618 matches
-
partea asiatică a împărăției, apoi purcese spre Dunăre, luă cetățile Isacce și Drista-Kale (Silistria) întări Giurgiul c-un fort și puse în el garnizoană câtă trebuia pentru a îngreuia valahilor trecerea Dunării. Înghesuit astfel și nesimțindu-se egal cu puterea osmană, Mircea trimise în anul 1414 soli proprii la Curtea din Adrianopol, ceru și căpătă pace, încheie despre aceasta un tratat, se îndatori să plătească un tribut anual în feliul și după măsura pe care le va dicta Mahomed însuși și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-l va sprijini puternic și va conlucra la ridicarea lui pe tron. Acuma Mustafa părăsi pământul Asiei, nepriitor pentru planurile sale, și veni în Valachia, unde începu să-și caute partizani și să strângă puteri de luptă de prin provinciile osmane mărginașe. Partidul avu un câștig considerabil prin alipirea influentului guvernator al Nicopolei și fost domn al Smirnei, anume Djuneid, care tocmai din cauza asta căzuse în dizgrația lui Mohamed, era proscris și menit a i se tăia capul, dar fugise tocmai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și cu toată dibăcia diplomatică ajunse totuși acolo de se văzu vasal turcesc și Valachia scăzută la treapta de provincie tributară, încît de acum înainte, cu toate că se păstrase neatins guvernul neatârnat înlăuntru, el și țara erau totuși subordinați poruncilor sultanului osman. În zilele lui Mircea Vodă nici s-a căutat, nici s-a dobândit întemeierea unei neatârnări bisericești a țării, măcar pe atâta pe cât se realizase în Moldova. Vălmășag bisericesc în Valachia. Amestecarea și împreunarea diecezei Valachiei cu alte provinții bisericești
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a siguranței privirei, a îndrăznelii în esecutare, acest regent stătea ca un model și, daca nu izbuti să-și mănție pîn-în capăt neatârnarea, cea mai mare țintă ce-o gonea, el totuși căzu numai sub acea soarte neoprită care, zâmbind osmanilor, atârna cu atâta fatalitate asupra împărăției {EminescuOpXIV 188} bizantine și în contra căreia marile state europene se opintiră în zădar. Mult ocupat în afară, împresurat și pândit de mari primejdii și luptîndu-se pentru esistență, el totuși dărui oarecare atenție și artelor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Croației, încît tronul rămase în faptă orfan. Cumcă o asemenea pildă trebuia să aibă un efect contagios și asupra celorlalte țări ale regatului maghiar și cumcă aceste țări începură a recunoaște în Polonia un razim mult mai puternic în contra năvălitorilor osmani decât în Ungaria rezultă ca o concluzie de sine înțeleasă din starea de lucruri de pe atunci. Puțin impuls de dinafară trebuia pentru a le face să se întoarcă de la Ungaria și pentru ca limba cumpenei să se plece în partea Poloniei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
astfel căzu în partea aliaților însuși eroul Lazăr în bătălie or puțin în urma ei. Primejdia pentru micile țări dușmănite, deci și pentru Valahia, deveni cu atât mai mare cu cât în urma unui tată vrednic în lupte veni în scaunul împărăției osmane un fiu cu mult mai îndrăzneț și mai poftitor de cuceriri, Bajazid I Ilderim (Fulgerul), care căuta să răzbune în fapte mânia ce-o avea asupra luptătorilor conjurați de la Kossowa și își apropria totodată cu puterea toate părțile câte constituise
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a fi a acelor întîmplări și va descoperi-o în adâncimea geniului popular. Unul ca acesta ar descoperi că aceleași rațiuni cari au făcut pe români să crească i-au făcut să și cază; aceleași calități cari au urcat pe osmani la înălțimea de stăpânitori a trei continente au fost rădăcinile pieirii lor; că orice calitate, orice energie, orice e mare și puternic ca patimă are în consecuența cu sine însuși rădăcinile fericirii și nefericirii sale. Numai oamenii cari au tăria
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ale puterilor europene. Reprezentanții otomani au să mai adauge că sultanul consideră de un ce imperios ca Egipetul să se reîntoarcă la principiul succesiunii conform legii Islamului. Într - acestea sultanul a și trimis la Cairo o comisiune, în frunte cu Osman Pașa, apărătorul Plevnei. Zilele chedivului Tewfik par a fi numărate. Este de remarcat că și "Norddeutsche Allgemeine Zeitung", organul d-lui Bismark, accentuează asupra necesității pentru Egipet, unde a dispărut orice autoritate și anarhia bate la ușă, de-a avea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acea demonstrație, unică în felul ei; constatăm numai că toată bucuria entuziastă au cântărit cât fulgii în cumpăna politicei noastre esterioare, că, cu toate aceste, am intrat în Bosnia și că maghiari au fost aciia cari au fost uciși de osmani, din dosurile de la Maglai. Numai comunitatea de interese leagă în mod durabil popoare și state și, dacă nu ne va succede de-a atrage Serbia și România în sfera intereselor noastre și a aduce pe aceste două regate ale Peninsulei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu durere, o rușine ca în suta a nouăsprezecea membrii unui popor de douăsprezece milioane aproape să fie siliți, sub un guvern negrecesc, de-a întrebuința în școală și biserică limba unui stat străin și lor și poporului dominant al osmanilor, și să fie prada unor agitații îndreptate în contra existenței Imperiului otoman și a înșiși existenței lor. Iată și scrisoarea în cestiune. [27 august 1882] ["ÎNTRE MULTELE ÎMBUNĂTĂȚIRI... "] Între multele îmbunătățiri economice pe cari, cu și fără cale, le propun onorabilii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Rusia respinsese alianța României. Rusia singură voia să învingă pe turci și să libereze națiunile oprimate, pentru ca, după război, să poată dicta legile ei atât celui învins cât și celor eliberați. Când însă opunerea neașteptată a unei armate turcești sub Osman Pașa nu opri numai oștirea rusească în loc, ci o amenința cu nimicirea, comandantul suprem rus se văzu silit a se adresa României cu rugămintea de a-l sprijini și depeșa Marelui Duce Nicolae către principele Carol "Au nom de Dicu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
presus de toate, în Marea Neagră, sursă de imense profituri. Din timpul celui de al doilea război venetogenovez pentru comerțul pontic (1350-1355), Genova, izolată în înfruntarea cu coaliția veneto-bizantino-catalană, a făcut apel la sprijinul emiratului turc al emirului Orkan, fiul lui Osman; prima manifestare a unei alianțe de lungă durată care, cu unele excepții, s-a prelungit până la asediul și cucerirea Bizanțului de turcii otomani în 1453. În 1352, flota genoveză a amiralului Paganino Doria, blocată în strâmtoarea Bosfor, a fost salvată
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
372, 373. Onciul, Dimitrie 364. Onciul, Isidor 364. Onișoru, Gheorghe 277, 331, 356. Oniță, Ion 443. Oppii 477. Opreanu, C.H. 476. Oprițescu, Ion 433, 435, 438, 440, 444, 449. Oprițoiu, v. Oprițescu. Orănescu, C. 247. Orbii 477. Orkan, fiul lui Osman 35. Orlov, M.F. 484. Ormos, Mária 305, 307, 308, 313, 319. Ornea, Z. 250, 381, 382. Ørsted, P. 468. Ortega y Gasset, Jose 503. Osman, tatăl lui Orkan 35. Osmolovski, Arcadie 405. Ostrogorsky, Georg 45. Oțetea, A. 482. Pacepa, Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
438, 440, 444, 449. Oprițoiu, v. Oprițescu. Orănescu, C. 247. Orbii 477. Orkan, fiul lui Osman 35. Orlov, M.F. 484. Ormos, Mária 305, 307, 308, 313, 319. Ornea, Z. 250, 381, 382. Ørsted, P. 468. Ortega y Gasset, Jose 503. Osman, tatăl lui Orkan 35. Osmolovski, Arcadie 405. Ostrogorsky, Georg 45. Oțetea, A. 482. Pacepa, Ion Mihai 426. Pacha, v. Pașa. Paconii 477. Pahomie, schitul lui ~ 439, 445. Paisie de Hilandar 47. Pál, Judit 73. Palade, Rodica 445. Paladi, Teodor 134
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
păstrate. Vocația lui G. este însă aceea de povestitor. Natură sentimentală, el se înfățișează în primele sale nuvele ca un romanțios, stăpânit de reflexe livrești. Amoruri răvășitoare, nefericite se petrec într-o ambianță nefirească, în care (precum în Piatra lui Osman sau Comoara de pe Rarău și, mai târziu, în Stejarul din Borzești, Aliuță, Poveste de Crăciun) pastorala se întretaie cu legenda, iar basmul cu melodrama. Preluând, până la pastișă, subiecte de la Gh. Asachi, autorul brodează niște lamentuoase povești de dragoste, supralicitând, până
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
Încercări literare, Iași, 1873; Poezii, Iași, 1873; Novele, I-II, Iași, 1880; ed. 2, I-III, București, 1886; ed. 3, I-III, București, 1899; ed. 4, I-III, București, 1907-1908; Poezii, Iași, 1886; Domnița Ruxandra. Fluierul lui Ștefan. Piatra lui Osman..., Iași, [1893]; Poezii, Iași, 1893; Pagini răzlețe, Iași, 1901; Zile trăite, Iași, 1903; Pacate mărturisite, Iași, 1904; Bogdan Petriceicu Hasdeu, București, 1909; Spice, București, 1909; Aliuță. Șanta, București, [1916]; Petrea Dascălul, București, [1916]; Amintiri (1848-1891), îngr. și introd. I. Șiadbei
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
vel stolnic în Divan, în 1791 era citat între boierii epitropi care făceau ,,nartul îmbrăcămintelor celor proaste”, în 1792 era ispravnic de Dâmbovița, iscălea ,,fost mare clucer” în 1797, iar în 1798 se ocupa de aprovizionarea trupelor trimise împotriva lui Osman Pasvantoglu. Din anul 1798 datează o jalbă a lui către domnitorul Constantin Hangerli: el se plânge de calomniile răspândite de vistierul Scarlat Câmpineanu, care insinuase că este vinovat de crimă, punându-i în seamă moartea mătușii sale, Venețiana Văcărescu, asasinată
VACARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
scurte și repetate ale lui Mihai Suțu, Alexandru Suțu, Constantin Ipsilanti. Abuzurile fanarioților îi provoacă autorului, pătimaș și veninos ca mai vechii cronicari munteni, resentimente puternice, violent exprimate. Țara se află sub permanenta amenințare a atacurilor și jafurilor turcilor lui Osman Pazvantoglu, pașa din Vidin, un rebel față de puterea, în declin, a Imperiului Otoman. În timpul domniei lui Alexandru Moruzi pazvangiii pârjolesc Oltenia, boierii înfricoșați pribegesc la Sibiu, cei lacomi rămânând să își păzească averile, iar cronicarul observă, cu simț analitic, cum
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
conștient de dificultatea misiunii ce și-o asumase, cucerirea Plevnei reprezentând cheia succesului operațiunilor militare din Balcani. Încă din faza inițială, Domnitorul constatase efectivul cu totul necorespunzător al trupelor, cu atât mai mult cu cât Plevna fusese formidabil Întărită de Osman Pașa <footnotye id="73">73 Dacă armata română dispunea de un efectiv de 35.000 de oameni, iar cea rusă de doar 30.000, Osman Pașa, dincolo de avantajul poziției strategice a Plevnei, conta pe 65.000 de oameni; vezi <ref
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
totul necorespunzător al trupelor, cu atât mai mult cu cât Plevna fusese formidabil Întărită de Osman Pașa <footnotye id="73">73 Dacă armata română dispunea de un efectiv de 35.000 de oameni, iar cea rusă de doar 30.000, Osman Pașa, dincolo de avantajul poziției strategice a Plevnei, conta pe 65.000 de oameni; vezi <ref> T. C. Văcărescu, Luptele românilor..., p. 263-264. </ref> </footnote>. În cadrul Consiliului de război desfășurat la Radenița (25 august 1877), la sediul Cartierului Marelui Duce Nicolae
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
poet. Tatăl său se trăgea dintr-o familie (Peșica) de aromâni din Vlaho-Clisura, care se stabiliseră la sfârșitul secolului al XVI-lea în Craiova și se îndeletniceau cu comerțul. P. a învățat la Brașov și Craiova. Răpit de cârjaliii lui Osman Pazvantoglu, tânărul este reținut la Vidin în cancelaria acestuia și obligat să traducă documente slavone luate de la boierii români. După 1818, la Vidin, controlează comerțul de tranzit și este secretarul lui Rusten Pașa. Se stabilește apoi la Craiova, unde se
PESACOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288766_a_290095]
-
Upton Sinclair, Mocirla (Abatoarele din Chicago), București, 1945; Jorge Amado, Pământ fără lege, București, 1948, Prima zi de grevă, București, 1949; Edgar Wallace, Gentlemanul, București, 1948, Misterul trenului de aur, București, [1948]; Pablo Neruda, Să se trezească pădurarul, București, 1949; Osman Șchiopul și alte povestiri ale scriitorilor turci, București, 1956 (în colaborare cu Ala Petrescu). Repere bibliografice: R. M., Câteva dramatizări după opere celebre, „Fapta”, 1945, 329, 333; Al. Cerna-Rădulescu, „Regele pomanagiilor”, dramatizare după Israel Zangwill, „Tribuna românească”, 1947, 67; Oscar
PAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288643_a_289972]
-
creștini, n.n.] tare se tem"29. De o importanță deosebită s-a bucurat, în perioada dominației otomane, Isaccea, important vad de trecere a Dunării și adevărată cheie a apărării Dobrogei dinspre nord. Cetatea Isaccea a fost construită în preajma expediției lui Osman al II-lea împotriva Poloniei din anul 1620, pe înălțimea care domina apele Dunării 30. Pentru a asigura provincia împotriva unor eventuale atacuri dinspre mare întreprinse de către cazaci, la mijlocul secolului al XVII-lea, otomanii au construit cetatea Kara-Harman (azi Vadul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
14 septembrie 1877 consiliul de război ținut sub președenția țarului a hotărât să nu "se mai dea niciun atac împotriva Plevnei până nu vor sosi ajutoare din Rusia". Acestea urmau să contribuie la încercuirea Plevnei pentru a-l sili pe Osman Pașa să se predea 244. Până la sfârșitul lunii octombrie, trupele româno-ruse controlau doar o parte a împrejurimilor Plevnei, iar legătura lui Osman Pașa cu spatele frontului nu putea fi ruptă 245. Urmare a acțiunilor trupelor româno-ruse, la sfârșitul lunii octombrie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nu vor sosi ajutoare din Rusia". Acestea urmau să contribuie la încercuirea Plevnei pentru a-l sili pe Osman Pașa să se predea 244. Până la sfârșitul lunii octombrie, trupele româno-ruse controlau doar o parte a împrejurimilor Plevnei, iar legătura lui Osman Pașa cu spatele frontului nu putea fi ruptă 245. Urmare a acțiunilor trupelor româno-ruse, la sfârșitul lunii octombrie 1877, Osman Pașa era încercuit la Plevna. La începutul lunii octombrie 1877, trupele ruse au atacat obiectivele militare otomane de la Sulina. Cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]