236 matches
-
mi-a salvat viața. Ți-l trec ție, să te ocrotească... Nici ziua, nici noaptea, să nu te desparți de el! Ochii în patru, fiule... Și de tine ai grijă, tăicuță, spune el grijuliu. Oțelește-ți brațul, dar mai cu osebire mintea! O minte ascuțită valorează cât o mie de săbii... Ștefan se oprește la fereastră. Respiră adânc, tulburat. I se perindau prin minte frânturi de amintire a fost un coșmar și, Doamne, câte au mai fost... Lumina unui soare obosit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
m-a călit. " Nimic din ce este omenesc, nu mi-e străin"... Nu mă mai tem de moarte. Și nici chiar de viață nu mă mai tem. Numai de gândurile mele mă tem: să nu greșească. Ziua, dar mai cu osebire noaptea, mă tot gândesc: "Ce să fac?... Cum să fac?". Și-apoi cum ar putea un domn să fie fericit în mijlocul nefericirii poporului său? E mare lucru să afli până nu-i prea târziu -, care-i rostul tău în viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
zâmbește el mucalit. Dar n-apucă turcaleții să lipească geană de geană, că până la al treilea cântat al cucoșului, mai dăm un iureș unde nici gândesc: "Deșteptareaaaa!!!". Și iar! Și iar! Zi și noapte! Noapte de noapte. Noaptea mai cu osebire! Îi hăituim, să n-aibă clipă de odihnă, răgaz de îmbucătură... Și, a doua zi, osmanlâii, cu ochii cârpiți, mărșăluiesc spre Suceava, lălăind, târșind papucii prin pulberea de cenușă fierbinte, sub un soare zăpușitor în zăduful ăl mare al lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Întâlnirii. Călugărul o ascultă cu atenție, clătină de mai multe ori din cap și, la sfârșit, Îi spuse cu lacrimi În ochi: — Copila mea, Domnul ne Încearcă pe toți. Pe cei pe care Îi iubește mai mult Îi Încearcă cu osebire. Trebuie să ai curaj și credință. Să nu uiți că viața e scurtă și trecătoare și să nu-ți legi prea mult inima de cele ale ei. Adelheid se sperie și mai tare: — Părinte, de ce mi spui toate astea? Ce
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
îl vedea în postume), el avea, totuși, o concepție despre lume apropiată de sistemele sincretiste, totalizante, trimițând la Boehme și mai departe la gnostici, concepție mistică ce stă și la baza romantismului (a se vedea eseurile lui din tinerețe, cu osebire Ascensiune, dar și unele mai târzii). Mistica romantică declarată ̀ i părea însă exaltată sau tenebroasă, drept care se distanța de ea cel puțin cu rezervă. Poziție ambiguă, foarte asemănătoare cu a lui Goethe (care, fapt notabil, în disputele geologice asupra
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
parte dintre cărturarii români care înțeleg tradiția românească în spirit european, ̀ mpotriva mentalității vernaculare și xenofobe a trublionilor recurenți. Punctul cel mai înalt al poeziei lui Radu Boureanu îmi pare a fi atins de Planeta nebunilor (1979) și cu osebire de poemul care împrumută titlul culegerii. Superbul poem se deschide sub zodia „omului mulțimilor” al lui Edgar Allan Poe, pentru ca apoi să se desfă șoare o vastă viziune profetică, apocaliptică, adresând un avertisment umanității în ultimul ceas sub iminența pieirii
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
au Încercat eri asupra Redutei care se află În posesiunea noastră a fost eroicu respinsu”. Pentru toți cei căzuți, semnatarii telegramei, Prințul Carol și ministrul Kogălniceanu, recomandau (cu valoare de ordin) următoarele: „Înțelegețivă cu clerul a tuturora riturilor Religioase (fără osebire) ca joea viitoare să se celebreze rugăciuni publice pentru oștenii Români și Rosieni, care a căzut morți pe câmpul de bătae Împrejurul Plevnei. Toate autoritățile publice vor asista cu doliu la această ceremonie funebră. Vă veți Înțelege cu Primarul asupra
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
un «cuvânt de început» pentru că ele vorbesc celor puțini. Acelora care în libertate și râvnă probează vrerea de dăinuire a cuvântului și gândului românesc. Celor care se străduiesc să vadă în spiritualitatea românească realitate, tâlc și valoare. Acelora, mai cu osebire, care aici și acum, inaugurează o altă prezență în vreme, aceea de a substitui categoriei politicului, dimensiunea de risc și distanță a spiritului.” În același prim număr, Constantin Amăriuței deslușește, pornind de la Eminescu, sensul metafizic al cuvântului „dor”, relevând totodată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285990_a_287319]
-
ta însuți”! - frustrarea lor ia aproape totdeauna forme extrem de violente, drapându-se în sentimente absolute, precum Adevărul, Dreptatea, Valoarea! Domniile lor uită, sau se prefac a uita, că în istorie și în viața socială, totdeauna turbulentă și aspră și, cu osebire în vremuri de coșmar, cum a trăit colectivitatea românească vreo jumătate de secol, părăsită de lumea civilizată și, parcă, de noroc! - Adevărul, Dreptatea și Valoarea, ca să se afirme, ca să „supraviețuiască”, trebuie să adopte unele „forme”, ca să nu zic stratageme, „vicleșuguri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
eu sar în picioare Din somnu-mi de groază atunci deșteptat Soția-mi lipsită de-a vieții suflare Zăcea... capu-i tânăr era sfărâmat! De-atunci zile multe și nopți osândite Pe frunte-mi trecură! Eu nici am simțit A lor osebire, vedenii cumplite Și țipătu-acela în veci m-a-nsoțit! Răsună el seara, l-auz dimineața, Precum în minutul prin crimă-nsemnat: Și eu trăiesc încă! Trăiesc, căci viața, Amară pedeapsă, în dar, mi s-a dat. Aici aștept vremea și ziua dorită
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Să fi văzut ce falnic păream astfel pregătit! Cu-a mea armă, dragă soră, mă credeam nebiruit; Inima-mi era fierbinte, pășeam larg ca un viteaz; Vai de bietele dihănii din fânațe, de pe iaz!... Pe sălbateca natură, astăzi mai cu osebire Voiam să se-ntemeieze dreptul meu de stăpânire. Fulger, tunet, moarte crudă, toate le țineam în mână; Să culeg a mele lauri, torba-mi sta la îndemână. Iară credinciosul câne, ce mișcările-mi păndea Cu isteața lui privire, vesel parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
viu, pornit dintr-un adânc simțimânt de iubire pentru primul Domn al Principatelor Unite, era izvorât din paroxismul încă cald al frigurilor ce zguduise țara în marea luptă pentru Unire. În ziua când Domnul a sosit, toți locuitorii orașului fără osebire de sex, de vrâstă, de condițiuni sociale, i-au ieșit înainte dincolo de barieră, ca un puhoi ce inundă câmpia, și nu voi uita niciodată uralele frenetice și nesfârșite ce au zbucnit din piepturile tuturora, când a apărut careta 72 domnească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Curtea Domnească. La deschidere, binecunoscutul artist plastic Mariana Petrașcu (fiica artistului) a lăudat atât valoarea practică și de patrimoniu, cât și semnificațiile simbolice ale inițiativei noastre susținută de Muzeul din Târgoviște, împreună cu Uniunea Artiștilor Plastici și Ministerul Culturii, apreciind, cu osebire calitatea artistică ridicată a lucrărilor premiate de un juriu național al cărui președinte a fost în acel an criticul de artă Octavian Barbosa. Sprijinită financiar, prin strădaniile câtorva oameni care aleargă, fără preget, an de an, după stipendii și sponsorizări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
s-ar putea să mă Înșel. — Asemenea majorității noilor noștri afaceriști, continuă contele, e ciudat de invizibil. Se Întâmplă totuși să aibă legături mai puternice decât majoritatea. Are prieteni influenți atât În Partidul Socialist, cât și În cel Creștin-Democrat, fără osebire, așa Încât este foarte bine protejat. Contele se ridică În picioare și se duse la dulăpior, se Întoarse și umplu amândouă paharele, apoi se Înapoie și puse sticla la loc În frapieră. Când se afla din nou așezat comod În fotoliu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
cuvânt de început». Pentru că ele vorbesc celor puțini. Acelora care în libertate și râvnă probează vrerea de dăruire a cuvântului și gândului românesc. Celor care se străduiesc să vadă în spiritualitatea românească realitate, tâlc și valoare. Acelora care, mai cu osebire, aici și acum, inaugurează o altă prezență în vreme, aceea de a substitui categoriei politice, dimensiunea de risc și distanță a spiritului”. în anumite cazuri, orientarea revistelor literare nu a rămas constantă între momentul apariției și schimbarea regimului politic din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să-l citeze în tratatul său "La mort", ca pe cea mai înaltă competență în materie. Adevărul e că nici "Jurnalul lui Tolstoi" și nici lungul capitol dedicat acestuia de criticul român, nu se recomandă a fi citite noaptea. Cu osebire de către cititorii mai în vârstă. Scris în baza unor lecturi și iubiri fundamentale, pe viață și pe moarte, Calea de acces a lui Lucian Raicu (stabilit la Paris din 1986) îi confirmă maniera analitică meticuloasă din celelalte șase sau șapte
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Mihail Crama, Ion Larian Postolache. Concomitent cu acest debut „pompos”, textele junelui bard mai erau primite la Curentul literar din Capitală și la Viața Basarabiei din Chișinău, ultimul periodic fiind patronat de Pan Halippa. Anul 1940 a fost unul cu osebire dureros pentru Alexandru Lungu, deoarece, prin sfîrtecarea teritorială a țării, pierdea cele două spații în care se simțea „mai acasă”, Basarabia și Ardealul. Izgonit din Năsăud, în urma Dictatului de la Viena, poetul poposește iarăși la Buzău, unde împreună cu „răsucitul și răsucitorul
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
bani este slobod să se hrănească cu libertatea regăsită”. Aceasta pe fundalul tribulațiilor majorității românilor supuși ordinii ideologice, intimidați, înspăimîntați: „cum s-a spus, 80 % din populația românească a fost afectată în diferite grade de intensitate” de regimul opresiv. Cu osebire semnificativă e întrebarea pe care și-o pune Petru Ursache dacă „fenomenul Pitești” a fost stopat la o dată anume. Mai lejer spus, dacă urmările flagelului totalitar au încetat după decembrie ori dacă diversele variante ale falsului ne urmăresc încă. Opinia
Sub comunism, cum se cuvine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5947_a_7272]
-
pe pilot automat, ajungând în viitor, pe urma ideilor ce s-au spart... Vag Văzând stelele, cum trag, să-i deșire nervul vag, cercul și-a ieșit din fire, supărat pe omenire și pe tot ce are drag, evitând, cu osebire, pe femei să le inspire să descoase, cu vreun ac, stele de pe zodiac... Cuante Cercul, vizitat de cuante, suflete mirobolante, ca și stelele de toante, departe de adevăr, și-a strâns razele-n răspăr, și le-a-ncins cu flori
Versuri de Sabina Spineni by Sabina Spineni () [Corola-journal/Journalistic/4170_a_5495]
-
mistuie șanț flăcări livrești. Părând a-și ănsusi maximă lui Amiel, conform căreia "orice ficțiune se plătește, căci adevărul se răzbună", exegetul pare a trata textul cioranian drept exclusiv o ficțiune, păstrând adevărul exclusiv pentru sine... Un capitol savuros cu osebire al adnotărilor lui Livius Ciocârlie al alcătuiește cel an care șanț consemnate opiniile lui Cioran asupra unor scriitori, filosofi, artiști. Criticul se comportă aci că un regizor. D-sa al pune pe Cioran să joace, ăntr-un anume fel, un rol
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
nivel. Cineva poate avea o bună rezistență morală și o slabă rezistență fizică la durere". Entuziasmul adolescentin îi inspiră "nebunia" de-a deveni o eroină, "un fel de Făt-Frumos feminin", o Zoia Kosmodemianskaia "dar împotriva comunismului". Un capitol relevant cu osebire e cel consacrat Monicăi Lovinescu, care, în surghiunul său parizian de aproape cinci decenii, "asumat pînă la absurd", a supraviețuit în temeiul misiunii justițiare ce și-a asumat-o. Remarcabilă apare evoluția conștiinței d-sale, de la un apolitism juvenil (exclama
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
și Irak. The Borrowed Kettle - , pe care le-am descoperit cu stupoare sub mormanele de xeroxuri despre Raymond Chandler. La Zizek voi reveni altă dată, pentru că acest produs al complexelor de culpabilitate și inferioritate ale mediului academic occidental - și cu osebire american - poate fi văzut și drept exemplu al căderii unei minți strălucite în capcana spiritului fals.) Le sunt însă recunoscător fiecăreia în parte (chiar și celor care m-au enervat sau plictisit) pentru că m-au ținut departe de lumea politică
O vară fără politicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9285_a_10610]
-
au așa, pur și simplu, baftă. Adică tot atît de imotivat și inexplicabil cum alții au har. Sau chiar ei înșiși, pentru că, deși reprezintă un exces, harul și bafta pot merge laolaltă (deși nu-i echitabil față cu alții)". Cu osebire savuroase sînt întîlnirile dintre pitorescul comentariului și pitorescul textului poetic din care se iscă scîntei, întrucît ultimul se înscrie - mai încape vorbă? - în orizontul de așteptare al criticului ce adulmecă picanteriile de oriunde ar veni (gustul pentru licențiozitatea temperată, plăcerea
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
de-a le spulbera, criticul confirmă suspiciunile unor adaptări conștiente, unor nu tocmai inocente consimțiri în direcția ,conviețuirii pașnice" a intelectualilor în chestiune cu sistemul abuziv. într-un cadru în care sechelele totalitarismului, inclusiv cele din sfera mentalului, pernicioase cu osebire, se arată imprevizibil rezistente, dl Poantă socotește că ,deconstrucția miturilor comuniste riscă să devină o altă ficțiune în care realității unui sistem politic i se substituie o metafizică a puterii". Avocat al trecutului lamentabil, d-sa ne asigură că totalitarismul
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
de compromisuri, responsabilități și umilințe ce o însoțește ci la situația duplicitară în care viețuiam, mă suspecta că în lipsa mea de-acasă o duceam tot într-un chef, în zaiafeturi și distracții, (știa ea bine ce hahalere sunt bărbații, cu osebire cei în funcții de conducere), dar mai ales - aici roșea discret - mă bănuia că mă înhăitasem cu vreo târfuliță cu care mă destrăbălam și care uneltea să-mi compromită rostul și căminul - și astfel, îngrijorată de sănătatea mea morală (îngrijorare
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]