviri, la capătul opus al claustrului. — Daniel, ceva s-o fi Întîmplat. Vreo mătușică bătrîioară care-a dat ortul popii, vreun papagal cu scrofule, vreun guturai de atîta umblat cu fundulețul În aer liber... Dumnezeu știe. Împotriva a ceea ce crezi cu ochii Închiși, universul nu se Învîrte În jurul apetențelor dintre picioarele dumitale. Alți factori influențează devenirea omenirii. Crezi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
aceeași lungime de undă, flăcău. Nu-mi mai spune ”flăcău”, că mă ia cu friguri. Șefu’, am citit un raport acasă la Ellis. Fata lui Lesnick zice că tăticul ei se gândea să intre într-un sanatoriu, unde să dea ortul popii liniștit. Era acolo o întreagă listă, da’ n-am reușit s-o șterpelesc. — Hai să încercăm mai întâi la Normandie. Ai aflat ceva? — Coleman s-ar putea să cânte într-un club privat din Watts. Mal zise: — Căcat! Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
căci nou venitul va deveni și el un obișnuit al locului într-o zi, la fel de beat și plin de amar ca oricare din ei. Acest shadenfreude se accentuează în zilele cu înmormântări, două sau trei pe lună. Când careva dă ortul popii (aici pe coastă nu se moare, ci se dă ortul popii, ceea ce implică o măsură a culpabilității și slăbiciunii morale sau, mai precis, de a lăsa lucrurile să te depășească) membrii se adună și beau mai mult ca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
într-o zi, la fel de beat și plin de amar ca oricare din ei. Acest shadenfreude se accentuează în zilele cu înmormântări, două sau trei pe lună. Când careva dă ortul popii (aici pe coastă nu se moare, ci se dă ortul popii, ceea ce implică o măsură a culpabilității și slăbiciunii morale sau, mai precis, de a lăsa lucrurile să te depășească) membrii se adună și beau mai mult ca de obicei, enumerând semnele și prevestirile de rău care au precedat această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ne reamintește de acest sat: „Scriem domniia mea la toate slugile noastre... dacă veți vedea cartea domniei mele... să aveți a lăsa în pace de dajde, și de zloți, și de lei, și de taleri, și de galbeni, și de orți și de tote dările și angheriile, câte sântu pre alți mișei în țara domniei mele, satul Voroveștii, ce iaste a svintei mănăstiri, a Galatei de Sus,... pentru căci ei sântu poslușnici svintei mănăstiri... Așijderea, să fie în pace de deseatină
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
la 15 aprilie 1674 (7182) de Dumitrașco Cantacuzino voievod, care obligă slujbașii domnești „a lăsa în pace doăspredzece casă din Galata de Sus, de pe lângă mănăstire, de dajde și de zloți, și galbeni, și de taleri, și de lei, și de orți, și de toate dările și angheriile câte sântu pe alți mișei... pentru căci i-am lăsatu să fie poslușnici la sfânta mănăstiri a Gălății”. N-am încotro și trebuie să spun un lucru care nu face cinste tagmei călugărești... Dacă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Încrezătoare, Își făcea de zor treabam, Într-o cruntă amăgire, Întrucât interpretase spusele sursei sale de informație ca Însemnând că muribundul, literalmente, se căise de pasul pe care era gata să-l facă, adică să moară, să răposeze, să dea ortul popii, și prin urmare hotărâse, să dea Înapoi. Ori, cuvintele pe care fericitul nepot le pronunțase efectiv, Ca și cum s-ar fi căit, erau cu totul diferite de un peremptoriu S-a căit. Câteva noțiuni de sintaxă elementară și o mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
care ați făcut-o, ea este acum și rapidă și voluminoasă și deosebit de puternică. Cred că nu greșim estimând că ea și-a păstrat capacitățile de regenerare rapidă care ne-au surprins la forma "palmată". Așadar nu avem de ales. Ort o ucizi instantaneu, ori va fi pe tine cât ai clipi! Ceea ce îmi pare deja greu de realizat dacă adversarul ar fi un om, dar în fața acestei creaturi, este virtual imposibil pentru că nu cunoaștem unde se găsește punctul vital. Înțelegi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
zi dimineață, la vizita medicală, profesorul se opri lîngă patul lui Thaw și spuse: — Domnul Clark și domnul Thaw sînt cei mai vechi chiriași ai noștri. Toți ceilalți din salon, după ce au fost internați, au șters-o sau au dat ortul popii, dar ăștia doi au trecut prin stadii repetate de ameliorare și decădere. Domnul Clark are șaptezeci și patru de ani, are o scuză. Tu nu ai nici una, Duncan. De ce o faci? — Nu știu, răspunse Duncan. — Atunci o să-ți zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
i-o lăsase tatăl ei. De la divorț Încoace, ea zice că mi-ar fi Înapoiat toate scrisorile. Nu e adevărat. Există o ordine În arhiva mea și știu că ele nu se află acolo. Așteaptă cumva ca eu să dau ortul popii pentru a o face pe Felice Bauer nr. 2 și a se grăbi să vîndă toată corespondența de la mine, astfel Încît nimeni să nu se mai Îndoiască de cît de idiot eram? Astfel Încît oricine să-l ia peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
a săturat de viața neserioasă de actor și a intrat în armată. Ba mai mult, poate că predă la o școală de fete. Ori, dimpotrivă, poate că s-a îmbătat ca porcul, a căzut într-un șanț și a dat ortul popii. Lucruri ca acesta se întâmplă zi de zi în marele nostru oraș. ă Toate acestea sunt teorii interesante, spuse Porfiri zâmbind. și chiar foarte plauzibile. Cu toate acestea, anumite circumstanțe ne forțează să tratăm cu suspiciune această dispariție. ă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
să se Întîmple, adăugă el cu amărăciune. Vezi tu, Marie, adevărul e adesea prea puțin strălucitor. Așa că eu l-am Înfrumusețat pe al meu. Erai prea mică atunci cînd bătrînul meu a avut În sfîrșit fericita idee de a da ortul popii, n-ai pus la Îndoială ce-ți povesteam. Privirea Mariei se Înnoră. Făcu un efort să nu se Înduioșeze. - Ai spus: de n-ar fi fost Yvonne Le Bihan, poate că aș fi murit acolo... El dădu din umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
tu anecdotele, Chick, e ceva care mă atrage. Dar ai nevoie de un subiect adevărat. Mi‑ar plăcea să mă istorisești pe mine, după ce n‑am să mai fiu... - Depinde, nu‑i așa, de care dintre noi dă mai Întâi ortul popii. - Haide să nu ne mai prefacem. Știi foarte bine că sunt pe moarte... Desigur că știam. Știam Într‑adevăr. - Ai putea să scrii niște amintiri suculente. Nu‑i o simplă solicitare, a adăugat. Ți‑o transmit ca pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
leșină; cei doi îl susțin; îi dau sticla; GARDIANUL e speriat.) GARDIANUL (Făcându-l pe CĂLĂU să bea.) Grubi! Grubi! (Frecții pe inimă.) Mă, Grubi, mă! Să nu mori! (Către ARTUR.) De ce vă purtați așa cu el? Vreți să dea ortul popii? ARTUR (Speriat la rândul lui, face eforturi de reanimare.): Da’ ce i-am făcut eu? Eu n-am zis nimic. Ce-am zis eu? GARDIANUL: Suferă cu inima. Trebuie s-avem grijă. Nu trebuie speriat și nu trebuie contrazis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]