572 matches
-
Pădurea o înconjura ca un zid negru, crenelat, din care, asemenea unor turnuri de pază, se ridicau impunătoare coroanele câtorva stejari vârstnici. Izolate de ale restului copacilor, se distingeau în perimetrul poienii siluetele unor cireși sălbatici, sub care vara se ospătau mistreții cu fructele căzute. Iarba, atinsă de brumă, se întindea ca un covor alburiu până în vecinătatea lor. Pârâiașul, cu debitul sporit de ploile toamnei, se auzea clipocind ceva mai jos, loc în care luminișul se povârnea brusc, de sub stratul de
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Poteca_fara_intoarcere_dan_florita_seracin_1343741025.html [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
este apreciată de Nicolae Iorga ca una din cele mai bune lucrări de etnografie cu privire la poporul român. Iată cuvintele din carte: Iar câmpul Troianului sau Câmpul lui Traian, unde se zice că Traian, după ce a învins pe Decebal, s-a ospătat cu căpitanii săi”. Prima mențiune exactă cu privire la evenimentele petrecute în Troian în anul 106 e.n. ne vine de la Martin Opitz în poemul Zlatna sau Cumpăna dorului. Poem adevărat, autentică operă poetica și nu o dizertație verificată, Zlatna însumează deloc sistematic
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ranisstorum/ [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
Negustorii mergeau să se aprovizioneze, treaba lor unde, vizitau crama, gustau din ce li se oferea, se hotărau asupra unui sortiment și aveau ei secretul lor încât se întorceau acasă numai cu vin natural. Înnoptau la furnizor, cinau și se ospătau în lege, goleau o bărdacă sau două din vinul ales, cât puteau să ducă amețindu-se și dacă dimineața îi durea capul și le era sete, nu era treabă curată. Mai rămâneau o zi, mai încercau o dată cu alt soi și
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
mămăligă, a auzit-o mama ei care avea alte treburi: Mâncă și micați, mâncă și micați - dumicați evident. S-a apropiat mama să vadă cu cine vorbește fata și a văzut un șarpe atras de mirosul laptelui și care se ospăta în voie. Când a simțit că vine cineva, s-a retras cuminte intrând printr-o gaură mică de tot, sub casă, șarpele casei. Niciodată nu i-am auzit pe părinți că nu mai au cu ce trăi sau că o
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
ia seară (astă seară) și ai tot ce-ți trăbă în frigider„ ! Mă uit și găsesc lapte, brânză, ouă și nici picior de pui ! Mă descurc, e bine, dar de ce-or fi fabulat istoria cu „puiul„ ? „Când vor veni ospătați sper să nu-mi ceară pui, le spun că nu l-am găsit, doar n-or să creadă că l-am mâncat eu pe tot !... Au venit tocmai a doua zi dimineață, fuseseră la „nuntă„ dragii de ei, eu nu
STRUȚUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1488882279.html [Corola-blog/BlogPost/376794_a_378123]
-
de la mocan cum li se mai spun oamenilor de la munte, cu camioane de ocazie ce miroseau puternic a benzină și se stricau des, lăsându-ne în drum în noapte, dar de fiecare dată un suflet din lacrimi ne găzduia, ne ospăta din puținul lui. Apoi cu castravetele cum îi spuneam mașinii noastre familiale, cu Ica și Florin. Acum cu VW, un golfuleț ce strâmbă din nas pe drumurile noastre. Peisajul pe Valea Vălișoare, ce șerpuiește printre dealuri împădurite și largi pășuni
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ! (3) ÎN DRUM SPRE ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1371883917.html [Corola-blog/BlogPost/346149_a_347478]
-
ei, apreciind însă ospitalitatea neobișnuită. Poimâine ne întoarcem în Dubăsari și o luăm la București, că prea plângea de dorul Capitalei. Când am ajuns după două zile, măicuța Ana era moartă, așezată în sicriu pe masă la care recent ne ospătase. Preotul a venit spre noi și a început să ne vorbească. - Măicuța Ana a murit fericită, după o viață tare chinuită. Bărbatul ei a murit la Cotul Donului în 1942 în războiul pentru reîntregirea neamului, iar fiul ei a murit
MĂICUŢA ANA de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Bruno_stefan_maicuta_ana_bruno_stefan_1376472771.html [Corola-blog/BlogPost/350384_a_351713]
-
în schimb rumen. Într-o zi a venit la mine și mi-a zis: „ Mitule, cred că mi se apropie sfârșitul. Am venit să-ți spun ceva înainte de a închide ochii pentru totdeauna.” L-am poftit în casă, l-am ospătat, apoi i-am zis: „ Te ascult unchiule Badea”. „ Tatăl tău ne-a fost amic. Noi ascundeam la el la stână prăzile. Mama ta a murit când tu aveai trei ani, dar tatăl tău nu s-a mai căsătorit niciodată. Era
COMOARA DIN BULZ DE CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409719075.html [Corola-blog/BlogPost/352192_a_353521]
-
părticică din tine și a cărui alinare n-o poți găsi altundeva decât acasă: „Tristă este floricica/ Care crește între spini/ Dar mai tristă este viața/ Petrecută prin străini/ Cu străinii-am stat la masă/ Și cu ei m-am ospătat/ Dar gândind la mine acasă/ Lacrimi multe am vărsat” ... Cu nea Mitică despre România și despre români Deși plecat din țară din toamna anului 1948, Dumitru Sinu nu și-a uitat nicicând obârșia. Am prezentat într-un capitol anterior multe
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri.html [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
ține cont de sugestia ta, dragă Ana. Mai târziu, acum dă-mi te rog voie să visez. Din salonul autoservirii, cu Marius în frunte, apăru un grup de ospătare cu platouri încărcate cu tot felul de bunătăți în mâini, ultima ospătară venind cu două sfeșnice a câte trei lumânări aprinse, fiecare de altă culoare. Lumea din jur urmărea curioasă acest alai de ospătari cu platouri pline cu fructe exotice, pahare glasate, antreuri apetisante ce-ți făceau cu ochiul excitându-ți papilele
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390891950.html [Corola-blog/BlogPost/347720_a_349049]
-
adevărat spectacol popular în care munca se împletea cu distracția. Cu o zi înainte de șezătoare oamenii se sfătuiau unde să aibă loc șezătoarea. Aceasta se ținea, de obicei, la casa unde se afla război de țesut. Aici torceau, țeseau, se ospătau, glumeau. Una din femei striga: „Să vie, să vie/ Să vie, să vie, /să vie Dorinu lu' Florea Pâlșului./ Când începeau să vină bărbații în șezătoare una din femei spunea: „Șezătoarea ni-i deplin/ Fete avem, fișiori ne vin./ Și-
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Așa s-a întâmplat și acum: broasca și-a făcut apariția la suprafață și stătea nepăsătoare lângă pluta mea. Parcă mă sfida. Mă făcea atent că pot să scot fixa afară, de prins nu voi mai prinde pește, atât timp cât se ospătează ea în zonă din momeala aruncată de mine. Așa am și făcut. Am strâns fixa și lansetele și m-am pregătit să plec spre casă. Fiind duminică, am preferat să mă mulțumesc cu peștele care s-a lăsat păcălit de
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Monstrul.html [Corola-blog/BlogPost/367119_a_368448]
-
obrazul subțire ... Revenind înăuntru, o muzică și o masă bună se poate lua într-un restaurant inedit, sunt vreo 10 de acest fel în State și despre care am vorbit ceva mai înainte, într-unul dintre ele din San Francisco ospătându-se și semnatarul rândurilor de față, Rainforest Cafe, o aventură culinară într-o sălbătice “domesticită” și luxuriantă în MGM Grand Hotel, Vrei o gondolă cu-n gondolier calificat, te duci pe The Grand Canal de la “The Venetian”, am merge ca
TOBOŞARUL DE PIONIERI, LA DOI PAŞI DE PAMELA...ANDRESON ÎN VEGAS ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Tobosarul_de_pionieri_la_doi_pasi_de_pamela_andreson_in_vegas_v_.html [Corola-blog/BlogPost/366670_a_367999]
-
un talcioc. Pe ambele părți ale aleii care despărțea cele două lacuri din stațiune, unde turiștii puteau să se relaxeze și la pescuit,erau amplasate tot felul de tarabe să faci shopping ori săli de restaurant unde puteai să te ospătezi, sau să te răcorești cu o băutură. Când Dalia a revenit pe nisip și își ștergea cu prosopul stropii sărați, Gloria s-a repezit până la automatul de vis-à-vis să cumpere răcoritoare. Resimțea și ea efectul neplăcut al arșiței de afară
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396183302.html [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
relatată s-a petrecut într-un an înspăimântător în cetatea antică Ptolemais. Călătorii în țări străine și cititorii în stele știau că cerurile prevesteau nenorocire. Naratorul și șase prieteni de-ai săi se strânseseră între zidurile unei săli, unde se ospătau, dar gânduri sumbre îi apăsau. Cei șapte oaspeți beau vin roșu, cântau și râdeau. Draperii negre atârnau în cameră și îi opreau pe oaspeți să vadă luna și stelele prevestitoare de rele. Oinos simțea că în jurul lor plutea ceva intangibil
Umbră – O parabolă () [Corola-website/Science/325725_a_327054]
-
după hrană, de data aceasta lăsându-l și pe Beniamin cu ei. Astfel, aceștia au luat daruri, bani și saci și au pornit spre Egipt. Iosif i-a primit bine, i-a așezat la o masă bogată și i-a ospătat. Apoi a poruncit să li se umple sacii cu grâu și, pe ascuns, să pună paharul în sacul lui Benyamin (Veniamin). Frații au plecat spre casă veseli. Deodată niște ostași i-au oprit, strigându-le: „Stați pe loc! Voi v-
Iosif (personaj din Vechiul Testament) () [Corola-website/Science/313663_a_314992]
-
și astăzi în piatră urmele calului care a ,răpăgat” adică a alunecat. Spre poale, craiul s-a oprit și a înfipt paloșul într-o stâncă și s-a așezat pe un scaun de piatră la masă de piatră ca să se ospăteze și să se odihnească dar numai pentru puțină vreme, apoi a ruculit” cu calul mai departe. După întemeierea satului și mai ales după ,lanțul” menționat, gospodăriile locuitorilor s-au consolidat: se creșteau multe animale, s-au defrișat suprafețe întinse de
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
ei aruncă monede spre cuc, zicând: „Cucule, eu îți dau bani puțini, tu să-mi dai mai mulți”.(Simion Marcu) Corbul anunță un pericol pentru cel ce-i paște turma de oi. Bazați pe faptul că lupul și corbul se ospătează la aceeași masă, oamenii au stabilit o relație de rudenie între ei; astfel lupul este unchiul corbului, iar corbul nepotul. Păstorii știu că atunci când zboară corbul pe deasupra turmei, el numără oile alegând pe cele mai grase pentru unchiul său care
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
un altul rostește „aldirea” pălincii. La ieșirea din casă se cântă o colindă de mulțumire. Corindătorii umblă toată noaptea iar în ziua de Crăciun se odihnesc. A doua zi de dimineață se adună la gazda de corinzi unde corindătorii sunt ospătați. Treptat se adună și sătenii și are loc până noaptea târziu o petrecere cu „hidede”, fără plată. Petrecerea va avea loc și ziua următoare. Este un foarte bun prilej de întâlnire a tinerilor și chiar de alegere a unui partener
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
o seară de luni, miercuri sau joi. Femeile își duc furcile de tors, furcă simplă cu fus, sau furcă cu roată. Gazda clăcii împarte fiecăreia caiere mici, pentru a putea fi toarse în acea seară. După terminarea lucrului, lucrătoarele sunt ospătate cu „zeamă de păsulă, curiti umplut cu pisat și moare dă curiti”. De băutură se servea monopol sau cider. In timpul torsului și a mesei se povestesc întâmplări, se spun glume și povești. Clăci mici se organizau la cositul fânului
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
pe vasul său și nu numai că l-a acoperit cu propriul său trup ca să-l apere de loviturile celorlalți selgiucizi dar i-a dat un leac, o băutură, ca să-l tămăduiască de suferința ce o avea și l-a ospătat ca pe un prieten. Admirabil act de umanitate față de un om a cărui viață atârna de un fir de păr. Prizonierii toți au fost duși în fața cortului lui Al-Muazzam. Prinderea regelui Franței stârnise printre egiptenii turci și arabi o bucurie
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
pentru perceptorii de taxe ilegale), "spânzurarea" (tâlharii), Exista și precedentul domnitorului Vlad Țepeș despre care se spune că, îndată ce a urcat pe tron, a poruncit să se adune toți hoții și cerșetorii, i-a închis într-o casă, i-a ospătat, apoi le-a dat foc. Domnitorul Nicolae Mavrogheni (1786-1790) îi spânzura pe hoți în ulițe, lăsându-i câte o zi-două, să ia lumea aminte. La 1 iunie 1786 a dat ordin ispravnicilor "„să ridice țepi pe la toate drumurile și răspântiile
Furt () [Corola-website/Science/312404_a_313733]
-
mai știe el că-mi place. Transmite-i că dacă nu face fripturile așa cum Îmi plac, Îl jupoi. și, apoi, Îndreptându-se spre mine: — Ai să cunoști acum, băiete, un cârciumar de pe vremuri. Îl știu de mulți ani. M-a ospătat cu cele mai bune bucate de câte ori am fost În turneu prin aceste locuri. A suferit, ca și ceilalți, după schimbările care-au avut loc, dar de câțiva ani lau adus Înapoi. Chiar și ei și-au dat seama că este
Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
teafăr de insula sirenelor, apoi printre Scila și Caribda, dar încep să-i lipsească merindele și tovarășii săi de drum se plâng de foame. Încălcându-i porunca, ei înjunghie câteva animale din cirezile zeului Apollo, ca să aibă cu ce se ospăta. Mânia zeilor le este acum fatală. Uraganul dezlănțuit cu acest prilej îneacă corăbii și oameni. Singur Odiseu e cruțat. Agățat de un catarg, el e purtat pe ape, la voia întâmplării și dus în insula lui Calypso. Aici eroul va
Odiseu () [Corola-website/Science/299036_a_300365]
-
istoric pe acest subiect. În narațiunea sa, soțul ei se laudă cu virtutea soției sale lui Tarquiniu și altora. Titus Livius compară virtutea romanei Lucreția, care a rămas în camera ei de țesut, cu cea a doamnelor etrusce care se ospătau cu prietenii. Ovidiu relatează povestea Lucreției în Cartea a II-a a operei "Fasti", publicată în 8 AD, concentrându-se pe caracterul trufaș al lui Tarquiniu. Mai târziu, Sfântul Augustin a vorbit de figura de Lucreției în "Cetatea lui Dumnezeu
Lucreția () [Corola-website/Science/337103_a_338432]