158 matches
-
asigură "naționalismului ortodox" propovăduit de BOR un indubitabil caracter exclusivist etnico-spiritual. Revendicând rolul oficial de biserică națională a românilor, BOR a contribuit asiduu, în concert cu alte forțe politice și culturale, la etnicizarea discursului identitar românesc prin promovarea unei versiuni ortodoxiste a naționalismului etnic. Pe plan politic, legionarismul interbelic românesc s-a reîncarnat într-o serie de organizații și partide politice fundamentate doctrinar pe naționalismul etnic și românismul ortodoxist. Ca reacție politică la organizarea comunității maghiare în Uniunea Democrată Maghiară din
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
politice și culturale, la etnicizarea discursului identitar românesc prin promovarea unei versiuni ortodoxiste a naționalismului etnic. Pe plan politic, legionarismul interbelic românesc s-a reîncarnat într-o serie de organizații și partide politice fundamentate doctrinar pe naționalismul etnic și românismul ortodoxist. Ca reacție politică la organizarea comunității maghiare în Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR, înființată la 25 decembrie 1989), etnicii români s-au contra-mobilizat creând propria lor organizație politică cu caracter exclusivist etnic. La 1 februarie 1990 este înființată la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1913, Nichifor Crainic - în 1926 preia „Gândirea”, pe care o direcționează doctrinar până în 1944, grupând în jurul său pe mulți dintre cei mai importanți scriitori ai epocii interbelice. În paralel scrie și la „Cuvântul”, „Curentul”, „Calendarul”, elaborându-și între timp doctrina ortodoxistă, răspândită în paginile „Gândirii” și adunată în 3 volume: „Puncte cardinale în haos” 1930, „Ortodoxie și etnocrație” 1937 și „Nostalgia Paradisului” 1940. Traduce și scriitori străini ca Rabindranath Tagore și Rainer Maria Rilke. Descoperă creștinismul bizantin, în mod special la
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
o privea cu mefiență maximă. Vocile critice la adresa corectitudinii politice erau în vremea respectivă extrem de multe și din registrele superioare ale intelectualității. Așa că ea apărea într-o lumină nouă și extrem de pozitivă în raport cu închistarea pe care o dădeau studiile moral ortodoxiste, ironic teologale și insipid naționaliste. Așa că i se putea ierta faptul că își ironiza soțul până la limita umilirii și încerca să își controleze fiul până la aneantizarea personalității lui. În definitiv, asta făcuse și mama mea, care nu era/ este feministă
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
nu pot totuși să fie servite ca fel de mâncare cuiva căruia îi e foame. Asta dă leșineală”2. S-a scris frecvent despre eseul polemic intitulat Tremuricii, străbătut de puternice nervuri pamfletare și îndreptat împotriva devierilor, exagerărilor și fanatismelor ortodoxiste din cultura noastră, cu aluzii și trimiteri explicite la peisajul literar interbelic. În opinia lui Vladimir Streinu, Tremuriciul-individ reprezintă o „existențăsumă”, având în spatele său o întreagă clasă, de unde valoarea lui, să-i zicem exponențială. Ce sunt Tremuricii? La această întrebare
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Revista Cercului literar de la Sibiu, dar și Saecullum scos de Blaga, ca și revista bucureșteană Lumea (1945). "Fenomenul literar bucureștean a fost mult mai complex. Marile reviste literare își pierduseră treptat independența și erau dirijate de interese extraliterare, Gândirea devenise ortodoxistă, Revista fundațiilor regale trecuse sub o altă conducere, principalii reprezentanți ai criticii românești începuseră să fie din ce în ce mai puțin solicitați; chiar o revistă ca Vremea, devenise Vremea războiului, Adevărul literar și artistic fusese suspendat, Universul literar se aliniase spre dreapta, Luceafărul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
multilaterală decât așa cum a fost privită de Burkhardt. Nici nu a fost singura mișcare, ci mai multe, În locuri și perioade diferite. Țările unde predomina catolicismul, ori acelea unde protestantismul fusese generalizat, au trăit alte experiențe În timpul Renașterii decât țările ortodoxiste sau islamice. Franța era un deosebit centru cultural, În domeniul filosofiei ori a științelor, cu puternică influență italiană. Anglia și Flandra au preluat din spațiul italian preocupările de natură comercială. În spațiul german, dispersat la vremea aceea, predominante erau Încă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-i noile Poeme, G. Călinescu avea să scrie în Istoria literaturii române... : „izbește cu acea notă care-i dă originalitate, punându-l de altfel într-un grup de poeți pentru care „îngerul” e un instrument mitologic elementar. Acum poetul este ortodoxist, tradiționalist și continuă alături de Blaga, cântarea jalei metafizice”. Tudor Vianu, raportându-se la Poeme cu îngeri, sublinia că „în timp ce Eminescu și Cerna filosofează direct, nedisprețuind pe alocuri exprimarea concepută a gândirii, Voiculescu cugetă prin alegorii, prin parabole și apologuri, cu
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
19. Ramurii de stânga i s-a datorat de fapt prestigiul literar de care s-a bucurat revista Gândirea în interbelic, deși Blaga a fost receptat de Crainic ca un intrus ce nu integra artei conceptul de etnos în sens ortodoxist 20. Ruralul ca leagăn al spiritualității românești a fascinat și noua generație - membrii grupării Criterion - ce nu s-a plasat însă sub ramura ortodoxiei, considerând că sensibilitatea umană se întemeiază mai degrabă pe exaltare mistică, și nu pe credință religioasă
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
masă, nu pot totuși să fie servite ca fel de mâncare cuiva căruia îi e foame. Asta dă leșineală" . S-a scris frecvent despre eseul polemic intitulat Tremuricii, străbătut de puternice nervuri pamfletare și îndreptat împotriva devierilor, exagerărilor și fanatismelor ortodoxiste din cultura noastră, cu aluzii și trimiteri explicite la peisajul literar interbelic. În opinia lui Vladimir Streinu, Tremuriciul-individ reprezintă o "existențăsumă", având în spatele său o întreagă clasă, de unde valoarea lui, să-i zicem exponențială. Ce sunt Tremuricii? La această întrebare
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
o mare cultură filozofică scrisă, într-o cultură majoră, ele n-ar fi fost posibile. Să nu uităm totuși că întreaga generație a lui Noica, atmosfera spirituală în care s-a format au fost în mod incontestabil naționaliste, etniciste, izolaționiste, ortodoxiste, antieuropene etc., sub influența directă a lui Nae Ionescu. Textele, între altele, din Roza Vânturilor, sunt cu totul revelatoare. Constantin Noica, din acest punct de vedere, a rămas, în continuare, fidel sie însuși. își reluase preocupările și ideile anterioare în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
tradiției. La fel, Ion Pillat (născut în 1891), Lucian Blaga și Ion Barbu (născuți în 1895), deși aparținând aceleiași generații, sunt departe de a avea un program estetic analog. Concomitent cu propulsarea modernismului la "Sburătorul", se manifestă la "Gândirea" tradiționalismul ortodoxist; în cel de al treilea deceniu al veacului tr4ecut, câțiva intelectuali la început de drum, grupați în jurul "Crinului alb", înțeleg să ridice "tânăra generație românească", bântuită de neliniști multiple în calea vârstnicilor; la rândul lor, experiențele avangardiste, europenizante, au susținătorii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
autoritară. A Înțeles să conducă personal și a erodat cât a putut rolul partidelor. Partidul liberal, deși aflat la putere, pierde alegerile din 1937 (o premieră politică În România!); cu același prilej, mișcarea legionară — Garda de Fier (un partid naționalist, ortodoxist și antisemit) — obține un Îngrijorător procent de 15%. Începe deriva totalitară care, În epocă, e departe de a fi o specialitate românească. De la comunism la fascism sau nazism, aproape toate țările Europei trec, mai devreme sau mai târziu, prin febra
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
constat, își „așteptau rezolvarea” cu acest prilej. Se conturează două tabere: „tradiționaliștii” și „experimentaliștii”. Primii apară tradiția și „valorile emblematice ale spiritului rus”, ceilalți pledează pentru o mai mare deschidere către modelele europene. „Tradiționaliștii” sunt comuniști sau nostalgici camuflați în ortodoxiști, iar „experimentaliștii” s-au „vândut” Occidentului, nu au nimic cu viața din Rusia și consumă - „fără demnitate” - granturi străine... Un refren pastișat, parcă, după procurorii literari de la Chișinău. Din punct de vedere fizionomic, reprezentanții celor două tabere adverse împărtășesc, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
-i noile Poeme, G. Călinescu avea să scrie în Istoria literaturii române... : „izbește cu acea notă care-i dă originalitate, punându-l de altfel într-un grup de poeți pentru care „îngerul” e un instrument mitologic elementar. Acum poetul este ortodoxist, tradiționalist și continuă alături de Blaga, cântarea jalei metafizice”. Tudor Vianu, raportându-se la Poeme cu îngeri, sublinia că (Alegorism, în Opere, V, 1975). În Calendarul în 1933, Nicolae Crevedia, sporește gradul aprecierilor pozitive, și îl situează pe Voiculescu printre cei
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
fi român, nu «bun român», ci român pur și simplu - scria el În 1937 -, Însemnează a fi [creștin-]ortodox” <endnote id="(707, p. 201 ; vezi și 708, p. 51)"/>. Discipol apropiat al lui Nae Ionescu și cantonat În aceeași zonă ortodoxistă a gândirii politice de extremă dreapta, sociologul Dumitru Cristian Amzăr rezolva cam la fel ecuația identității etnico- religioase : „Românul a văzut pretutindeni creștinul sau păgânul din om. Din epoca aceasta datează identitatea dintre om și creștin, care domină mentalitatea țăranului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
uniți și semeni. Cugetați Însă că există o singură cale de a conjura blestemul care apasă asupra voastră : izbăvirea lui Ahasverus : nimicirea completă !” <endnote id=" (745, pp. 62-64)"/>. Vorbind În 1926 despre „povestea jidovului rătăcitor” și despre „criza iudaismului”, filozoful ortodoxist român Nae Ionescu ajunge și el la concluzia că suferința sau moartea iudaismului ar fi singurele soluții : „Părerea mea este că criza iudaismului e permanentă... Povestea jidovului rătăcitor nu e numai o poveste, ci Însăși expresia neliniștei acestei rase care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
identitatea cerchistă pusă destul de rigid și chiar abuziv sub semnul estetismului. În cartea sa, Cercul literar de la Sibiu , Petru Poantă relativizează unul dintre principiile de existență a Cercului Literar, autonomia esteticului, subliniind evoluția în paralel cu generația cri- terionistă, naționalist- ortodoxistă pe linia Vulcănescu - Crainic - Eliade - Noica. Diferența este una de asumare a unei tradiții culturale, în cazul cerchiștilor fiind vorba de Școala ardeleană - Maiorescu - Eugen Lovinescu. În Surâsul abundenței. Cunoaștere lirică și modele ideologice la Ștefan Augustin‑Doinaș , Virgil Nemoianu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
marginalizați sau excluși în țara noastră cetățeni care aparțin altor etnii, religii, credințe, altui gen? Practicăm oare un patriotism civic, al cetățenilor români indiferent de gen, etnie, rasă, convingeri, credințe, sau am rămas cantonați într-un patriotism etnic, eventual și ortodoxist? Este România în mod egal și țara femeilor, romilor, maghiarilor, evreilor, neortodocșilor, respectiv a oricărui cetățean și contribuabil? Încurajăm politici și discursuri publice astfel încât fiecare să se simtă „acasă”? Acesta, cred eu, ar putea să fie testul moral al revalidării
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
vast subiect de ironie ca români. Probabil că, în acest mod, în sfârșit o bună parte din naționaliștii noștri se vor trezi frate cu ungurul și romul contra neamțului sau marocanului. „Vatra românească” se va vărsa în „vatra europeană”, „vatra ortodoxistă” în cea creștină. Ce îmi este clar este faptul că, în timpul vieții mele am avut șansa să trăiesc în trei societăți diferite ca natură. Pe prima, cea comunistă, aș da-o la câini. Pe cea de-a doua, de tranziție
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
În 1927 scoate, cu G. Nichita, revista Sinteza. De reținut articole despre Eminescu și Arghezi. Mai colaborează la Sburătorul, Gândirea. Din acești ani datează polemica lui G. Călinescu cu reprezentanții noii spiritualități. Mai târziu ironia lui se extinde și asupra ortodoxiștilor, în scrierile cărora, zice criticul, coboară sfântul mucenic Evlampie, sfântul ierarh Averahie, preafericitul Mamant etc. 1928 Scurt popas timișorean, ca profesor. 1930 Scoate revista Capricorn (nr.1 și 2, 1930), din care reținem eseul anti-gîndirist: De disparitione angelorum. 1932 Apare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
am crescut cu macii și strugurii pe câmp. Da: mai păstrez, ca iarba, și-acum, sub pleoape rouă. Da: m-am scăldat în râul cu cânepi la topit. Da: mi-am julit genunchii în vișini și-n cireși. Capitolul XXVII ORTODOXIȘTII NICHIFOR CRAINIC Deși nuanțări mistice ale tradiționalismului se văd la mulți contemporani, Nichifor Crainic e acela care s-a străduit să dea o doctrină organizată. Cultura e, după el, un amestec de imponderabile și factori vizibili: sânge, limbă, pământ românesc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Gândirea în noua serie redactată de Nichifor Crainic și ilustrată de pictorul Demian. Toți colaboratorii (Zaharia Stancu, Ion Marin Sadoveanu, D. Ciurezu, V. Ciocîlteu etc.) vin cu câte o notă mistică de obicei iconografică. Însă vom constata și alt fenomen. Ortodoxiștii cred în miracole și caută să le verifice în propria-le existență, dincolo de orice figură literară. M. Vulcănescu, presupunând că pictorul Sabin Popp a fost sfânt, regretă incinerarea lui, fiindcă s-a răpit eventualelor moaște putința de a face minuni
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
POEȚI Fabulele lui Vasile Militaru au o mare răspândire, ele sunt însă triviale. V. Ciocîlteu rimează ironic pe tema dualității argheziene noroistele, A. Pop Marțian colectează ecouri din Camil Baltazar, Pillat, Blaga, Gh. Tuleș schițează natura moartă (fructe) în stil ortodoxist, Tudor Măinescu se distrează în genul Cincinat Pavelescu, George Voevidca scrie sonete și versuri în stil popular, G. St. Cazacu cultivă funebrul bacovian. Alții: George Silviu, Ilariu Dobridor, M. D. Ioanid, N. Țațomir, Alexandru Baiculescu. Sunt poeți cărora nu li
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
metamorfoza suprarealistă), Ion Călugăru ș.a. Opinii de substanță vor fi, de asemenea, exprimate în răspunsurile la ancheta cu tema „Noua spiritualitate” (2/1928). Dau curs întrebărilor N. Iorga (noua spiritualitate este una creștină, „divină”), Octavian Goga (de pe pozițiile unui naționalism ortodoxist), E. Lovinescu („noua spiritualitate” o constituie un „conformism etic” grefat pe mistică și ortodoxie), Lucian Blaga (optează pentru mit, transfigurarea realității și metafizică), Nichifor Crainic (afirmă o poziție tradiționalistă extremă, definită ca naționalism integral), Șerban Cioculescu (vede în noua spiritualitate
TIPARNIŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]