312 matches
-
avut(și au) cuvântul vechi „minge” (de oină), dar nu au creat cuvinte hibride precum „fot-minge” sau „hand-minge”. De aici efectul pozitiv al schimbului de cuvinte dintre limbi și adoptarea de neologisme, dar numai după o prealabilă transformare structurală ortografică, ortoepică și gramaticală. Limba română aplică și alte reguli de adoptare a cuvintelor străine. Le scurtează uneori, dându-le o formă specifică limbajului românesc. Îmi aduc aminte de un neologism din secolul trecut „balonseid”, pronunțat inițial „balonzaid”, apoi „românizat” sub forma
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
cu tine pentru a-ți îndeplini toate mofturile perforezi cu sonda al doilea strat de enzime metafore cu care te deplasezi cu ușurință până la țesutul adipos pe care plutesc zeii întorși cu burta-n sus ca niște mortăciuni lexicale, ortografice, ortoepice și fonetice ori de metaloplastie, mai zice artistul plastic ai asistat la prima dizertație, mi-a mai spus ține ochii închiși și așteaptă semnalul de sus poate ai noroc să ajungi până se crapă de ziuă pe tărâmul oamenilor cu
VIS DE SLĂBIRE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345453_a_346782]
-
cu tine pentru a-ți îndeplini toate mofturile perforezi cu sonda al doilea strat de enzime metafore cu care te deplasezi cu ușurință până la țesutul adipos pe care plutesc zeii întorși cu burta-n sus ca niște mortăciuni lexicale, ortografice, ortoepice și fonetice ori de metaloplastie, mai zice artistul plastic ai asistat la prima dizertație, mi-a mai spus ține ochii închiși și așteaptă semnalul de sus poate ai noroc să ajungi până se crapă de ziuă pe tărâmul oamenilor cu
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
care nu ține pasulcu tine pentru a-ți îndeplini toate mofturileperforezi cu sonda al doilea strat de enzimemetafore cu care te deplasezi cu ușurințăpână la țesutul adipos pe care plutesc zeiiîntorși cu burta-n sus ca niște mortăciuni lexicale, ortografice, ortoepice și foneticeori de metaloplastie, mai zice artistul plasticai asistat la prima dizertație, mi-a mai spusține ochii închiși și așteaptă semnalul de suspoate ai noroc să ajungi până se crapă de ziuăpe tărâmul oamenilor cu țurloaie și umeri de gipsm-am
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
se urmărește, în final, producerea unei impresii puternice. Pe lângă sustenție, autorul folosește și zeugma; el suprimă exprimarea unor cuvinte, în prima fază a operei, pentru a le exprima în final, având același efect artistic, de a uimi. Conform Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, punctele de suspensie indică „o întrerupere a șirului vorbirii“. Această întrerupere este definitivă, în finalul operei, deoarece autorul nu vrea să-și exprime în totalitate gândurile. Astfel, mărește efectul dorit, de a-l menține pe
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
română, căreia i-a consacrat o mare parte a activității sale de cercetare, de difuzare și aprofundare a analizei structurilor, bogăției, originalității ei expresive. În 1935 a tipărit lucrarea La Prononciation du roumain, cu o riguroasă sistematizare a aspectelor fonetice, ortoepice, gramaticale ale rostirii literare românești. A fost începutul unor cercetări de profunzime, dar și de mare întindere documentară asupra particularităților de construcție a sistemului limbii române, de la fonetică și lexic la gramatică și stilistică. În octombrie 1936 L. a inaugurat
LOMBARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287848_a_289177]
-
important să-i deprindem a nu folosi cuvinte numai cu aproximație, cu sensuri „deduse” din anumite enunțuri. În ajutorul celor ce nu au siguranță în exprimare se recomandă a se apela la instrumente normative: pentru corectitudinea formală - la Îndreptarul ortografic, ortoepic; pentru sensuri la dicționare de sinonime, antonime, cuvinte polisemantice, DEX, etc; Elevii citesc mult, urmărind subiectul în sine, însă puțini sunt acei care se opresc asupra notelor ce explică termeni noi. Ei trebuie să se obișnuiască să folosească în exprimare
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
pot fi: exerciții orale și scrise; b. în funcție de natura faptelor de limbă care se aplică în exerciții, distingem: exerciții fonetice, de vocabular, morfologice și sintactice; c. în funcție de natura priceperilor și deprinderilor pe care le formăm elevilor, pot fi: exerciții ortografice, ortoepice, de punctuație, lexicale, gramaticale, stilistice; d. după gradul de interdependență pe care-l pretinde rezolvare lor, distingem două mari categorii de exerciții: de recunoaștere și cu caracter creator. (1) Exercițiile, indiferent de tipul abordat trebuie să îndeplinească un rol educativ
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
citirii corecte, adecvate (p. 7). CITAT RETRAS!!! Punctuația oferă așadar reguli de organizare sintactică a unui text, ea fiind un auxiliar grafic al sintaxei (avem În vedere atât sintaxa propoziției, cât și a frazei). După o definiție din Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație (1995, p. 49), punctuația constituie „un sistem de semne convenționale, care au rolul de a marca În scris pauzele, intonația, Întreruperea cursului vorbirii”. Anumite semne de punctuație pot fi obligatorii, facultative sau interzise. Bunăoară, Înainte de conjuncțiile iar
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
apare pe copertă, În bibliografie, locul său va fi luat de instituția care editează cartea. Exemplu: Academia Română, Dicționarul general al literaturii române. P-R, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006. Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, DOOM. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, Univers Enciclopedic, București, 2005. Dacă o lucrare are și subtitlu, va fi menționat și acesta, exact așa cum apare pe foaia de titlu, și va fi scris tot cu
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Educational Publishers Inc. 10. Sunt invocate și lucrări aflate În manuscris, respectiv surse orale (simpozionul 60 de ani de la cercetarea sociologică a plasei Dâmbovița, organizat În decembrie 1999). FIGURĂ!!! Academia Română. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, DOOM. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 870 1. Când lipsește autorul de pe coperta unei lucrări, iar În locul acestuia apare o instituție, se trece instituția respectivă, iar „intrarea” se face
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Techniken literaturwissenschaftlichen Arbeitens, Cornelsen Verlag, Stuttgart. ***, 1993 Abrége du Code typographique a l’usage de la presse, CFPJ, Paris. ***, 1993 The Chicago Manual of Style. The Essential Guide for Writers, Editors, and Publishers, The University of Chicago Press, Chicago. ***, Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație, Editura Univers Enciclopedic, București. Achtert, Walter S.; Gibaldi, Joseph, 1985, The MLA Style Manual, Modern Language Association of America, New York. Andronescu, Șerban C., 1997, Tehnica scrierii academice, Editura Fundației „România de Mâine”, București. Avram, Mioara, 1987, Probleme
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
la unii? În 1953, cu unele modificări, proiectul este aprobat de prezidiul Academiei, devenind Norme privind ortografia limbii române, aprobate la 16 septembrie același an de Gh. Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Miniștri printr-o hotărâre publicată și în Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație apărut în octombrie 1953. Noile norme urmau să intre în vigoare de la 1 aprilie 1954. De altfel, în 1953, acest îndreptar ortografic, precum și lucrarea lui D. Macrea Probleme de fonetică sunt singurele apariții editoriale referitoare la limba
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
că mă numesc Aspazia Leșu și sunt româncă de origine leșească, adică poloneză, după cum spune și numele: leș, adică polonez, în cazul meu, poloneză. ADV Leșa Aspazia, conform acordului dintre subiect și predicat ! ASP Da. Dar din punct de vedere ortoepic mă numeam inițial Leșinschi după cum arată un act original în copie xerox cu timbru care e de la o mie și patru sute și ceva și autentificat cu ștampila Primăriei din New ork. Ce ziceți ? Gore Zic că la o mie patru sute
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Dile ma, România literară, Lettre internationale și Tabu. Mulțumiri tuturor. Cu mult drag mulțumesc celor două Ioane care mi-au citit cartea cu creionul în mână și care, spre rușinea mea, mi-au găsit destule abateri de la regu lile ortografice, ortoepice, de punctuație și chiar de circulație (în povestea în care se umblă cu volanul pe dreapta)... Last but not least, mulțumesc Editurii Huma nitas pentru cecul în alb cu care mă creditează în continuare.
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Raiu Stavrescu, piesa "Maria Tudor", dramă în 4 acte de Victor Hugo, tradusă de Const. Negruzzi. Amintim că d-nul Manolescu, d-na beneficientă și d-na Conta au jucat bine, dacă vom abstrage de la unele deprinderi de rostire contrare ortoepici românești și de la unele intonări retorice false. Am spus-o de mai multe ori că un n nazal de felul celui franțuzesc nu există în limba românească și pronunția conte, contra, în care o și n să se rostească ca
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
termeni ambigui sau construcții sintactice echivoce. Absența clarității generează obscuritatea (formulări confuze, construcții sintactice neobișnuite), nonsensul (contradicție logică între termenii enunțului), para doxul (afirmație contrară unei opinii general acceptate). Corectitudinea constă în respectarea normelor limbii literare actuale, la toate nivelurile: ortoepic, ortografic și de punctuație, morfosintactic, lexicalsemantic și stilistic textual. Abateri frecvente: hipercorectitudinea (modificări fonetice, grafice sau flexionare determinate de false analogii), anacolutul (discontinuitate sintactică), dezacordul. Proprietatea are în vedere realizarea concordanței dintre conținut și expresie, dintre scopul comunicării și intențiile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
termeni ambigui sau construcții sintactice echivoce. Absența clarității generează obscuritatea (formulări confuze, construcții sintactice neobișnuite), nonsensul (contradicție logică între termenii enunțului), para doxul (afirmație contrară unei opinii general acceptate). Corectitudinea constă în respectarea normelor limbii literare actuale, la toate nivelurile: ortoepic, ortografic și de punctuație, morfosintactic, lexicalsemantic și stilistic textual. Abateri frecvente: hipercorectitudinea (modificări fonetice, grafice sau flexionare determinate de false analogii), anacolutul (discontinuitate sintactică), dezacordul. Proprietatea are în vedere realizarea concordanței dintre conținut și expresie, dintre scopul comunicării și intențiile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
care decide caracterul național al culturii spirituale a unui popor, limba este măsura civilizației unei națiuni, mesagerul caracterului și culturii sale spirituale peste veacuri și generații. Caracterul unitar al limbii, la nivelul unei comunități, este conferit de norme gramaticale, ortografice, ortoepice și de punctuație care urmăresc elucidarea problemelor lingvistice și crearea unui suport teoretic general valabil, precum și introducerea unor instrumente auxiliare aferente procesului de cultivare a limbii. Studierea și utilizarea precisă și corectă a limbii române este nu numai o necesitate
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
și originalitate; să scrie corect, lizibil, respectând alineatul și încadrarea în pagină; să recunoască, să analizeze și să introducă în structuri lingvistice cunoștințele de fonetică, vocabular, morfologie și sintaxă, dobândite; să aplice în scris și să motiveze, oral, normele ortografice, ortoepice și de punctuație prevăzute de programa școlară; să recunoască și să aplice numai abrevierile cuprinse în „Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație” și în „ Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic”; să dovedească sensibilitate și preocupări estetice; să probeze capacități de ordin
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
în structuri lingvistice cunoștințele de fonetică, vocabular, morfologie și sintaxă, dobândite; să aplice în scris și să motiveze, oral, normele ortografice, ortoepice și de punctuație prevăzute de programa școlară; să recunoască și să aplice numai abrevierile cuprinse în „Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație” și în „ Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic”; să dovedească sensibilitate și preocupări estetice; să probeze capacități de ordin intelectiv: gândire logică, independentă, critică, creatoare. În raport cu departajarea obiectivelor operaționale menționate, se pot diferenția sarcinile specifice ce se impun
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
și sintaxă, dobândite; să aplice în scris și să motiveze, oral, normele ortografice, ortoepice și de punctuație prevăzute de programa școlară; să recunoască și să aplice numai abrevierile cuprinse în „Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație” și în „ Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic”; să dovedească sensibilitate și preocupări estetice; să probeze capacități de ordin intelectiv: gândire logică, independentă, critică, creatoare. În raport cu departajarea obiectivelor operaționale menționate, se pot diferenția sarcinile specifice ce se impun realizate la nivelul fiecărei clase, în conformitate cu programele și
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
care formează elevilor priceperi și deprinderi de a opera cu noțiunile de limbă dobândite. Aceste instrumente operaționale se formează și se fixează greu, într-o perioadă îndelungată, printr-o diversitate de exerciții aplicative (ex. de vocabular, ex. de gramatică, ex. ortoepice, ex. ortografice, ex. combinate etc.), implicând o permanentă supraveghere și corectare a exprimării orale și scrise a elevilor, atât în secvențele de activitate frontală, cât și în cele de activitate independentă. Precizăm că fenomenele de limbă nu se învață mecanic
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
orale și scrise, precum și însușirea conștientă a fenomenelor și informațiilor de ordin lingvistic. Realizarea acestui complex obiectiv este un proces de durată, pe toate treptele școlarității și implică, în primul rând, crearea bazelor necesare unei bune cunoașteri a normelor ortografice, ortoepice și de punctuație. Trebuie să precizez că între ortografie, care cumulează regulile scrierii corecte, și punctuație, care reglementează folosirea semnelor de punctuație în raport cu conținutul ideo - afectiv al construcțiilor verbale, incluzând și pauzele și accentele, este stabilită o reală intercondiționare. Astfel
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
corectare a exprimării și pronunției, deoarece ei învață acum pe suportul analizei și sintezei, pe baza reprezentărilor auditive, vizuale și motorii (proprii primului sistem de semnalizare). În clasele III-IV, când elevii învață noțiuni gramaticale în mod organizat, intervin motivările ortografice, ortoepice și de punctuație, motivări care au un caracter destul de limitat, dar îi determină pe elevi să conștientizeze logica internă a regulii, aspectul ei funcțional și câmpul de acțiune al acestor reguli. De exemplu, după învățarea pronumelui și verbului, elevii pot
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]