1,547 matches
-
Iisus Hristos, Arhiereul cel veșnic. Cina euharistică la care martirii sunt chemați este pregătită, drept pentru care ei nu trebuie să o scape. Cugetarea lor era stăpânită de simțul comuniunii și al cuminecării la masa Stăpânului. Pentru un astfel de ospăț euharistic, trupurile lor trebuiau așezate pe altarul de jertfă, iar, dacă nu mureau acum, viața veșnică nu mai putea fi răscumparată prin moarte. Trupurile lor condamnate la ardere de tot erau, atât înainte de jertfă, cât și după sacrificiu, trupuri sfinte
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Jertfa_euharistica_intre_asumarea_responsabila_a_libertatii_umane_si_realitatea_autentica_a_muceniciei_crestine.html [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
transmit slava experienței lor celor credincioși care-i înconjoară și totodată întregii Biserici. Sfânta Agatonica vedea în mucenicia Sfântului Policarp "slav și măreția Domnului", drept pentru care ea a ales mucenicia cu încrederea că și cu ea se împlinește taina ospățului martiric: "cina aceasta a fost împlinită și pentru mine; așadar, trebuie să iau și eu parte, spre a mânca la această slavită cină". Categoric, Sfânta s-a simțit chemată spre martiriu, așa cum se simțea chemată, la fiecare Sfântă Liturghie, să
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Jertfa_euharistica_intre_asumarea_responsabila_a_libertatii_umane_si_realitatea_autentica_a_muceniciei_crestine.html [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
câteva cuvinte iar de germană fugea de ziceai că încă nu s-a terminat războiul. Sejurul s-a derulat în rest tern, a urmat seară cea mare, a mesei de protocol, la Calul Bălan din Neptun cu dansatori, calusări cu ospăț asa incat sa crăpe de ciuda când ajung acasă la ei cât de bine o duce poporul român. Riguroasă am urmat programul. Am plecat cu autocarul lor și am ajuns acolo pe inserat. Ne-au dat o masă mare iar
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE X de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1462311911.html [Corola-blog/BlogPost/376539_a_377868]
-
în termen, era sortit să prindă două Revelioane în armată. Primul, dacă nu aveau norocul să fie altfel, era anost, trist, plin de amărăciune. Al doilea se cerea, musai, să fie petrecut în toată legea. Au pus la cale un ospăț pe cinste, mai ceva decăt ospețele greilor de la Marele Stat Major ce aveau loc cu ocazia fiecărei inspecții. Nicolae își crease din timp, pe seama acestora, rezerve de carne pentru fripturi. Tocmai în seara Anului Nou fost cât pe ce ca
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adrian_li%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
două Revelioane în armată. Primul, dacă nu aveau norocul să fie altfel, era anost, trist, plin de amărăciune. Al doilea se cerea, musai, să fie petrecut în toată legea. Au pus la cale un ospăț pe cinste, mai ceva decăt ospețele greilor de la Marele Stat Major ce aveau loc cu ocazia fiecărei inspecții. Nicolae își crease din timp, pe seama acestora, rezerve de carne pentru fripturi. Tocmai în seara Anului Nou fost cât pe ce ca totul, în privința băuturii, fără de care nu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adrian_li%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
în termen, era sortit să prindă două Revelioane în armată. Primul, dacă nu aveau norocul să fie altfel, era anost, trist, plin de amărăciune. Al doilea se cerea, musai, să fie petrecut în toată legea.Au pus la cale un ospăț pe cinste, mai ceva decăt ospețele greilor de la Marele Stat Major ce aveau loc cu ocazia fiecărei inspecții. Nicolae își crease din timp, pe seama acestora, rezerve de carne pentru fripturi.Tocmai în seara Anului Nou fost cât pe ce ca
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adrian_li%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
două Revelioane în armată. Primul, dacă nu aveau norocul să fie altfel, era anost, trist, plin de amărăciune. Al doilea se cerea, musai, să fie petrecut în toată legea.Au pus la cale un ospăț pe cinste, mai ceva decăt ospețele greilor de la Marele Stat Major ce aveau loc cu ocazia fiecărei inspecții. Nicolae își crease din timp, pe seama acestora, rezerve de carne pentru fripturi.Tocmai în seara Anului Nou fost cât pe ce ca totul, în privința băuturii, fără de care nu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adrian_li%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
publicat în Ediția nr. 1665 din 23 iulie 2015. Lame subțiri taie umbre felii Scrâșnet de roți, vechi oraș îmbâcsit Tu mi te-ascunzi că un verb într-un schit Trec oameni triști, vara n-a mai venit... Că la ospăț ies nebunii pe drum Drepți că un zid, dar cu sânge pe dinți Musca prelung dumicați din părinți Fetele plâng în caiete cu prinți... Trec oameni goi peste gări de nisip Tu vei pleca într-un tren fumuriu Bate un
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
Tu mi te-ascunzi că un verb într-un ... Citește mai mult Lame subțiri taie umbre feliiScrâșnet de roți, vechi oraș îmbâcsitTu mi te-ascunzi că un verb într-un schitTrec oameni triști, vara n-a mai venit...Că la ospăț ies nebunii pe drumDrepți că un zid, dar cu sânge pe dințiMușcă prelung dumicați din părințiFetele plâng în caiete cu prinți...Trec oameni goi peste gări de nisipTu vei pleca într-un tren fumuriuBate un vânt de sfârșit vișiniuMăștile curg
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
bătrânul a trăi frenetic, a iubit, a petrecut, a muncit, dar, nici un moment, n-a părăsit masă de ceață și fum a lui Thanatos, prin umbrele ei își privea convivii, în negura ei își devora plictisul, greață, lehamitea, la acest ospăț se află și-acum, când primăvară nu-i altceva decât o invazie subterană de viermi și-o explozie celesta de cenușă. 9 El viejo se complace con antelación en el tedio sin par de la muerte, ese festín fúnebre comenzó hace
POEMELE BĂTRÂNULUI / POEMAS DEL VIEJO de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_poemele_batr_eugen_dorcescu_1366605876.html [Corola-blog/BlogPost/345938_a_347267]
-
Arhiereul cel veșnic. Cina euharistică la care mar¬tirii sunt chemați este pregătită, drept pentru care ei nu trebuie să o sca¬pe. Cugetarea lor era stăpânită de simțul comuniunii și al cuminecării la masa Stăpânului. Pentru un astfel de ospăț euharistic, trupurile lor tre¬buiau așezate pe altarul de jertfă, iar, dacă nu mureau acum, viața veșni¬că nu mai putea fi răscumpărată prin moarte. Trupurile lor condamnate la ardere de tot erau, atât înainte de jertfă, cât și după sacrificiu
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1484224172.html [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
slava experienței lor celor credincioși care-i înconjoară și totodată întregii Biserici. Sfânta Agatonica vedea în mucenicia Sfântului Policarp "slav și măreția Domnului", drept pentru care ea a ales mucenicia cu încrede¬rea că și cu ea se împlinește taina ospățului martiric: "cina aceasta a fost împlinită și pentru mine; așadar, trebuie să iau și eu parte, spre a mânca la această slăvită cină". Categoric, Sfânta s-a simțit chemată spre martiriu, așa cum se simțea chemată, la fiecare Sfântă Liturghie, să
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1484224172.html [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
vârste, chipeș, cu fața sobră și doi ochi în care pâlpâie două văpăi. CONTELE DRACULA: (cu vocea puternică dar oarecum prietenoasă) Nu știam că am musafiri în noaptea asta!... Dacă ați sosit cu gânduri bune am să vă pregătesc un ospăț pe cinste! Contele se plimbă cu paloșul la șold, mândru și plin de demnitate. Oștenii cu fețele înspăimântate îl privesc uimiți. CONTELE DRACULA: Dar se pare că altele sunt gândurile domniilor voastre!... Dacă erați tâlhari lăsam vampiricele să se distreze pe seama
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iv_sc_ion_nalbitoru_1390815168.html [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
cel Mare este de departe una dintre cele mai frumoase și expresive descrieri ale imaginii și firii unui domnitor : Fosta-u acestu Ștefan vodă om nu mare de stau, mânios și de grabu vărsătoriu de dânge nevinovat; de multe ori la ospețe omorâea fără județu. Amintrilea era om întreg la fire, neleneșu, și lucru său îl știa a-l acopieri și unde nu gândiiai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meșter, unde era nevoie însuși se vârâia, ca văzâmdu-l ai săi
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481197795.html [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
și diamante de India. Procuratorul îi zâmbi larg și îl invită pe oaspete să ia loc pe una din banchete. Ponțiu Pilat era totuși surprins de vizita lui Irod Antipa deoarece cu câțiva ani în urmă organizase la Ierusalim un ospăț, cu ocazia instalării sale ca procurator al provinciei Iudeea. Venise din Palestina la Ierusalim și dorise cu ocazia aceea să-i cunoască pe mai marii poporului adică pe ,,viitorii rivali”, după cum îi scrisese cu ironie Valerius Gratus, fostul procurator al
FRAGMENTUL NR. OPT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1453070680.html [Corola-blog/BlogPost/380828_a_382157]
-
Valerius Gratus, fostul procurator al Iudeei, printr-o epistolă. Ponțiu Pilat nu se lăsase atunci intimidat de remarca din epistolă însă primi o lecție dură de care Gratus îl atenționase totuși. Nimeni dintre mai marii iudeilor nu venise atunci la ospățul lui Ponțiu Pilat, nici marii arhierei, nici Filip tetrarhul Trahonitidei și Gaulanitidei din Paneas nici Irod Antipa din Tiberias, ci doar câțiva questori și tribuni romani aflați prin împrejurimi. Tetrarhul însă, se scuzase mai pe urmă, vizitându-l pe procurator
FRAGMENTUL NR. OPT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1453070680.html [Corola-blog/BlogPost/380828_a_382157]
-
fost cât se poate de blândă sub privirile încruntate ale ciracilor care erau bine înarmați și foarte fioroși. Eh! S-au dus acele zile când te puteai sustrage cumva judecății umilitoare a celor din Sanhedrin. N-am venit atunci la ospățul acela la care am fost invitat de ilustra voastră persoană pentru că aș fi fost chemat în fața Sanhedrinului, ilustre! Și cum am spus...s-au dus zilele când Irod cel Mare ilustrul meu tată bătea cu pumnul în masă în fața tribunalului
FRAGMENTUL NR. OPT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1453070680.html [Corola-blog/BlogPost/380828_a_382157]
-
hotel, spre seară / Stăm împreună cei ce ne iubim / Înfiorați de iarna de afară. De ce să mint, prietenii mei nu-s, / Dar vuiet la fereastră dă târcoale ... / Închipuirea-mi numai, v-a adus / Prieteni dragi, pe scaunele goale,/ Dau un ospăț, am douăzeci de ani”. Avea dreptate filozoful Kierkegaard când spunea că poetul este „o ființă nefericită a cărei inimă este sfâșiată de suferințe secrete, dar ale cărei buze sunt atât de ciudat alcătuite încât atunci când suspinele și țipetele le scapă
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_aurul_din_poezia_lui_nicola_vavila_popovici_1385960487.html [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
satir gheața strunei prorocește arde-n ger - povestea crește ning în vii entelehii struguri cai și cununii răstigniți pe sfânta rimă raiul înflorit din tină pironit s-a pironit ne-am spălat de asfințit CEI BINECUVÂNTAȚI ...cei din urmă - la ospățul luminii - au pășit - ca pe străfulgerări de nori albi - întru nimic tulburați - cei binecuvântați toți sunt - pe sub de purpură straiul uimirii - dincolo de logostele logofrați grai dezleagă ei muților - spre a-L slăvi - cu lacrimi de-mpărătească bucurie - pe cel fără an
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_botez_stihuri_si_col_adrian_botez_1388313355.html [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
lor îngână - jertfelnic epopeile firii - versetele amintirii - învolburarea dulce și mirii și mierii - și mai cu seamă - fulgerul învierii de pe degetele-n necontenită mângâiere de harfe - curg picături înflorite de sânge: pică picăturile pe obrazul Celui prea îngândurat astfel - Regele Ospățului dă deîndată semn că-i aici - mereu: nicio clipă - nicăieri n-a plecat doar că în mijlocul lacului șoptitu-i-a nenufarului - cu mult mai curat ...iar ospățul - rază cu rază - având priveghere și a strunelor pază - de-acum în stih prefirat - poate
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_botez_stihuri_si_col_adrian_botez_1388313355.html [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
harfe - curg picături înflorite de sânge: pică picăturile pe obrazul Celui prea îngândurat astfel - Regele Ospățului dă deîndată semn că-i aici - mereu: nicio clipă - nicăieri n-a plecat doar că în mijlocul lacului șoptitu-i-a nenufarului - cu mult mai curat ...iar ospățul - rază cu rază - având priveghere și a strunelor pază - de-acum în stih prefirat - poate să-nceapă - fără sfârșit - fără păcat STIHURI PE NERĂSUFLATE el îmi cunoaște toți pașii - dinaintea clintirii: mi-a binecuvântat cărămizile - una câte una - chiar în timpul
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_botez_stihuri_si_col_adrian_botez_1388313355.html [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
pentru pomana lui Gogu, fiertul țuicii pentru cei ce trebăluiesc afară în mijlocul zăpezii la buna rânduială a lucrului și alte lucruri ce se cer făcute cu această ocazie. La terminarea lucrului, se pune masa și toți participanții iau parte la ospăț. Invitatul rudelor la pomana porcului e și o obligație, căci cel ce a invitat azi, mâine e musai ca la rândul său să meargă când ceilalți taie porcul și-l cheamă. Se subânțelege că cine e invitat trebuie să și
METODELE LUI VULPE CONTRA HOȚILOR (AUTOR-MARIA GIURGIU) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1483571522.html [Corola-blog/BlogPost/382791_a_384120]
-
singură, pentru a se autogenera, tot felul de scopuri. În partea a doua a cărții, Ieșirea din cuvinte, se regăsesc, în titlurile poemelor, semnificațiile acestei ieșiri: Introspecție, La hotarele Sudului, Spre următoarea etapă, Șoapte, Pași pe alee, Euharistică, Iubiri expirate, Ospățul singurătății, Căință, Deghizare, Frunze căzute pe umăr etc. Denominațiile indică alte destinații ale autorului, fie în ipostaza de simplu cititor care a încheiat lectura și, implicit, legătura cu universul fictiv al cărții, fie de creator. În primul caz, încetarea lecturii
Victor Munteanu: Prizonierul tăcerii. Cronică literară*, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/victor-munteanu-prizonierul-tacerii-cronica-literara-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339247_a_340576]
-
marele pașă, ca semn că cei care vor mai îndrăzni să se ridice împotriva "Sfântului Imperiu", așa vor păți, aceasta fiind una din ușoarele pedepse a celor răzvrătiți.. Schender se retrase, împreună cu cei ce îl însoțeau, în cortul pregătit pentru ospăț. Mai-nainte avea să-l pună în scaun pe Radu Mihnea, de pe urma căruia știa că își va mări propriile bogății. Vorba lui fiind cu greutate pe lângă Sultan, în împrejurările actuale, când raporturile dintre poloni și turci se înrăutățiseră. Principele Radu
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
dulce apă a bucureștenilor și apoi ca adolescent, călugăr pe stâncile frumoase, dar austere ale Athosului. Toate acestea îi trecură prin minte, derulând trecutul unei părticele din viața sa, în drumul spre cortul Pașei Schender, unde avea să se țină ospățul. De departe văzu din nou carul în care cei trei prizonieri stăteau în picioare. Pentru scurt timp, privirea lui se întâlni cu cea a lui Alexandru: "Eu te-am înștiințat să pleci cu toți ai tăi și cu bogățiile voastre
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]