KorAP: Find »[drukola/base=ortostatism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...22 >

531 matches

Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750

și respectiv 2 puncte, se poate calcula totalul punctelor acumulate. Un scor între 0 și 1 exclude neuropatia autonomă. Între 2-3 neuropatia autonomă este ușoară, între 4-6 moderată, iar între 7-10 severă (34). Hipotensiunea ortostatică la trecerea din clino în ortostatism este cauzată de pierderea efectului compensator de creștere normală a tensiunii arteriale, prin afectarea mecanismelor vasoconstrictoare periferice stimulate simpatic (58). Această modificare are o prevalență de 18 % (12) apare mai ales la vârstnici, în stadii avansate de neuropatie vegetativă (25

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
a presiunii arteriale pe termen lung reprezintă un factor de risc pentru apariția “sindromului de oboseală cronică” (51). Există factori care pot influența evoluția hipotensiunii ortostatice. În insuficiența renală cronică, spre exemplu retenția de lichide poate îmbunătăți valoarea tensională în ortostatism. Uneori pot apărea însă situații paradoxale de hipertensiune arterială severă în clinostatism și hipotensiune arterială în ortostatism. Un oarecare beneficiu în aceste cazuri se pare că aduc betablocantele (7). Absența durerii de tip anginos la pacienții cu ischemie miocaridcă acută

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
51). Există factori care pot influența evoluția hipotensiunii ortostatice. În insuficiența renală cronică, spre exemplu retenția de lichide poate îmbunătăți valoarea tensională în ortostatism. Uneori pot apărea însă situații paradoxale de hipertensiune arterială severă în clinostatism și hipotensiune arterială în ortostatism. Un oarecare beneficiu în aceste cazuri se pare că aduc betablocantele (7). Absența durerii de tip anginos la pacienții cu ischemie miocaridcă acută, sau chiar la cei cu infarct miocardic este o constatare clasică. În cazuistica noastră, această tulburare a

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
minore. Se știe că unele anestezice (barbituricele și halotanul) inhibă tonusul vegetativ, putând avea un efect negativ prin deprimarea centrilor respiratori. 19.3. Neuropatia vasculară Modificările secundare alterărilor inervației simpatice a vaselor sunt redate în tabelul 19.1. Trecerea în ortostatism este urmată de o scădere rapidă și variabilă a TA, care este tot așa de rapid compensată (5). Nu trebuie deci luată în considerație TA din cursul primului minut. Hipotensiunea ortostatică se definește ca o scădere a TAS > 20 mmHg

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
este tot așa de rapid compensată (5). Nu trebuie deci luată în considerație TA din cursul primului minut. Hipotensiunea ortostatică se definește ca o scădere a TAS > 20 mmHg sau a TAD > 10 mmHg la 2 min. de la trecerea în ortostatism însoțită de simptomatologie clinică. De remarcat că o scădere a TAS > 20 mmHg poate fi și asimptomatică. Determinarea răspunsului catecolaminic plasmatic la trecerea în ortostatism indică valori variabile, atât pentru nivelurile bazale, cât și după ortostatism. Chiar dacă ar fi accesibilă

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
a TAS > 20 mmHg sau a TAD > 10 mmHg la 2 min. de la trecerea în ortostatism însoțită de simptomatologie clinică. De remarcat că o scădere a TAS > 20 mmHg poate fi și asimptomatică. Determinarea răspunsului catecolaminic plasmatic la trecerea în ortostatism indică valori variabile, atât pentru nivelurile bazale, cât și după ortostatism. Chiar dacă ar fi accesibilă investigației clinice,ea nu ar avea o valoare diagnostică mare. Hipotensiunea posturala manifestă clinic (amețeli, astenie fizică, tulburări de vedere, senzații de lipotimie sau chiar

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
min. de la trecerea în ortostatism însoțită de simptomatologie clinică. De remarcat că o scădere a TAS > 20 mmHg poate fi și asimptomatică. Determinarea răspunsului catecolaminic plasmatic la trecerea în ortostatism indică valori variabile, atât pentru nivelurile bazale, cât și după ortostatism. Chiar dacă ar fi accesibilă investigației clinice,ea nu ar avea o valoare diagnostică mare. Hipotensiunea posturala manifestă clinic (amețeli, astenie fizică, tulburări de vedere, senzații de lipotimie sau chiar sincopă) poate fi o complicație severă și invalidantă, care țintuiește pacientul

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680

osteoarticular; d) examinare oftalmologică; e) examinare otorinolaringologică (ORL); f) examenul clinic al capului; g) aparatul respirator; h) aparatul cardiovascular; i) aparatul digestiv; j) aparatul renal și procesele hidroelectrolitice; 4. Examinarea neurologică: a) reflexele și mișcările involuntare; b) tonusul muscular; c) ortostatismul; d) mersul; e) motilitatea activă; f) examenul sensibilității/senzorialității (analizatorilor); g) examenul nervilor cranieni. 5. Investigații paraclinice: a) examenul LCR (lichidul cefalorahidian); b) electrodiagnosticul neuromuscular (stimularea electrică, cronaxia, electromiografia, viteza de conducere în nervii periferici); c) electroencefalografie (EEG); d) ecografie

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
musculare, neurologice, somatice; - asocieri cu tulburări circulatorii loco‑regionale; - prezența unor procese supurative acute sau cronice. Pentru afecțiunile locomotorii osteoarticulare, încadrarea în grade de handicap se face după următoarele aspecte: - deficiența funcțională medie - reducerea posibilității de realizare și menținere a ortostatismului, mersului, prin poziții vicioase ale trunchiului și membrelor, prin limitarea variantelor posturale sau a deplasărilor gestuale; - deficiența funcțională accentuată - reducerea semnificativă sau pierderea posibilităților de realizare și menținere a ortostatismului, mersului, a gestualității de prehensiune la un membru, asociată cu

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
deficiența funcțională medie - reducerea posibilității de realizare și menținere a ortostatismului, mersului, prin poziții vicioase ale trunchiului și membrelor, prin limitarea variantelor posturale sau a deplasărilor gestuale; - deficiența funcțională accentuată - reducerea semnificativă sau pierderea posibilităților de realizare și menținere a ortostatismului, mersului, a gestualității de prehensiune la un membru, asociată cu reducerea acestor posibilități la membrul controlateral, prin caracterul evolutiv al afecțiunii ori complicații sau asocieri morbide; - deficiența funcțională gravă - pierderea gestualității ambelor membre superioare sau a posibilităților de mers și

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
mersului, a gestualității de prehensiune la un membru, asociată cu reducerea acestor posibilități la membrul controlateral, prin caracterul evolutiv al afecțiunii ori complicații sau asocieri morbide; - deficiența funcțională gravă - pierderea gestualității ambelor membre superioare sau a posibilităților de mers și ortostatism, prin caracterul diseminat al afecțiunii (neoplasme) și prin evoluție ireversibilă spre exitus. La toate acestea se mai adaugă colagenozele (spre exemplu, boala lupică - LED, sclerodermia cu tulburări cutanate specifice și cu fenomene pulmonare (fibroza pulmonară), poliartrita reumatoidă în evoluție sau

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
și 3 nuanțe (bleu, roz, portocaliu); - creioane și coli de hârtie pentru desen; - imagini cu animale, flori, jucării, fructe, păsări, îmbrăcăminte, legume, mobilă; - imagini pentru relatare și povestire. Metoda urmărește identificarea următoareleor componente: • Comportament motor (M) M.1. Echilibru în ortostatism M.1.1. Poziție de echilibru, mers echilibrat M.1.2. Sărituri peste un obstacol sau de pe un picior pe altul M.2. Coordonare oculo‑motorie M.2.1. Plierea hârtiei și mișcări de coordonare ochi‑mână M.2.2

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
3.1. Tipuri de relații cu adulții și copiii 14.7. Ghid de apreciere a nivelului de dezvoltare a copilului școlartc "14.7. Ghid de apreciere a nivelului de dezvoltare a copilului școlar" • Comportamentul motor (M) M.1. Echilibrul în ortostatism: poziția de echilibru, mersul echilibrat M.1.1. Poziție de echilibru Consemn: Stă într‑un picior Sare într‑un picior Schimbă piciorul Criterii de evaluare: Copilul execută mișcările cu ușurință, fără a se dezechilibra. M.1.2. Mersul echilibrat Indicație

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
financiare ale familiei; relațiile cu membrii colectivității. 3. Examenul somatic: - examinarea staturo‑ponderală; - tegumentele; - sistemul osteoarticular; - examenul clinic al capului; - aparatul respirator; - aparatul cardiovascular; - aparatul digestiv; - aparatul renal și procesele hidroelectrolitice. 4. Examinarea neurologică: - reflexele și mișcările involuntare; - tonusul muscular; - ortostatismul; - mersul; - motilitatea activă; - examenul sensibilității (analizatorilor); - examenul nervilor cranieni. 5. Investigații paraclinice: - examenul LCR (lichidul cefalorahidian); - electrodiagnosticul neuromuscular (stimularea electrică, cronaxia, electromiografia, viteza de conducere în nervii periferici); - electroencefalografia (EEG); - ecoencefalografia; - roencefaloscopia; - examinarea radiologică; - tomografia computerizată; - rezonanța magnetică nucleară (RMN

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252

sport de o mare însemnătate este stabilirea nivelului calităților motrice. Calitățile motrice sunt caracteristicile care definesc mișcarea. În esență, în conținutul lor, ele exprimă posibilitățile și substratul efectuării actului motric. Dacă, în concluzie, mișcarea și realizarea în decursul filogenezei a ortostatismului au dus, în ultimă instanță, la structurarea organismului uman, trebuie să subliniem faptul că, în același timp, mișcarea este rezultatul funcționării întregului organism 2.5. Dezvoltarea intelectuală în perioada de vârstă 8-10 ani Particularitățile de vârstă ale copiilor - perioada antepubertară

Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela (2012) [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067

etc. Prezentăm în continuare câteva informații utile despre momentul măsurării pulsului, raportat la începere sau finalizarea ședinței de jogging: a) pulsul înainte de efort se va măsura din poziția culcat dorsal (clinostatism) și din nou, la un minut, în poziția stând (ortostatism). Conform datelor existente, diferența dintre valoarea pulsului în clinostatism și valoarea pulsului în ortostatism nu ar trebui să fie mai mare de 10-15 bătăi / minut; Dan Iulian Alexe 146 b) în timpul efortului, pulsul se poate măsura mai ușor prin palparea

Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
sau finalizarea ședinței de jogging: a) pulsul înainte de efort se va măsura din poziția culcat dorsal (clinostatism) și din nou, la un minut, în poziția stând (ortostatism). Conform datelor existente, diferența dintre valoarea pulsului în clinostatism și valoarea pulsului în ortostatism nu ar trebui să fie mai mare de 10-15 bătăi / minut; Dan Iulian Alexe 146 b) în timpul efortului, pulsul se poate măsura mai ușor prin palparea arterei carotide (la baza gâtului). Valoarea rezultată este un reper al intensității efortului și

Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
Corola-publishinghouse/Science/248_a_822

contractură musculară și durere localizată fară iradiere radiculară și fără manifestări neurologice. Durerea este mai supărătoare dimineața, la trezire când se însoțește de o redoare articulară ce se diminuă sau dispare după mișcare. Durerea reapare după oboseală, după mers sau ortostatism prelungit, transport de greutăți, poziții deficiente ale coloanei vertebrale în flexie și se diminuă sau chiar dispar în decubit dorsal. În producerea lombalgiei cronice au rol artroza lombară, tulburările de statică( scolioza, hiperlordoza) unele malformații congenitale, secheleale epifizitei Scheuermann. De-

ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Daniela Havriş, Ion Iețcu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_822]
Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415

rol critic ar avea și reducerea activității dopaminergice la nivel central. Din punct de vedere practic, modificările explică eficiența redusă a betablocantelor la vârstnic. Concomitent crește activitatea alfa a receptorilor. Mecanismul pare să stea la baza creș - terii TAS în ortostatism cu peste 20 mmHg și apare la hipertensivii vârstnici cu afectare cardiovasculară- precoce (56). Concentrația adrenalinei, cu tendință de scădere cu vârsta, rămâne de asemenea crescută la hipertensivii vârstnici. Rezultă o vasodilatație deficitară, factor de permanentizare a HTA. Monitorizarea TA

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
vârstnic trebuie să țină cont de următoarele reguli:-respectarea metodologiei de măsurare a TA statuată de ghidurile în vigoare (58,59);-deteminarea obligatorie la ambele brațe - diferența de valoare între brațe fiind mai frecventă (20% din cazuri);-determinarea obligatorie în ortostatism cu brațul susținut, pentru excluderea hTAo (scă - derea cu cel puțin 20 mmHg a TAS și cu 10 mmHg a TAD în primele 3 minute de ortostatism). Studiul SHEP (60) afirmă frecvența crescută până la 17,3% dintre cazuri, dar procentul

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
de valoare între brațe fiind mai frecventă (20% din cazuri);-determinarea obligatorie în ortostatism cu brațul susținut, pentru excluderea hTAo (scă - derea cu cel puțin 20 mmHg a TAS și cu 10 mmHg a TAD în primele 3 minute de ortostatism). Studiul SHEP (60) afirmă frecvența crescută până la 17,3% dintre cazuri, dar procentul ajunge până la 26% la populația peste 80 de ani (52). Mecanismul comun este reducerea sensibilității baroreceptorilor și a răspunsului hemodinamic la stimularea simpatică. Asociat intervine deficiența capacității

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
de autoreglare a circulației cerebrale. Un studiu efectuat pe 3.522 de pacienți vârstnici (Honolulu Heart Program) consideră că hTAo este predictor al mortalității la 4 ani, care crește cu 18% pentru fiecare scădere cu 10 mmHg a TAS în ortostatism; efectul TAD devine semnificativ la o scădere peste 5 mmHg. De aceea, autorii propun definiția hTAo pe baza acestor valori tensionale. Un argument pentru rolul de predictor al riscului cardiovascular este și asocierea cu varia - bilitatea anormală a TA documentată

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
prin monitorizare ambulatorie (ABPM) (61,62). De asemenea, există studii care corelează hTAo cu riscul de AVC și demență (Pedelty L. cit. de 52). Recomandări mai vechi consideră că titrarea dozelor de antihipertensive ar trebui efectuată în funcție de TA măsurată în ortostatism, dacă există hTAo (Grupul de Lucru al National High Blood Pressure cit. de 63). Un aspect specific este și hTAo postprandială, mai frecventă la vârstnicii sub medicație antihipertensivă sau droguri antipsihotice (1) . Cauza este răspunsul inadecvat la efectul vasodilatator al

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
a TAS nu s-ar însoți în mod necesar de o evoluție nefavorabilă. În ce privește hTAo secundară tratamentului, trialul SYST-EUR o apreciază la 21% dintre pacienți, de unde concluzia prudentă că vârstnicii hipertensivi trebuie tratați mai puțin agresiv dacă TAS scade în ortostatism sub 140 mmHg. În absența unor date consistente referitoare la beneficiul/dezavantajele scăderii TAS sub 140 mmHg, la ora actuală este în derulare un trial prospectiv, cu o perioadă de urmărire de 4-8 ani și finalizare în 2018, pe o

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
3.6.3. Principii de tratament farmacologic Regulile generale de tratament la hipertensivii vârstnici ar putea fi formulate astfel: -începe cu doze mici, aproximativ 50% din doza pentru adult; -crește dozele progresiv și lent (săptămâni); -ajustează dozele în funcție de TA în ortostatism; -evită de primă intenție drogurile care pot cauza hTAo; -evită drogurile cu acțiune centrală, care pot cauza depresie, confuzie, pseudodemență și induce hTAo; -analizează pseudorezistența înainte de a modifica schema terapeutică, dar și drogurile care pot accentua efectul antihipertensiv (cimetidina, antifungice

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]