331 matches
-
picioare, apoi pe partea de jos a trunchiului, după care mâinile lui urcară către pieptul acestuia și atunci simți lichidul cald care îi acoperi palmele. „Sânge!” - realiză speriat Istrate. Vru să prindă în mâini capul lui Ghiorghiță, dar rămase încremenit. Ortacul lui nu-l mai avea. Îi fusese smuls de suflul celei de-a doua explozii. „Nuuuuuuuu ! Nu se poate ...!” - urlă în sinea lui minerul neputincios. ................................. După un timp, în spate, la câțiva zeci de metri în sus pe galeria de
NOROC BUN ORTACUL MEU ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352980_a_354309]
-
de metri în sus pe galeria de mină, zări câteva luminițe și distinse clar cum acestea creșteau cu repeziciune, semn că purtătorii lămpilor se apropiau în viteză. În acel moment Istrate leșină. Căzu fără să vrea peste trupul decapitat al ortacului său, ultimul lui gând îndreptându-se către Salvatorii Mineri care se apropiau și care aveau să-l scoată la lumină. O a treia bubuitură, cu mult mai puternică decât primele două, își făcu auzită dureroasă prezența, moment în care o
NOROC BUN ORTACUL MEU ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352980_a_354309]
-
fost grav accidentați, răniți prin ardere și semi-strivire, cu sechele de sănătate pe viață. Cei care au murit pe altarele huilei din Vale, Dumnezeu să-i odihnească și să le ofere pacea veșnică ! Amin. NU VĂ VOM UITA NICIODATĂ, EROI ORTACI AI NOȘTRI ! Referință Bibliografică: NOROC BUN ORTACUL MEU ! / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1639, Anul V, 27 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Liviu Pirtac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
NOROC BUN ORTACUL MEU ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352980_a_354309]
-
semi-strivire, cu sechele de sănătate pe viață. Cei care au murit pe altarele huilei din Vale, Dumnezeu să-i odihnească și să le ofere pacea veșnică ! Amin. NU VĂ VOM UITA NICIODATĂ, EROI ORTACI AI NOȘTRI ! Referință Bibliografică: NOROC BUN ORTACUL MEU ! / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1639, Anul V, 27 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Liviu Pirtac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
NOROC BUN ORTACUL MEU ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352980_a_354309]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > ODĂ ORTACILOR TRECUȚI ÎN NEFIINȚĂ ÎN MINELE DE CĂRBUNE DIN VALEA JIULUI Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1582 din 01 mai 2015 Toate Articolele Autorului În valea dintre Jiuri Durere mare este Când jos în mină iarăși Pe moarte se
ODĂ ORTACILOR TRECUŢI ÎN NEFIINŢĂ ÎN MINELE DE CĂRBUNE DIN VALEA JIULUI de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352576_a_353905]
-
grea, În salopete port icoane Sfințite sunt de-pururea. Ei știu când intră-n mină dară, Ei știu ce au de făcut - Și-așteaptă mult să iasă afară Din întunericul cel neplăcut. Vin alții însă, politicieni necunoscători - Pe-ai noștri ortaci să-i lase-n lume Prin Europa umiliți muncitori. Mi-aș dori să văd pe Ponta, Pe Traian cel vel-deștept, Intrând la front în fundul minei - Lovindu-i un gând mai înțelept. Aleși parlamentari ai țării, Încrezuți parlamentari din U.E., Nu
ODĂ ORTACILOR TRECUŢI ÎN NEFIINŢĂ ÎN MINELE DE CĂRBUNE DIN VALEA JIULUI de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352576_a_353905]
-
Sunt un miner La fel ca ceilalți - Sunt doar un simplu om; Nu mi-s mizer, Nu mi-e rușine - Dar sunt ecuativ binom. Vacs, prieteni ! Vacs, vă spun ! Drumul e fără ieșire Și fără de acord nebun ... Referință Bibliografică: ODĂ ORTACILOR TRECUȚI ÎN NEFIINȚĂ ÎN MINELE DE CĂRBUNE DIN VALEA JIULUI / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1582, Anul V, 01 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Liviu Pirtac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ODĂ ORTACILOR TRECUŢI ÎN NEFIINŢĂ ÎN MINELE DE CĂRBUNE DIN VALEA JIULUI de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352576_a_353905]
-
Viorel, ZABERCA Mariana, au decis să ridice un monument al celor dispăruți în accidente de muncă în cadrul mineritului din acest oraș. Așteptând dezvelirea acestui monument în 4 decembrie 2009 de Sfânta Varvara ocrotitoarea minerilor, îmi reveneau în minte chipurile unor ortaci pe care i-am cunoscut fie direct sau indirect în cei 25 de ani petrecuți la Întreprinderea Minieră Moldova Nouă de unde am ieșit la pensie în 1990. Am trecut peste multe din evenimentele în care viața unor mineri a fost
4 DECEMBRIE 2009 MONUMENTUL EROILOR MINERI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358283_a_359612]
-
s-a întors acasă, iar pe fetele lui, că avea trei, le lăsase la părinții nevestei lui, Dumnezeu s-o odihnească, pînă se punea el iar pe picioare, pentru că nici acolo nu prea mai avea ce face, o grămadă de ortaci mureau de foame și trăiau în mizerie și nici acasă nu mai avea pe nimeni, da' baremi era acasă, unde se simțea el bărbat întreg, nu avea nici pămînt, cosea iarba pe la alții și ofta de dorul unei grădini numai
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
am să vin acum cu mare rugaminte:/ Am vrea să invităm la noi un Sfânt Părinte,/ La slujba sfântă de iertare de păcate/ (Să nu fie acesta mai mare decât toate)/ Că ne dorim din suflet, eu și mai mulți ortaci/ Să fie lângă noi și domnul Pomohaci./ Căci ne-a primit la el cu dragoste de frate/ Si ținem post pentru iertare de păcate/ Și toate cele de folos mereu în viață,/ Cu gândul bun la Domnul în orice dimineață
VA RECOMAND UN POET de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359273_a_360602]
-
cu o păpușă, prin fereastră, ca să fie păcălită în acest chip ursita. Au căutat și un nume care să nu fi fost purtat de nimeni în tot neamul nostru de români. Mi s-a dat numele de Gheza, după un ortac al tatălui meu, care mi-a fost și naș. Era maghiar. Între mineri, în special, nu existau probleme de naționalitate.” Tatăl său moare, în 1916, în urma rănilor grave căpătate în război. „Încurajat de învățătorii săi, începe să cioplească, încă din
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
Fiat voluntas tua! (Facă-se voia ta!) ACTUL I Adam și Eva în grădina Edenului, îndată după săvârșirea păcatului. Scena 1 Glasul Domnului: O, voi mișei fără de minte, vicleni ortaci ai ispitirii, ce voia Mea ați necinstit-o ca servi să-i fiți neascultării, aflați că dup-această faptă o altă viață veți avea - sunteți nedemni de nemurire, așa că morții vă voi da! Veți părăsi fără zăbavă Edenul cu grădina
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
vezi cum bârfesc pe toată lumea, cum fac praf și pulbere toată planeta Pământ și cum batjocoresc cu vehemență tot cea mai rămas sacru și de nepătruns în România, țara verde numită de toți comentatorii antichității Terra Mirabilis... De ce oare toți ortacii aștia, globaliști și globalizați, pe care eu îi consideram odată drept niște internetiști crepusculari, bărfesc acum le greu pe net toată istoria acestei țări milenare? Până și “Dacia preistorică” a lui Nicolae Densușianu, cărămida românească din capul unghiului, este pur
SCRISOAREA NR.140 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360377_a_361706]
-
limbaj gol, nestilizat, grotesc și “barbar” de Dan Alexe din Bruxelles - inconștient de o anumită „rezistență” asupra textului densușian, care necesită o traducere literală mai degrabă decât literară. Nah! Că am început și eu să-i lovesc peste dește pe ortacii aștia globalizați din Bruxelles și să-i atac direct la persoană! Dar uite cum.., Doamne iartă-mă! cad eu acum în păcatul ereziei...cad din Cerul Hiperboreei în Cosmosul lor demonizat, în spațiul sublunar, supus corupției, în loc să mă țin roșu
SCRISOAREA NR.140 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360377_a_361706]
-
Acasa > Orizont > Document > AGONIA ȘI VIITORUL DECES A UNUI ORAȘ DIN ROMÂNIA - PETRILA ( PARTEA A TREIA ) Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Minerul (ortacul, băieșul) este angajatul care lucrează în ramura mineritului și contribuie la extragerea minereurilor. După activitatea pe care o desfășoară și după gradul de calificare poate fi: inginer minier, mecanic și electric; maistru minier; artificier; acesta manipulează explozivi uzuali ( dinamita , astralita
PETRILA ( PARTEA A TREIA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359975_a_361304]
-
Petrila care nu au mai putut suporta regimul la care erau supuși de conducerea minei și organele militare. Astfel la 15 aprilie 1941 au refuzat să mai intre în subteranul minei, declarând grevă. La scurt timp li se alătură toți ortacii de la minele care aparțin de S.A.R. - Petroșani și Societatea Lonea. Greva devine generală, și culminează în ziua de 30 aprilie 194l, când minerii petrileni s-au blocat în subteran - de unde nu auputut fi scoși decât după măsura criminală, aceea de
PETRILA ( PARTEA A TREIA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359975_a_361304]
-
în mină, precum și alte munci auxiliare. „ Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul meu de muncă, văd în fața ochilor fețe înnegrite cu praf de cărbune, îmbătrânite înainte de vreme, cu priviri scrutătoare și dure. Ei sunt ortacii mei, minerii Văii Jiului, oameni care zilnic coboară în subterane, dar nu știu dacă vor mai ieși de-acolo. Data de 5 octombrie 2015, pe lângă tragedia inimaginabilă de la clubul Colectiv din București, a mai marcat un eveniment trist, de această
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
Valea Jiului și totodată cea mai adâncă din Europa (pentru că exploatarea se afla la aproape un kilometru înspre inima pământului), după 156 de ani de activitate de neîntreruptă, este din data de vineri 30 octombrie 2015..., istorie. La orele 10 A.M. ortacii au scos, într-un mod simbolic - firește, pentru ultima dată la suprafață un vagonet cu cărbune, din care și-au luat fiecare câte o amintire, un bulgăraș din „aurul negru” petrilean. Foarte puțini dintre dumneavoastră cunosc adevărata istorie a exploatării
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
m-am apropiat de nea Ioniță și i-am cerut un foc. Mi-a înmânat bricheta. Am scos din buzunar o țigară cu filtru, am aprins-o și am fumat elegant, savurând-o din plin. Făceam eforturi să nu râd. Ortacul meu avea ochii cât cepele. - Mă uomule, facuș ce facuș șî mă pacaliș! Cum de-ț deteră ahăia țâgări? - Le-am zis că-s coleg cu un om rău, îmi ascunde țigările și le vinde la ciobanii de la alte stâni
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
stricat. Am părăsit Zănoaga Slăveiului, duminică la amiază, cu lacrimi în suflet. Nici măcar nu îmi amintesc cine-a venit la schimb. Aveam să calc din nou acolo abia după un an, de data asta ca proprietar de oi. Cei doi ortaci, pe care nu se cade să-i amintesc, mi-au făcut viața un coșmar. La jumătatea săptămânii, unul din ei mi-a și spus în față, amenințător: „Vez că n-ai fost niciodată la oi cu oameni ai dracu!” La
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
bage la oi ficiorii. Noa, le-o dat sara cogioacele șî dimineața, nainte de-a să scula, o trecut pe la fiștecari. Pe cari i-o gasât cu cogiocu ud pe ptiele, i-o trimes acas. - Da di ce? a întrebat ortacul nostru, revoltat. - Cum di ce, băă? Una: că dacă să udă ptielea, creapă șî putredză șî ptică șî lâna. Doauă: că, dacă să udă ptielea șî dormi cu cogiocu ud, îi boală curată. Ce să să facă omu cu tinie
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
revoltat. - Cum di ce, băă? Una: că dacă să udă ptielea, creapă șî putredză șî ptică șî lâna. Doauă: că, dacă să udă ptielea șî dormi cu cogiocu ud, îi boală curată. Ce să să facă omu cu tinie beteag? Ortacul acela era un ficior din Taia. Era inimos, dar cam într-o ureche și nepriceput. Avea dinții din față rupți, după ce câștigase un pariu că ține o petardă aprinsă în gură. Îl angajaserăm să facă ciobănie în rândul celor care
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
nu îi oprește nimeni să țină mai multe oi, mai mândre și mai cornute, nici să-și învețe caii, nici să își selecteze câini bărbați. Problema este că nu au voința sau capacitatea să facă asta. Sau le lipsesc ambele. Ortacul lor, în schimb, și vrea, și poate. Așa că o face. Este genul omului care își vede de treabă, dă tot ce e mai bun din el, fără să-și piardă cumpătarea. E omul-motor al societății. Ceilalți doi sunt oamenii-frână. Însă
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
dar Hitler i-a prins și i-a închis... erau vremuri tulburi. Și nea Brăilă a ajuns în Germania, a fost închis și după aceea expulzat și trimis acasă”. Dar nu s-a liniștit, a plecat spre Iugoslavia titoistă împreună cu ortacii săi, dintre care nea Mitică își aduce aminte de un anume Aurel Călin... La sârbi s-au revăzut. „Era electrician în minele de la Banovici” - își amintește Dumitru Sinu. Nu mai contase nicio lege pentru el. Asemeni celor mulți care treceau
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339932_a_341261]
-
de la concepțiile marxiste despre români (chestiuni abordate, printre altele, de Engels și Lenin, dar nu e cazul să le dezvăluim opiniile - n.n.). Marx ne învață cum să nu ne lăsăm conduși de niște ordinare slugi / lichele / lepădături / cozi rusești, de ortacii lor. El ne demonstrează „pe viu” că „fratele mai mare” prin forță brută, prin constrângere și putere inchizițională ne-a îndoctrinat, depersonalizat și transformat într-o turmă docilă, îngenuncheată în fața Moscovei (prostie / lâncezeală / nimicnicie, din care, tragică situație, nicidecum nu
Cum s-au comportat rușii și ungurii / Karl Marx despre români () [Corola-blog/BlogPost/339980_a_341309]