21,114 matches
-
-te, Domn al Sabiei și al Securii!” „Care sabie, care secure?” „Neînfrântele Unelte-ale Secerișului de Primăvară.” „Dar eu Sunt un copil blând, al lumii de asfalt și carton” „Scoală-te! Dincolo de carton e întotdeauna carne și sânge, sub asfalt Sunt oase de animale și oameni, orașe și sate în flăcări” Apoi cu limba lui aspră te va linge pe față: „Hâș, hâș!” Să nu-ți faci casa pe o colină. Să nu adormi. Nu privi în tavan, nu te ascunde sub
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/3877_a_5202]
-
de neînțeles. Mintea mea E-un plasture plin de sânge, Fereastra, un triptic de toamnă. Gelatină Casa mea e din cărămidă, privirea mea de oțel, Sufletul, sufletul de gelatină. Cărțile sunt covoare, vorbele vaze emailate, Carnea mea e de plastic, oasele de titan, Sufletul, sufletul de gelatină. Hainele-s eprubete, cărțile, fluturi de noapte, Inima mea e din cauciuc și ebonită, unghiile Din aur și argint, sufletul de gelatină. Telefonul e un păianjen, televizorul o broască țestoasă, Fruntea mea e de
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/3877_a_5202]
-
Și să ridice mâinile la cer: măcel, sau mister? Esențialitatea lor era carnivoră. Cu focul stins în vatră, „inima și rărunchii”: iată înnobilarea masacrului. Vin acasă. Printre resturi de mâncare, nu găsesc casa. Poate ghiftuirea de sine, autodevorarea până la ultimul os. e desenată pe ziduri din carne de om: singurătăți și pustietăți care nu și-au găsit la timp cuvintele într-o lume care să rimeze cu zgomotul armei de vânătoare...
Moartea căprioarei by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/4159_a_5484]
-
vrea sa-l găsești Printre hîrtiile din podul casei în lada prăfuita Care a rezistat la toate schimbările de acoperiș Poate e un poem mai proaspăt mai însuflețit Decît acesta care suprapune luminile și umbrele Care mai desface mușchiul de pe oase și le lasă În bătaia vîntului îngrijorat că toate stau încremenite După un calendar pe care îngerul din măduva lor Poate îl cunoaște poate nu-l cunoaște Fericire nostalgica A fost înmormîntată într-un minunat cavou Din marmură scumpă în
Poezii by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/4243_a_5568]
-
decît întorsul acasă al ginerelui bețiv Mai arzătoare decît lama cuțitului uitat în ger Dar cel mai mult mi-e milă de un cal orb Căruia stăpînul nu-i mai dă nimic de făcut Și va rămîne din el un os mare în spatele grădinilor Nici eu nu-i dau nimic de făcut cîinelui nostru Care cum mă așez țuști și el sub scaun Gata să-mi lîngă pantofii și gleznă Dar el e mascota familiei și le primește pe toate De-
Poezii by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/4243_a_5568]
-
să știe de ce fumul se ridică: poate cineva a murit, poate că e un sacrificiu, ori o stea călătoare. de aici totul se vede profetic, nimic nu se distinge în ceață, deși ochi mari s-au deschis în frunte în oasele strălucind fosforescente ca niște candeli interioare cu mireasmă de smirnă. pe malul de dincolo poate sunt lucruri neîncepute. sau sunt lucruri deja sfârșite. sau e un gol care mă privește holbat, așa cum privesc și eu dincolo prin fonta întunericului. totul
Podul by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/4520_a_5845]
-
oglindă cu nasul ei de Pinocchio și rîde de sine. Trupul tău Trupul tău: o sală de clasă plină cu elevi neastîmpărați unii ascultă alții visează unii citesc alții șoptesc măscări din cînd în cînd sîngele îmbujorează ferestrele aidoma Soarelui oasele scot rîsete de copii. Scriptică Să scrii să cauți să plictisești să nu ierți pe urmă să-ți pară rău de tot cînd ieși în lume să porți o lacrimă cum un breloc. Una lîngă alta Una lîngă alta clipele
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4487_a_5812]
-
vocea de călugăriță a lui sisi. când se uită la cele două prietene sisi are privirea unei surde. ucăi nu i se pare nimic ciudat. atacul de panică îi produce hiperventilație așa că respiră precipitat în pungă. cum stă în capul oaselor pieptul îngust se ridică și coboară cu precizie de metronom. lumina tăioasă cade peste sisi ocolindu-le pe irma și pe julie. die seltsame frau femeia ciudată în rochie neagră închisă până la gât. cu ghete negre și pălărie neagră cu
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
aproape de tine ca pe o carne de bărbat ori de femeie care s-a înstrăinat și nu-și mai găsește perechea decât tulburându-se. 8. m-am înșurubat înaintea pieptului tău genunchiul meu ți se așezase pe șold și lustruia osul pelvian ca un pantof cu toc rochia îmi era despicată pe șira spinării te auzeam cum numeri pașii înapoi scârțâind pe parchet între vârful piciorului și călcâi se găsea o viață de femeie iar între gâtul și gura mea se
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/4565_a_5890]
-
înțep cu tocul în coapsă acesta e semnul că dansul poate începe și că obrăznicia mea e îngăduită rochia mea e ruptă iar panglica de catifea de la gât e singura bijuterie care mă provoacă de parcă mi-aș arăta dinții și oasele mâna mea alunecă pe spinare ca să te împresoare și să te atace sunt o îngrijitoare a corpurilor mișcătoare înfricoșată de obiectele nemișcătoare și totuși tocul meu ar înțepa chiar și coapsa lui dumnezeu dacă ar putea ajunge la cerul lui
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/4565_a_5890]
-
parfumul ei... suntem chiar noi. Totul a început de la simplitatea culegerii unor crengi de foc. Poate că lemnelor le este mai bine decât să se perpelească pe rugul unor adevăruri. Cu siguranță, cărnii îi va sta mai bine așezată pe oasele zămislite în pântecul adânc, aducător de viață. Decât să fii singur pe o scenă pustie, ce alegi? Crengi de foc mai culese de alții sau sfori reci de paiață? Asta... dacă nu mori la timp într-o împrejurare de adevăruri
Aritmetica pleoapelor by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/4666_a_5991]
-
improvizam luminișuri cu un muc de lumânare de seu copil înspăimântat de zvonuri de impozite de cotele ce trebuiau date la stat de apele pârâului piuind peste pietre ca puișorii de cloșcă de ciorovăiala sălciilor în furtună de nopțile când oasele morților scoteau flăcări verzui în cimitire după o zi sumbră ca o sperietoare de păsări înspăimântat de tovarășii în haine albastre împrăștiind prin sate manifeste cu Tito banditul ce agita un topor plin de sânge prin întunericul de miere neagră
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/4691_a_6016]
-
-i mai bun?!” „El e ca mine”. Acuma & Aici Tot mai ades Natura, împachetată bine, Ne ține loc de mamă, de tată și bunici. Noi trecem printre Rafturi, găsind ceea ce nici Nu am visat vreodată: fantasmele eline, Iudee sau romane, oase de mucenici, Lotuși și semilune, lingamuri și vagine, Copii în ecologice borcane, uterine... Și-o voce ne șoptește „Acuma și aici!“ În Supermagazin noi ne petrecem viața, Cu-n cărucior, un card și-un singur țel: Să cumpărăm tot ce
Sonete by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/5096_a_6421]
-
am ochii goi ca două stinse parce pruncul plângând în mine se întoarce și mă descoperă canonizat... Tu pui răsadurile morții-n spini răsare-n urmă gheară-n altă gheară tu luptă-te-n lupoaica ta ursară și îmi presează oasele în crini - la levitația dintâi de astă seară la 70 de ani și încă-o vară... 11 mai 2011 Gheorghe Istrate
La 70 de ani și încă unul... by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/5445_a_6770]
-
mi-l făcusem împreună cu lumea Ca, peste două zile, să trec pe la ea pe acasă și s-o îndrept puțin? Eu sunt un Prinț al Nimicului. Călărind un cal de praf. Strângând la piept o iubită de praf. Ținând între oasele craniului un creier de praf. Și agitându-mă să mut, dintr-un loc într-altul, praful În Regatul meu de Nicăieri Eu sunt deznădăjduitor de rău. Încremenitor de ticălos. Intenționam să îmi clădesc mintea ca pe un tron de domnie
Cântec de mulțumire pentru Iehova, Dumnezeul meu () [Corola-journal/Imaginative/5397_a_6722]
-
mari flori de balegă pe caldarâm, singurele, adevăratele creiere ale metabolismului proștilor și suficienților Târg cu bordeluri și bodegi acre unde bei ca să uiți, unde nu poți lega o vorbă cu nimeni, cu nimeni, din pricina zgomotului asurzitor al morilor de oase, într-o mahala mirosind a lavandă turcită, bârfitoare, crăcănată, credulă, hâtră și bocitoare, sarcastică, peticită, cu cai mascați, liliachie, virgină amânată în care laptele s-a covăsit, curvă, crăcănată, soldățească, alcoolică, hoață, batjocoritoare, ucigașă, blândă lățoasă, înstelată cu coji de
Suspect by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/5254_a_6579]
-
om înghețat! Nu știai că zăpada are amintiri? METODA OARBA A CONTEMPLARII Nu există decât un eveniment major în viața omului: convorbiri pe lângă absența vorbirii. Adio, voi, secretare care ați călărit dealurile de la Hollywood până când din mașinile voastre de descris oase nu a mai rămas niciun cuvânt cu accent franțuzesc, niciun blazon care să-ți amintească de copilărie. Lumina a devorat culoarea frunzelor, dar aproape de loc lacătele din inima ta. Vulgaritatea ne-a acoperit pe toți ca pe un sfârșit de
La mila frontierei dintre noi by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/5316_a_6641]
-
care a devenit verișoară de toamnă cu autobaza de vis à vis... de după aceea. Am complotat cu îngerii. Mi-au povestit secretul metodei oarbe a contemplării naturii. Toate pliantele turistice îți recomandă pământul - doar dacă dai cu grijă deoparte ostenitele oase. Niciunul nu menționează dacă trebuie să săpăm sau să scăpăm. AMPRENTELE ZILEI DE IERI Încă nu e timpul sfârșitului de lume și nici vremea cititului viitorului în capace de bere. E doar momentul în care spunem adio dealurilor de la Hollywood
La mila frontierei dintre noi by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/5316_a_6641]
-
somn, îi găsești iubitei un nume: amprentele zilei de ieri suprapuse peste cele ale zilei de mâine - cele care puteau deveni eternitate... Se potrivesc! LA MILA FRONTIEREI DINTRE NOI Un deșert din New Mexico - soare, sete și o grămadă de oase întinse la uscat. Un corp indivizibil, o trăsătură perfectă și o tresărire cât un cântec de greier din toamna care ar fi trebuit să ne unească spre o nouă lume. Nimic mai neadevărat... n-a venit nicio toamnă - poate o
La mila frontierei dintre noi by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/5316_a_6641]
-
venit nicio toamnă - poate o taină despre care nimeni nu scoate un cuvânt. Îmi amintesc cum îți ordonai coafura ca pe un mușuroi de furnici; în fața aparatului de fotografiat păreai developată de vie - în fața aparatului de fotografiat erai dezvăluită până la os. De la mătase până la ciozvârtă: câtă indulgență cu carnea cea păcătoasă și leneșă! Îți mai amintești sfârșitul ploii și amintirea curcubeului? Câtă neliniște! Și câtă tăcere sătulă plutind peste dealuri... Un corp invizibil, o trăsătură perfectă în mecanica ei nemișcare! Și
La mila frontierei dintre noi by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/5316_a_6641]
-
loc în pat, lângă tine. nu, încă n-a urcat atât de mult încât să nu-l poți vedea chiar deloc, dar ochiul tău nu se mai ostenește să vadă nici măcar lucrurile grele din apropiere. cântărești acum o sumedenie de oase și de cărnuri singure. simțurile dulci ți s-au închis. în locul lor te lupți să îți salvezi carnea cea grea și oasele opace. nu mai crezi decât în istorie. iar istoria vorbește doar de cei ce dispar.
pana la doi-trei ani, ingerul tau by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/5967_a_7292]
-
ochiul tău nu se mai ostenește să vadă nici măcar lucrurile grele din apropiere. cântărești acum o sumedenie de oase și de cărnuri singure. simțurile dulci ți s-au închis. în locul lor te lupți să îți salvezi carnea cea grea și oasele opace. nu mai crezi decât în istorie. iar istoria vorbește doar de cei ce dispar.
pana la doi-trei ani, ingerul tau by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/5967_a_7292]
-
parcă sunt ale unui bătrân pe care boala s-a făcut că-l uită ca să afle ce-i poate gura Buna noastră gospodină sub soarele sclifosit de octombrie moartea se dezmorțește clipește de câteva ori apoi se ridică în capul oaselor și se privește într-o oglinjoară de mână a mai îmbătrânit puțin i-au apărut câteva puncte negre și parcă i-a încolțit nițel mustăcioara gâsca s-a așezat cu labele la coada ochilor ei și n-o să-și mai
Poezii by Robert Șerban () [Corola-journal/Imaginative/6058_a_7383]
-
Bucur Demetrian Cercul pe pagina albă și iarna a trecut iată-mă la vedere floarea umedă se deschide țesut de zăpadă se rupe mocirla lumii acum îmi intră în oase noroiul curge pe fața mea după luptă o lumină în beznă șobolani și insecte sclipesc în rețea de cenușă și iarna a trecut plictisind carnea trândavă tubul de oxigen atârnă în pivnița rece se leagănă sfâșiat de durere a trecut
Poezie by Bucur Demetrian () [Corola-journal/Imaginative/6045_a_7370]
-
bucăți de carne măruntaie dintr-o biografie ca vai de ea și nu-i adevărat că ai străpuns bariera că ai răsucit gâtul sintaxei ce mică e lumea ce mic e spațiul care te cuprinde și cuvintele o mână de oase între două morți între mâna dreaptă și cea stângă așadar te așezi și aștepți ridicarea chepengului apoi străpungi cerul cu viața mea decolorată cu scările coborând spre golul dintr-un ochi de orb În larg se clatină pânza și tu
Poezie by Bucur Demetrian () [Corola-journal/Imaginative/6045_a_7370]