313 matches
-
tipologica, Viorica S. Constantinescu, Mihai Capșa, Irina Hăilă, Livia Iacob 1 Manuel Castells, The Internet Galaxy. Reflections on the Internet, Business and Society, Oxford University Press, 2002, p. 1. 2 În toate lucrările de referință în domeniul Internetului, Internetul se ortografiază cu majuscula, "cu I mare", după cum atenționează Andrew S. Tanenbaum, în Rețele de calculatoare, Editura Computer Press Agora, Tg. Mureș, 1998, p. 15, întrucat "Internetul colecția de rețele interconectate, numită inter-rețea sau internet reprezintă un internet mondial, specific, care este
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
emendauit: multabo mina); distribuie greșit replicile În drame; Înțelege greșit ligaturile, prescurtările și alte semne și le scrie așa cum le-a Înțeles; caută să dea sens unui pasaj pe care nu Îl Înțelege sau care i se pare greșit; modernizează ortografia sau formele vechi de limbă; sau, pur și simplu, greșește. II. Diferențe cantitative În minus apar atunci cînd copistul scrie o singură dată litere, silabe sau cuvinte care se repetă (hemigrafie, haplografie); sare de la litere / silabe /cuvinte la altele ulterioare
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
de pronunțare și scriere și să se conformeze lor aplicându se fără nicio abatere, consecvent, în orice împrejurare. Este necesară o perioadă de cultivare a exprimării orale a elevilor, de ridicare a ei la nivelul limbii uzuale îngrijite. De aceea ortografia și punctuația nu se învață doar în orele special consacrate acestui scop, ci în toate împrejurările în care elevii sunt puși în situația de a se exprima în scris. În momentul studierii sunetelor trebuie depistate și eventualele greșeli de pronunție
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
să se afle pronumele personal, formă neaccentuată sub următoarele forme: ne, ne-, ne: Ortografia pronumelui reflexiv impune discutarea unor situații asemănătoare cu cele ale pronumelui personal. Formele accentuate se scriu într-un singur cuvânt Ăsie, sieși), iar formele neaccentuate se ortografiază cu liniuță de unire când formează silaba cu un cuvânt. Dispunând de un înalt grad de abstractizări și generalizări elevii clasei a IV-a motivează ortografierea formelor neaccentuate astfel: și-au imaginat au imaginat, sieși și - pronume personal, formă neaccentuată
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
rezultat prima lucrare lexicografică modernă în care sensurile cuvintelor românești sunt exemplificate cu scurte contexte și cu formele echivalente semantic din alte limbi. Petru Maior marchează începuturile filologiei românești în trei privințe. Primul aspect constă în înlocuirea alfabetului chirilic cu „ortografia romană sau latino-românească”, înlocuire motivată prin aceea că astfel intrăm în posesia „cheii cu care cele ascunse ale rădăcinii cuvintelor se deschid”, în sensul că putem percepe direct originea latină a cuvintelor românești. Cu această motivație lexiconul este structurat pe
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Daneri recibió el segundo Premio Nacional de Literatura. El primero fue otorgado al doctor Aita; el tercero, al doctor Mario Bonfanti“. În mod obișnuit, numele epopeii Cântecul Cidului, care narează isprăvile lui Rodrigo Días de Vivar, supranumit El Cid, se ortografiază În limba spaniolă Cantar de Mío Cid. Parafrază a unei expresii similare din romanul Don Quijote, sugerând că „orice naș Își are nașul“ sau „cine ridică sabia de sabie va pieri“. Semidoctul Mario Bonfanti se referă la celebra poetă mistică spaniolă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
rostește un înțeles concret, încît se evită învățătura mecanică. Rostind cuvinte cu înțeles concret, i se prezintă o icoană în minte; el învață cugetând. Abecedarul d-lui Petri e scris cu semne, adică cu ortografia de dincoace de Carpați. Zicem ortografie pentru ca să fim înțeleși, deși aplicat la modurile noastre de a scrie cuvântul cuprinde o contradictio in adjecto. Cum se pot numi într-adevăr mai multe moduri de-a scrie ortografii când între toate nici una nu e bună sau esclusiv numai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
oglindi originile cuvintelor. Ca oglindă a pronunției aceleia care s-a recunoscut de cătră poporul întreg ca ortoepică, și aceasta nu prin convenție, ci în mod istoric, ea trebuie să păstreze acest caracter. Filologia poate schimba întru-cîtva ortoepia, și atunci ortografia [î]i urmează pe această cale. Mai departe nu merge, nu trebuie să meargă legătura între acea știință abstractă și-ntre scriere, care trebuie să fie accesibilă cu înlesnire poporului întreg. Cu toate acestea noul Abecedar este un progres spre
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a se acomoda mai mult anului scolastic, se va începe cu luna lui octomvrie și să va încheia cu luna lui septemvrie. {EminescuOpX 150} Din făscioara l reproducem următoarele considerațiuni care au făcut pe redactor a primi în scrierea sa ortografia cu semne. Adoptând și noi, în locul ortografiei "etimologice" de până acum, ortografia "cu semne", ne simțim de obligați a îndica motivele cari ne-au îndemnat a face aceasta. Ele sânt pe scurt următoarele: 1. Ortografia etimologică nu este destul de precisă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sta scris: timpuriu, amicetia. Unii mai pronunțau: gerunz, alții gerundiu, unii concorză, alții concordie, și așa mai departe, Ce să va alege de limba noastră urmând mai încolo pe calea aceasta? 3. Majoritatea precumpănitoare a românilor respinge [în original: prohorescează) ortografia etimologică și nu sânt pe semne că aceasta majoritate să va supune minorității; din contră, ortografia etimologică pierde pe zi ce merge tot mai mult din terenul avut. Nici că este mirare, deoarece: 4. Ortografia cu semne este neasemănat mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
recunoscut, pentru noi cestiunea ortografică este definitiv decisă; căci doară nu vom introduce, ca vechii egipteni, trei moduri de scriere, unul pentru începători și popor, altul pentru învăți și al treile pentru monumente? Iacă motivele pentru care am primit noi ortografia cu semne! Sumarul fascioarei I-a e următorul: Ioan Amos Comenius. - Băncile de școală (cu ilustrațiuni). - Importanța și utilitatea studiului limbei române. - Geometria în școala poporală - Din calculul [în original: computul] cu frângeri vulgare. - Pentru primul învățămînt din istorie. - Câteva
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
studiului limbei române. - Geometria în școala poporală - Din calculul [în original: computul] cu frângeri vulgare. - Pentru primul învățămînt din istorie. - Câteva observațiuni relative la orele de lectură în școala poporală. - Regule de toate zilele pentru învățători începători (în original: incipiențit. - Ortografia cu semne. - Pentru "Școala romînă". - Varietăți. - Bibliografie. Ceea ce ne cam miră în foaia pedagogică a d-lui Petri e reproducerea nimicurilor d-lui A. Vizanti. Dar, în sfârșit, multor scriitori de peste Carpați li se întîmplă nenorocirea de a lua la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
savante, altele au fost comunicate În fața unui auditoriu academic, altele sunt inedite. Dar toate au fost revăzute, armonizate sau rescrise În vederea integrării lor În volumul de față, astfel Încât a rezultat o carte cu totul nouă. Numele maghiare de persoane sunt ortografiate cu numele de familie Înaintea numelui de botez, pentru a respecta o veche convenție specifică ortografiei românești din Ardeal, care pretinde preluarea acestei reguli din limba maghiară și În textele românești. Deși astăzi, după cum remarca Alina Mungiu-Pippidi, maghiarii Înșiși abandonează
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
văzut, ofereau, pe lângă aceste versiuni, și numeroase ediții În limba germană. Chiar dacă sursa nu este, de regulă, menționată, anumite particularități lingvistice sau ortografierea numelor proprii atestă această orientare. Dacă, În Principate, „Richard”, de pildă, devine „Ricard” sau chiar „moșul Rișar” (ortografiat fonetic după traducerea franceză), În Transilvania avem de a face cu „Rihard”, ortografiat conform pronunției germane. În fine, În ceea ce privește prezența lui Franklin XE "Franklin" În presa din prima jumătate a veacului al XIX-lea, trebuie menționat și faptul că popularitatea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nu este, de regulă, menționată, anumite particularități lingvistice sau ortografierea numelor proprii atestă această orientare. Dacă, În Principate, „Richard”, de pildă, devine „Ricard” sau chiar „moșul Rișar” (ortografiat fonetic după traducerea franceză), În Transilvania avem de a face cu „Rihard”, ortografiat conform pronunției germane. În fine, În ceea ce privește prezența lui Franklin XE "Franklin" În presa din prima jumătate a veacului al XIX-lea, trebuie menționat și faptul că popularitatea acestuia e Întreținută de imaginea legendară a personalității sale, așa cum e conturată aici
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pictorului pentru mulți privi- tori poate părea excesivă. Tablourile sunt sem- nate cu claritate caligrafică, punând la vedere, dar integrat întregului, numele cu inițialele C. D. Stahi, însoțite de locul și anul când a fost executată lucrarea. Numele său este ortografiat în mai multe moduri: Stahi, Stachie, iar locul, în afară de capitala Bavariei, Munchen, orașul Iași ne va apărea transcris în ortografie germa- nizată drept ”Yassy”, ca o posibilă cochetărie a autorului cu apropierea și în acest mod de spi- ritul european
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
dar era acceptat nu numai de localnici, ci și de locuitorii satelor vecine, pentru că citea evanghelia moldovenească, și preferat preoților tineri, care țineau slujba În limba slavă. CÎt despre presa În limba română, toate Încercările eșuaseră. Ioanu Răutu, cum Își ortografiază personajul numele, se plîngea Într-o scrisoare trimisă din Siberia că În Basarabia nu putemu a avea uă singură gazetă românească și uă singură carte românească. Abuzurile administrației rusești În Basarabia se datoresc, cel puțin parțial, lipsei de reacție a
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
enunț în care să evidențiezi sentimentele exprimate în această poezie. 5. Propune sinonime pentru cuvintele: cărări, crengi, străbat. 6. Scrie propoziții în care cuvântul pline să aibă sensuri diferite. 7. Construiește propoziții în care cuvintele iar și des să se ortografieze altfel decât în text. 8. Analizează verbele din a doua strofă a poeziei. 9. Ce parte de vorbire reprezintă cuvîntul "i" în "umbrai"? Alcătuiți o propoziție în care cuvântul "i" să fie altă parte de vorbire învățată decât cea din
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
acestor împrumuturi la normele fonetice și grafice ale limbii române. În acest sens menționam cuvântul clovn pronunțat adesea clown, deși s-a adaptat la normele fonetice și grafice românești. În altă ordine de idei anglicismele pătrunse în limba vorbită se ortografiază fonetic: blugi (engl. blue jeans). În concluzie anglicismele reprezintă o realitate, iar atitudinea vorbitorilor și a specialiștilor trebuie să fie una rațională, cântărind atât avantajele cât și dezavantajele. Ultimele sunt reprezentate de construcțiile pleonastice, pe când avantajul este constutuit de faptul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92811]
-
acceptat nu numai de localnici, ci și de locuitorii satelor vecine, pentru că citea „evanghelia moldovenească“ (1, 28), și preferat preoților tineri, care țineau slujba în limba slavă. Cît despre presa în limba română, toate încercările eșuaseră. Ioanu Răutu, cum își ortografiază personajul numele, se plîngea într-o scrisoare trimisă din Siberia că „în Basarabia nu putemu a avea uă singură gazetă românească și uă singură carte românească“ (5, 281). Abuzurile administrației rusești în Basarabia se datoresc, cel puțin parțial, lipsei de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nenorociri. Chiar însuși Emar-Hud, făcând exces de crospec a peregrinat în spațiu și timp, fără putința de a se readuna "într-un unic focar", pierzându-și interminabil identitatea și trăind propriu-zis în oglindă. Din această cauză el pretindea că-și ortografiază numele Emar-Hud, însă varvarienii descopereau profilându-se doar numele Mare-Duh... Aceste bizare note aveau în final trei fraze scrise cu litere de tipar: "Tragedia smintirii lui Emar-Hud, omenirea în primejdie! Trebuie găsită formula lui Lamparia! Aceasta-i singura noastră problemă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
plan a culturii românești": "În caz că se utilizează forma neasimilată, spre a da un aer livresc scriiturii, atunci aspectul articulat trebuie scris "motto"-ul, ca și în cazul altor neologisme neasimilate, precum "kitsch"-ul ..." (și nu "kitschul" sau "kitschului" cum este ortografiat de dl Manolescu la pag. 1126). Referitor la "ciudățenia produsului", Th. Codreanu își expune argumentele pe întinsul a șapte capitole, șase dintre ele având drept subiect central noțiunea canonului. La apariția Istoriei... manolesciene, Th. Codreanu era conștient de faptul că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
diacronică a teoriilor limbii în raport cu pătrunderea lor în programe și manuale școlare. 12. Transpunerea didactică: de la lingvistică la didactică. 13. Limba română în context romanic și european si posibilități de valorificare didactică prin multilingvism a fondului etimologic ala limbii. 14. Ortografia și problemele metodologice ale predării ei în ciclul gimnazial și liceal. 15. Problemele de scriere și exprimare din perspectiva metodicii lor. 16. Direcții de dezvoltare în predarea limbii și literaturii române. 17. Influența curentelor pedagogice asupra predării disciplinei limba și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în: RPed, 24, No. 9, 1975, coperta 3. [9] BARBU, FLORIN, Perceperea vizuala a consoanelor limbii române de către elevii surzi [cu 3 figuri în text], Rped, 24, nr.6, 1975,34-37. [10] BELDESCU, G., Despre raporturile dintre pronunția literară și ortografie în practica predării limbii române, LL, 2, 1975, 367-371. [11] BELDESCU, GEORGE; POPESCU, ION, Gramatica limbii române (cu noțiuni de vocabular și fonetică). Manual pentru licee pedagogice. București, EDP, 1975, 356 p. [12] BORA, ALEXANDRINA, Elemente de instruire programată în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
7, 1994, 7-10 [compunere, comentariu, gramatică], [127] MINISTERUL învățământului. Examen de bacalaureat, iunie 1994. Limba și literatura română. Subiectele, Excelsior, 3, nr. 7, 1994, 10-11 [compunere, comentariu]. [128] MOCEANU, OVIDIU, Limba română (Compendiu). în sprijinul pregătirii elevilor pentru examene. I. Ortografie și punctuație. II. Vocabularul. III. Fonetica. IV. Morfologia; V. Sintaxa. [Pitești], Editura Vlasie, 1994, 168 p. [129] MODELE de subiecte pentru examenul de admitere în liceu și școala profesionala, ȘcV, 4, nr. 4, 1993, 11. [130] MOLAN, VASILE, MARCELA PENES
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]