258 matches
-
mai importante - care se pun În legătură cu dezvoltarea exprimării corecte, orale și scrise, a elevilor la lecțiile de compunere sunt: Însușirea unui vocabular bogat și precis; priceperea de a folosi acest material lexical pe baza legilor limbii române, a regulilor gramaticale ortoepice și ortografice; deprinderea de a exprima oral și În scris, nu numai cunoștințele dobândite la lecții sau din cărți, dar și propriile gânduri și sentimente. Dacă elevul vrea să-și expună Întâmplările, experiența de viață, o face prin conversație la
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
important să-i deprindem a nu folosi cuvinte numai cu aproximație, cu sensuri „deduse” din anumite enunțuri. În ajutorul celor ce nu au siguranță în exprimare se recomandă a se apela la instrumente normative: pentru corectitudinea formală - la Îndreptarul ortografic, ortoepic; pentru sensuri la dicționare de sinonime, antonime, cuvinte polisemantice, DEX, etc; Elevii citesc mult, urmărind subiectul în sine, însă puțini sunt acei care se opresc asupra notelor ce explică termeni noi. Ei trebuie să se obișnuiască să folosească în exprimare
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
pot fi: exerciții orale și scrise; b. în funcție de natura faptelor de limbă care se aplică în exerciții, distingem: exerciții fonetice, de vocabular, morfologice și sintactice; c. în funcție de natura priceperilor și deprinderilor pe care le formăm elevilor, pot fi: exerciții ortografice, ortoepice, de punctuație, lexicale, gramaticale, stilistice; d. după gradul de interdependență pe care-l pretinde rezolvare lor, distingem două mari categorii de exerciții: de recunoaștere și cu caracter creator. (1) Exercițiile, indiferent de tipul abordat trebuie să îndeplinească un rol educativ
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
perfecționată prin reforme succesive în 1904, 1932, 1953 și 1992. Numele proprii, mai ales numele de locuri ca elemente ale limbii romîne, au fost avute și ele în vedere, așa cum am menționat deja, în procesul de normare literară, la nivel ortoepic, ortografic și morfologic. Ultimele realizări în acest domeniu sunt Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii romîne, DOOM, (ediția I, 1982, ediția a II-a, 2005) Prima ediție include cîteva anexe, foarte restrînse cantitativ, privind scrierea și pronunțarea numelor proprii
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mai ales numele de locuri ca elemente ale limbii romîne, au fost avute și ele în vedere, așa cum am menționat deja, în procesul de normare literară, la nivel ortoepic, ortografic și morfologic. Ultimele realizări în acest domeniu sunt Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii romîne, DOOM, (ediția I, 1982, ediția a II-a, 2005) Prima ediție include cîteva anexe, foarte restrînse cantitativ, privind scrierea și pronunțarea numelor proprii, între care nume proprii geografice și nume de locuitori. Ediția a II
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Andrew, Dictionary of Languages. The definitive reference to more than 400 languages, Columbia University Press, New York, 1998, 20042. Delahunty, Andrew (editor), From Bonbon to Cha-Cha. Oxford Dictionary of Foreign Words and Phrases, Oxford University Press, Oxford, 1997, 20082. *** Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzuta și adăugita, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Dinu, Mihai, Fundamentele comunicării interpersonale, Editura ALL, București, 2010. Dixon, R.M.W., Basic Linguistic Theory, vol. 1: Methodology; vol. 2: Grammatical Topics, vol
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ket) din Siberia și na-dené din Alaska, Canada, California, Arizona și New Mexico. De fapt, autorul încearcă să argumenteze existența a șase macro-familii (v. cap. Global Etymologies Involving Six Macro-families, pp. 15-16). 289 LL, p. 31. 290 Cf. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzuta și adăugita, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005 (DOOM, 2005). 291 V., de pildă, Laurent Sagart, Sino-Tibeto-Austronesian. An updated and improved argument, Ninth Internațional Conference on Austronesian Linguistics (ICAL9), 8-11 January
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
școlar, sapă, care până la intrarea în școală se prezenta ca niște complexe sonore nediferențiate. Analiza acustică a elelmentelor componente ale cuvintelor atrage după sine dezvoltarea aparatului verbomotor, care asigură astfel reproducerea și pronunțarea corectă a sunetelor și cuvintelor conform regulilor ortoepice ale limbii materne. Se urmărește apoi ca elevii să facă distincție între nuanțele unor sunete sau între accente Ăea pronume - ia verb; mere spre deosebire de miere; cântă verb la timpul prezent față de cântă verb la timpul perfecul simplu; vesèlă substantiv și
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
Învățătorul subliniază greșeala, elevul va reflecta asupra ei, o va motiva în discuție cu învățătorul și numai dacă nu știe, va fi ajutat de clasă sau de învățător. Este necesar ca elevii să fie obișnuiți să consulte permanent Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație. II. 4.3. Metode și procedee Cercetările întreprinse de pedagogi au scos la iveală că orice metodă s-ar folosi, se poate stimula inițiativa și responsabilitatea elevului, capacitatea de alegere și decizie. Oricare metodă oferă largi posibilități
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
cuvintelor compuse dintr-un text sau din exemple scrise cer elevilor să observe și ortografierea lor. Pentru a nu face confuzii, le prezint elevilor situații și exemple diferite pentru scrierea corectă a cuvintelor compuse: În ceea ce privește cazurile de la, de pe, Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație stabilește scrierea lor separată. Tot la fel sunt simplificate lucrurile și pentru dinspre, despre, dinaintea, dintre, deasupra, dedesubtul, care se scriu într-un cuvânt. Corectez permanent pronunțarea unor pronume și adverbe și atrag atenția elevilor că se
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
majoritate a normelor rostirii literare dintr-un moment dat al evoluției limbii, ortografia are nu numai un important rol conservator, ci și unul activ, de contribuție la făurirea unității limbii literare. III.2.4 Probleme de punctuație În Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație se precizează că în vorbire se stabilesc raporturi logice între cuvinte, grupuri sintactice și propoziții care formează unități aparte din punct de vedere al înțelesului. Pentru a le exprima aceste raporturi vorbirea gramaticală folosește, în afară de procedeele gramaticale
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
în cazul împrumuturilor din limbi care nu cunosc această categorie, situație în care prevalează adaptarea la tipurile flexionare din limba receptoare, uneori influențată de genul natural sau de genul unor sinonime. Cuvântul condensat este redat după propriile norme ortografice și ortoepice, suferind eventuale accidente fonetice uzuale, și este inclus îndeobște în tipul de flexiune cel mai apropiat formal de terminația elementului menținut, de regulă feminină dacă acesta se termină în vocala -e sau -a, caracteristice acestui gen în mai multe limbi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
D deținere), VI-XIV (M Z). București, Editura Academiei Române, 1965-2006. DLRM = Dicționarul limbii române moderne. [Sub direcția lui D. Macrea]. [București], Editura Academiei R.P.R., 1958. Dobridor = Gheorghe Constantinescu-Dobridor, Mic dicționar de terminologie lingvistică, București, Editura Albatros, 1980. DOOM = Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ed. a II-a, revăzută și adăugită [coord.: Ioana Vintilă-Rădulescu], București, Univers Enciclopedic, 2005. Drimba = Vl. Drimba, Împrumuturi românești prin detașare din sintagme determinative turcești, în SCL, XLI (1990), 4, pp. 305-311. ELR = Enciclopedia limbii
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
2003, Generalizing over quantitative and qualitative constructions, în Martine Coene, Yves d'Hulst, From NP to DP. Volume I: The Syntax and Semantics of Noun Phrases, Amsterdam / Philadelphia, John Benjamins Publishing Company, p. 277-295. DOOM2 = Ioana Vintilă-Rădulescu (coord.), Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, București, Univers Enciclopedic, 2005. DSL = A. Bidu-Vrănceanu, C. Călărașu, L. Ionescu-Ruxăndoiu, M. Mancaș, G. Pană Dindelegan, Dicționar de științe ale limbii, ediția a II-a, București, Editura Nemira, 2001. Elbourne, Paul, 2001, "E-type anaphora as
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
termeni ambigui sau construcții sintactice echivoce. Absența clarității generează obscuritatea (formulări confuze, construcții sintactice neobișnuite), nonsensul (contradicție logică între termenii enunțului), para doxul (afirmație contrară unei opinii general acceptate). Corectitudinea constă în respectarea normelor limbii literare actuale, la toate nivelurile: ortoepic, ortografic și de punctuație, morfosintactic, lexicalsemantic și stilistic textual. Abateri frecvente: hipercorectitudinea (modificări fonetice, grafice sau flexionare determinate de false analogii), anacolutul (discontinuitate sintactică), dezacordul. Proprietatea are în vedere realizarea concordanței dintre conținut și expresie, dintre scopul comunicării și intențiile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
să se facă "critici literari și să-i conteste opera". 123 Vezi George Mirea, Junimea și neologismele, Editura Junimea, Iași, 1983. 124 Titu Maiorescu, Critice, Editura pentru Literatură, București, 1967, vol. I, p. 108-109. 125 În mod surprinzător, Dicționarul ortografic, ortoepic și morphologic al limbii române, București, 2005, înregistrează (și, deci, normează), la fel ca Dicționarul omolog din 1983, elemente învechite și regionale ale limbii române, ca și cum lucrările normative, care trebuie să aibă în vedere limba literară curentă, ar putea norma
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
De asemenea, Călinescu arată (op. cit., p. 156) că istoricii literari români sînt lipsiți de o orientare de principiu, nefiind în măsură să acceadă la speculație (=teoretizare generalizantă). 144 Deși documentele care vizează folosirea lui sunt și â, inclusiv Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, din 2005 (Nota 81, p. XCVII), se stipulează că se respectă sînt (scris sânt) la scriitorii care l-au folosit, în mod abuziv, manualele școlare atribuie pe sunt fără discernămînt tuturor scriitorilor, încălcîndu-se atît legea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
corpul academic devine "organizație de masă"). Se înțelege că academicienii occidentali nu au avantaje materiale (precum indemnizații sau gratuități) și nu acced în funcții ministeriale sau de altă natură decît în raport cu valoarea activității lor. 146 În acest sens, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române din 2005, reprezintă, sub unele aspecte, cea mai dezastruoasă realizare a lingvisticii românești din toate timpurile. Această lucrare are însă marele merit de a desființa ultimul pseudoargument folosit de cei care au stricat scrierea limbii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Congresul American și din Afghanistan, de la un taliban care a studiat la Târgu-Mureș. Iese, bineînțeles, scandal, ziarele cu simpatii liberale scriu despre discriminare pozitivă, iar tabloidele patriotice duc acuzațiile și mai departe, asupra tuturor tipurilor de discriminări: convexe, bipolare, piramidale, ortoepice și maniheiste. Faptele însă sunt fapte: vicele udemerist se însănătoșește și Guvernul e nevoit să suplimenteze banii la Sănătate. Cum ar veni, la primul spital. Ca niște fluturași aurii pe mușcătura dintr-un măr Am căutat-o pe domnișoara V.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
să-l scoată din zona vie a vorbirii, îl osifică, îl face bun de pus la muzeu (...) Literatura română s-a gramatizat sută la sută (ehei, de-ar fi chiar așa! n.n.), cuvintele cad în cărți direct din dicționarul ortografic, ortoepic și cum i-o mai fi spunând, scriitorii au devenit cei mai docili emuli ai lingviștilor și grămăticilor." Lingvist și grămătic împătimit este și N. Georgescu, numai că el parcurge drumul invers, de la îndreptare către presupusa eroare, ceea ce-i prilejuiește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
care decide caracterul național al culturii spirituale a unui popor, limba este măsura civilizației unei națiuni, mesagerul caracterului și culturii sale spirituale peste veacuri și generații. Caracterul unitar al limbii, la nivelul unei comunități, este conferit de norme gramaticale, ortografice, ortoepice și de punctuație care urmăresc elucidarea problemelor lingvistice și crearea unui suport teoretic general valabil, precum și introducerea unor instrumente auxiliare aferente procesului de cultivare a limbii. Studierea și utilizarea precisă și corectă a limbii române este nu numai o necesitate
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
și originalitate; să scrie corect, lizibil, respectând alineatul și încadrarea în pagină; să recunoască, să analizeze și să introducă în structuri lingvistice cunoștințele de fonetică, vocabular, morfologie și sintaxă, dobândite; să aplice în scris și să motiveze, oral, normele ortografice, ortoepice și de punctuație prevăzute de programa școlară; să recunoască și să aplice numai abrevierile cuprinse în „Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație” și în „ Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic”; să dovedească sensibilitate și preocupări estetice; să probeze capacități de ordin
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
în structuri lingvistice cunoștințele de fonetică, vocabular, morfologie și sintaxă, dobândite; să aplice în scris și să motiveze, oral, normele ortografice, ortoepice și de punctuație prevăzute de programa școlară; să recunoască și să aplice numai abrevierile cuprinse în „Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație” și în „ Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic”; să dovedească sensibilitate și preocupări estetice; să probeze capacități de ordin intelectiv: gândire logică, independentă, critică, creatoare. În raport cu departajarea obiectivelor operaționale menționate, se pot diferenția sarcinile specifice ce se impun
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
și sintaxă, dobândite; să aplice în scris și să motiveze, oral, normele ortografice, ortoepice și de punctuație prevăzute de programa școlară; să recunoască și să aplice numai abrevierile cuprinse în „Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație” și în „ Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic”; să dovedească sensibilitate și preocupări estetice; să probeze capacități de ordin intelectiv: gândire logică, independentă, critică, creatoare. În raport cu departajarea obiectivelor operaționale menționate, se pot diferenția sarcinile specifice ce se impun realizate la nivelul fiecărei clase, în conformitate cu programele și
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
care formează elevilor priceperi și deprinderi de a opera cu noțiunile de limbă dobândite. Aceste instrumente operaționale se formează și se fixează greu, într-o perioadă îndelungată, printr-o diversitate de exerciții aplicative (ex. de vocabular, ex. de gramatică, ex. ortoepice, ex. ortografice, ex. combinate etc.), implicând o permanentă supraveghere și corectare a exprimării orale și scrise a elevilor, atât în secvențele de activitate frontală, cât și în cele de activitate independentă. Precizăm că fenomenele de limbă nu se învață mecanic
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]