2,477 matches
-
cu volumul al doilea, conținând acea riguroasă selecție de epistole. Totuși, ideea unui tom cuprinzând integralitatea corespondenței caragialiene află o fărâmă de bunăvoință la cronicar, citând, din ediția în două volume, din 1971, de Opere largile referințe la aplicațiile de ortografie, ortoepie, la "fonetica specială" a clasicului, din care era de învățat ceva. Ocazie, se pare, iremediabil pierdută de mine: "...pentru a realiza o ediție corespunzătoare a corespondenței de asemenea corectă, dl. Barbu Cioculescu ar fi trebuit ca, ținând seama de
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
un subiectivism în adevăr de neiertat: am rămas cu această preferință din anii adolescenței. în ediție, m-am gândit a păstra ceva din parfumul epocii. Poate am greșit. În același scrupul nu am dus la limită aplicarea normelor actuale de ortografie și ortoepie, spre a nu răpi cititorului posibilitatea de a auzi mesajele caragialiene așa cum fuseseră scrise. Dar în acest mod m-am atins cât mai puțin de integritatea textului. Nu am procedat așa însă când, neintervenind, textul ar fi apărut
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
numără 7 silabe, nu 6, și ar fi îndreptat din mers eroarea. În aceste condiții, ar fi prea mult totuși să-i pretindem să observe lucruri mai rafinate, căci poetul scrie uneori și cu doi i, dar numai atunci când în ortografia actuală sunt necesari trei. Copii în pensioane, în grafia lui Macedonski, se va transcrie Copiii în pensioane..., nu ad litteram cum o face d-sa. Interesant e că multe variante corecte sunt înregistrate la Note... Nu știa de ele din moment ce
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
face d-sa. Interesant e că multe variante corecte sunt înregistrate la Note... Nu știa de ele din moment ce le-a înregistrat (manu propria?) sau a fost mai ușor să reproducă ediția Marino, o dată cu erorile de acolo? Să judece cititorii! 5. Ortografia etimologică din- tr-o altă fază îi joacă editorului alte feste. Rom. urzesc îl continuă pe lat. ordior, ordiri. Natural, Macedonski scrie (la 1874) urdesc. Știți cum e reprodus acesta? De necrezut : vin dese! Diferența de sens e evidentă, gafa penibilă
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
Rodica Zafiu Una dintre dificultățile de stabilire a normei în ortografia românească privește alegerea între s și z, mai ales în poziție intervocalică; problema - foarte controversată în trecut - pare acum redusă la o anume incertitudine asupra unor cazuri particulare, fără îndîrjiri polemice și dezbateri teoretice. Fapt semnificativ, modificările introduse în această
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
o scădere a sensibilității "latino-romanice": în trecut, împotriva unor grafii cu z s-au pronunțat oameni de cultură pentru care franceza era un reper permanent și care simțeau îndepărtările față de etimonul romanic ca pe o greșeală gravă. Mioara Avram, în Ortografie pentru toți (1990), consacră acestei oscilații un capitol ("s sau z?") în care explică datele problemei: aceasta "se pune în special la neologisme: fie din pricina etimologiei multiple a unora dintre ele, fie din pricina contradicției dintre scrierea cu s și pronunțarea
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
se pune în special la neologisme: fie din pricina etimologiei multiple a unora dintre ele, fie din pricina contradicției dintre scrierea cu s și pronunțarea cu șzț în unele limbi sursă (franceza și germana)" (p. 73). în noul DOOM, s-a schimbat ortografia pentru conclusiv și oclusiv - care se scriu acum concluziv și ocluziv, ca și concluzie și ocluziune (ortografii care erau deja impuse) - și pentru filozof (cu întreaga familie lexicală: filozofie, filozofic etc.) - la care se recomandă grafia cu s: filosof (filosofie
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
dintre scrierea cu s și pronunțarea cu șzț în unele limbi sursă (franceza și germana)" (p. 73). în noul DOOM, s-a schimbat ortografia pentru conclusiv și oclusiv - care se scriu acum concluziv și ocluziv, ca și concluzie și ocluziune (ortografii care erau deja impuse) - și pentru filozof (cu întreaga familie lexicală: filozofie, filozofic etc.) - la care se recomandă grafia cu s: filosof (filosofie, filosofic), acceptându-se ca variantă literară și cea cu z. Au rămas neschimbate - adică scrise (și pronunțate
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
pentru că verbul provine din fr. saisir, în care al doilea s se pronunță z), în vreme ce uzul alesese deja (din comodități și preferințe spontane de pronunție) forma a sesiza. De altfel, în 1929, Sextil Pușcariu (în articolul Proiect de reformă a ortografiei române) preciza că se scriu și se rostesc "numai cu s: Asia, aterisa, basin, busolă, disertație, disident, francmason, furnisor, husar, piesă, vitesă" (Cercetări și studii, p. 318). Lista e instructivă, pentru că formele puse atunci pe același plan au avut evoluții
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
disertație / dizertație, disident / dizident; în fine, constatăm o impunere fără drept de apel a lui z în celelalte cuvinte - ateriza, bazin, furnizor, viteză -, în așa măsură încît ni se pare chiar ciudat să le vedem incluse în aceeași serie. Chestiunea ortografiei s/z a fost mult discutată de lingviștii români - de pildă la congresele filologilor din anii '20; nici pe atunci atitudinile specialiștilor nu erau lipsite de contradicții: de pildă, unii partizani ai renunțării la â etimologic erau pentru menținerea lui
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
aparte. Aparținînd patrimoniului culturii generale, fiind cuvinte ale civilizației, ele trebuie să-și păstreze o anumită fizionomie, să nu se îndepărteze prea mult de cum sînt scrise în alte limbi. Ca și numele proprii, nu le putem schimba în totul după ortografia noastră" (articol din 1931-1932, în Opere, I, 1968, p. 575). Trecerea timpului dovedește că sensibilitatea la cuvinte se tocește prin uz; chiar bunii cunoscători de franceză nu cred că mai suferă din pricina formei viteză (fr. vitesse), cuvînt care nu mai
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
după nici unul" (p. 220); Ar trebui să ne compilăm un sistem; dar în această privință la noi nu s-a făcut pînă acum absolut nimic"; "Academia noastră nu s-a ocupat cu acest lucru; de atâția ani se ocupă cu ortografia și vor trece mulți ani pînă va ajunge la punctuațiune". Între o punctuație care să urmeze ritmul și pauzele vorbirii și una care să marcheze raporturile sintactice, autorul crede că românii ar trebui să construiască sistemul "mai potrivit cu temperamentul vorbirii
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]
-
Temesvári Hírlap din 8 februarie 1929). „A apărut: Mic dicționar ortografic. Potrivit cu Hotărârea Consiliului de Miniștri, Academia R.P.R. a dat publicității Mic dicționar ortografic. Această lucrare, elaborată de Institutul de Lingvistică București al Academiei R.P.R. , cuprinde noile norme privitoare la ortografia limbii române și un index de cuvinte destinat să ilustreze aplicarea acestor norme“. (Drapelul Roșu din 7 februarie 1954). „Împărțirea primelor de vechime pentru munca neîntreruptă subteran. Zilele trecute în sala de festivități a clubului minier din Caransebeș, într-un
Agenda2004-6-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282031_a_283360]
-
putea participa la spectacolul și gala de premiere din 15 iunie. Manuscrisele nu se returnează autorilor. Informații suplimentare se pot obține la tel. 021 322 69 57 (tel./fax 021 326 21 87). din presa vremii acum... 100 ani „Modificarea ortografiei. Ziarele bucureștene aduc știrea, că în ședința plenară de sâmbătă, Academia Română a luat în considerare raportul d. lui T. Maiorescu asupra modificării ortografiei“. (Controla din 10 aprilie 1904). „Duel Lendl-Ioanovich. Deputatul dietal Dr. Lendl Adolf și Ioanovich, protonotarul comitatului Timiș
Agenda2004-15-04-cultural () [Corola-journal/Journalistic/282279_a_283608]
-
021 322 69 57 (tel./fax 021 326 21 87). din presa vremii acum... 100 ani „Modificarea ortografiei. Ziarele bucureștene aduc știrea, că în ședința plenară de sâmbătă, Academia Română a luat în considerare raportul d. lui T. Maiorescu asupra modificării ortografiei“. (Controla din 10 aprilie 1904). „Duel Lendl-Ioanovich. Deputatul dietal Dr. Lendl Adolf și Ioanovich, protonotarul comitatului Timiș au fost condamnați la câte 5 zile de arest, fiindcă au duelat“. (Temesvarer Zeitung din 15 aprilie 1904). 75 ani „Expoziție. La Uzinele
Agenda2004-15-04-cultural () [Corola-journal/Journalistic/282279_a_283608]
-
aș fi crezut că merge Ťantreulť, dar am văzut că cei de la București se făceau că sunt nedumeriți, așa că las la aprecierea dșumneațvșoațsștrăț între aceste două cuvinte. 3) Urmează, apoi, după cum e pe manuscris, coloană cu coloană, dar greșelile de ortografie nu mă privesc pe mine, ci pe dșumneațvșoațsștrăț. Manuscrisul ce vi l-am dat e o transcriere făcută de un frate al meu, mic licean, iar dșumneațvșoațsștrăț n-ați binevoit să veniți a doua zi, ca să vedem ce e de
O scrisoare necunscută a lui Gib. I Mihăescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12378_a_13703]
-
pentru secția de istorie și arheologie”; putem ști astfel că textul maghiar comunica doar că monumentul a fost construit în primul an (de la încoronare) al regelui Ferdinand al V-lea, pe lângă “drumul impracticabil care s-a adus în rând”. O ortografie de demult Textul românesc este mult mai interesant, în primul rând din punct de vedere lingvistic, o reproducere aproximativă - ținând cont de foarte posibilele erori de transcriere - arătând după cum urmează: „Quésta cruce Christineasca/ aqui éste rádicat/ intr’un’ multiemire altá
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
foarte posibilele erori de transcriere - arătând după cum urmează: „Quésta cruce Christineasca/ aqui éste rádicat/ intr’un’ multiemire altá/ la Creator dedicat’/ che póturó prin sudore/ lutól questo a patri/ Sakálhasán in socié/ co’ Beregszon’ romani”. Veți fi de-acord că ortografia a evoluat întrucâtva din 1831 și până astăzi. Într-o traducere româno-...română, inscripția relevă că „această cruce creștinească aci este ridicată întru mulțumire ‘naltă, la Creator dedicată, că putură prin sudoare lutul acesta al patriei cei din Săcălaz asociați
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
Asociației "Astra" de la Șomcuta, plecînd apoi acolo cu cunoscuții săi, așa cum, cu trei ani înainte, plecase de la Blaj, cu colegi de acolo, la Alba-Iulia, la adunarea generală a"Astrei (16/28017/29 august 1866), unde a ascultat discursul despre unificarea ortografiei limbii române al lui I. Cipariu, pe care poetul l-a amintit mai tîrziu în Curierul de Iași, subliniind printre scrierile acestuia și "dizertații istorice ținute la adunările generale ale Asociației Transilvane." "Un al doilea fapt de folclor, - scria Perpessicius
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
de cititori, reproduse adesea cu semnătură, pot fi supuse unor modificări redacționale. Un caz special e cel al "curierului sentimental", rubrică prin care e stimulată producerea de texte de către persoane cu nivel de instrucție foarte diferit, uneori cu competențe de ortografie și punctuație destul de limitate; textele lor conțin destule erori de construcție a frazei, redundanțe și confuzii lexicale. Rescrierea pentru publicare a unor asemenea texte e normală, în măsura în care reproducerea exactă ar risca să-i pună pe expeditori într-o lumină ridicolă
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
deopotrivă tendințele, greșelile tipice, dar și presiunea normei; de altfel, în cazul dat, rezultatele reviziei sînt din punct de vedere lingvistic foarte corecte. E vorba de fapt de mai multe situații destul de diferite: cele mai multe privesc corectarea unor erori indubitabile de ortografie, de punctuație sau de gramatică; altele, omiterea unor informații pe criterii non-lingvistice ("locuiesc în cartierul Militari din București" devine "sînt din București"; "Mă numesc Popescu Georgeta, mi se spune Getuța" se reduce la "Mă numesc Getuța"); în fine, se practică
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
faptele se agravează dacă între noțiunile aflate în contact într-o listă se pot stabili analogii sau dacă ele se pot combina în vreo ipotetica frază ori narațiune. O alăturare nepermisa apare în exemplele de prescurtări dintr-un proiect de ortografie: PCR, UTM, ICAS (serie în care ultima instituție "se ocupă cu strîngerea gunoaielor"). Că la fel de periculoasă apare înșirarea "codri, mîndri, miniștri, ciocli, simpli, noștri" (unde, pentru a recunoaște eroarea, efortul de imaginație al cititorului e considerabil mai mare). O impietate
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
scris Ioan Buduca, în calitate de critic literar, despre volumul Între Icar și Anteu. A treia secvență a cărții cuprinde o pătimașa luare de atitudine în problema scrierii cu a și cu sunt, autorul declarându-se cu totul împotriva acestei reveniri la ortografia precomunistă și încercând să demonstreze, cu o pedanterie agresivă, ca un avocat, ca Academia Română "nu are autoritatea necesară" pentru a institui reguli de scriere cu caracter obligatoriu. Tot în această a treia secvență - cu titlul plin de lehamite Toate-s
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
Rodica Zafiu Se știe că ortografia are și o componentă simbolică și conotativa, produsă de asocierea dintre anumite norme de scriere și contextul cultural în care acestea apar de obicei. Despre valorile simbolice ale ortografiei a scris de mai multe ori, semnalînd fenomene extrem de interesante, Floră
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17572_a_18897]
-
Rodica Zafiu Se știe că ortografia are și o componentă simbolică și conotativa, produsă de asocierea dintre anumite norme de scriere și contextul cultural în care acestea apar de obicei. Despre valorile simbolice ale ortografiei a scris de mai multe ori, semnalînd fenomene extrem de interesante, Floră Suteu. Un caz aparte de folosire polemică a ortografiei - scrierea cu inițială minusculă al unor nume proprii - a fost observat mai de mult de Al. Graur; prezența sa în
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17572_a_18897]