142 matches
-
va asigura o rentă de câteva mii pe an. În câteva scrisori privitoare la banii necesari pentru Eminescu atrage atenția destinatarilor că sumele nu contează, doar să fie cheltuiți cu scop. E greu să câștigi simpatia cititorului pe aceste căi... Ospeția criticului Deocamdată, ca detalii necesare, trebuie spus că Nicu s-a sinucis prin împușcare chiar la 7 martie 1884, în ziua când este datată prima scrisoare a Harietei către Titu Maiorescu, cea la care răspunde criticul cerând detalii despre „capitalul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
poznaș (în colaborare cu A. Cunună), Chișinău, 1959; Era sputnicului, Chișinău, 1959; Lăstarii răzbat primăvara, Chișinău, 1959; Povestea celor șapte voinici, Chișinău, 1960; Cheița fermecată, Chișinău, 1962; O vacanță în cosmos, Chișinău, 1962; Și unul pentru toți, Chișinău, 1963; În ospeție la vrăjitori, Chișinău, 1963; Expediția „Penelopa”, Chișinău, 1964; Ștefan de pe linia 22, Chișinău, 1965; Ascensiune, Chișinău, 1967; Noi trei și atotvăzătorul, Chișinău, 1967; Călătorii în necunoscut, Chișinău, 1968; Sâmburii adevărului, Chișinău 1969; Itinerare, Chișinău, 1971; Prietenii lui meșter Micron, Chișinău
GROMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287367_a_288696]
-
Oh, nepricepută minte omenească!”), „fugi pân codrii Ciucului, și acolo rătăci și umblă oarecâtăva vreme rătăcit și nemâncat, pân îl birui foamea și nimeri la niște păcurari, unul săcui, altul muntean”. Prefăcându-se a-l ajuta, ciobanul secui încalcă legea ospeției și-l ucide. Apoi, cu nădejdea de a obține o răsplată bună, îi duce voievodului Mihai capul cardinalului ucis. Indignat de gestul trădătorului (deși Báthory îi era dușman), „Mihai vodă zise de tăe capul păcurariului, altul așa să nu mai
CRONICA DOMNIEI LUI MIHAI VITEAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
primire a celor sosiți pe pământurile noastre, am găsit destule care să confirme tradițiile nobile ale poporului român în acest domeniu, susțin Constantin Botez și Adrian Pricop în volumul „Tradiții ale ospitalității româneștiprin hanurile Iașilor", București, 1989, p. 9. „Vechea ospeție românească este un dar sfânt de la strămoși, să-l păstrăm ca unul ce onorează caracterul nației și niciodată să nu-i pară rău străinului că a venit de s-a așezat la vatra noastră", omagia Al. I. Cuza străvechiul obicei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și să puie și câte un om să fie de rând la odaie, câte o săptămână și să aducă câte un car de lemne și două cară de iarbă pe săptămână". În ce privește spusele că vasluienii deveniseră refractari, că se sustrăgeau ospeției, în afară de adevăr există și destulă exagerare. Gh. Ghibănescu, ca și mine, care am străbătut sat cu sat zona Bârlad-Vaslui-Huși, știm, totuși, cât de ospitalieri deveniseră localnicii care te primeau cu plăcere la masă și la odihnă, chiar pe timp de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
casele lor. Apoi, însăși existența atâtor locuri de popas, pentru masă și găzduire mai la toate încrucișările de drum și despre care, ajutat de Constantin Botez și Adrian Pricop, voi face vorbire în paginile care urmează, sunt argumente tocmai ale ospeției vasluienilor. Dar iată unul venit de la sergent Iosif Irimescu, bucovinean, luat din „Jurnalul de front" al acestuia, publicat în Septentrion nr. 25/2006, foaia Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina: „...Am stat în Negrești o săptămână (în februarie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bine. Dar tot eram cu inima scârbită când mă gândeam la scumpii mei părinți, frățiori, surioară și nepoțică. Eu de bine de rău mănânc oleacă de pască și beau vin, dar ei, săracii, cine știe ce mai îndură sub ocupația sovietică". Despre ospeția vasluienilor Dimitrie Cantemir notează: „Vorbind de obiceiurile moldovenilor din Tara de gios, arată că țăranii sunt foarte bucuroși de oaspeți și că-i așteaptă cu masa până la 7 ceasuri din zi (adică 1 la amiază) și ca să nu mănânce singuri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
amintește că, pe atunci oca de unt costa 8 parale, oca de cafea 3 lei, o vadră de vin era 1 leu și 3 parale. „De ce dese găzduiri la Frumoasa", în coasta Iașului? Pentru că în vremea aceea hanurile, ratoșele sau ospețiile, erau vestite vetre de popas, locuri de întâlnire ale drumeților, unde se făceau schimburi comerciale dar și de idei, care influențau până și comportarea oamenilor. Iar domnii, dar și proprietarii, printre care și mânăstirile erau factorii interesați să aibă și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
greutate s-a deplasat la „pasul calului". Rezultatul a fost că deplasarea cu cabalinele a fost mai rapidă, „de o dată și jumătate fată de cea a bovinelor" (N. Stoicescu, Cum măsurau strămoșii noștri, Ed. Științifică, 1971, București, p. 95). Despre ospeția la Hanul lui Coroi (care se găsea pe ulița Sfântului Spiridon la nr. 180, construcție realizată în prima parte a secolului al XlX-lea de către spătarul Vasile Coroi și lăsată după 1828 moștenire fiului său comisul Gheorghe Coroi), în toamna
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și tovarășii aprind ei înșiși focul și fac ei singuri sacrificiul; îi mănâncă brânza și stau și-o așteaptă pe gazdă. La un moment dat, Ulise pune capăt furtului de iezi și brânzeturi: "trăgeam nădejde să-mi dea daruri de ospeție" (9.229-230)73*, iar când se întâlnesc îi cere ospitalitate sfântă și cadouri: "venim să-ți sărutăm genunchii, ca să ne primești și să ne dăruiești cu ce se cuvine oaspeților" (9.266-268)74*. Este destul de paradoxal, mai ales pentru un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
profetul ajunge până la urmă să le reconstruiască lumea, atras de Iubire, precum în Tyr arhitectul Hiram construise un templu zeiței Ashtarte. Iubirea lui nu e numai divină, ci și foarte pământească, fiindcă se îndrăgostește de văduva care-l primise în ospeție. Fenicia adora deseori o triadă de divintăți, compusă dintr-un zeu protector al orașului, o zeiță - soția sau prietena acestuia - și un tânăr zeu, de obicei fiul, care murind și renăscându-se exprimă ciclul anual al vegetației. La fel, Ilie
Iubire de profet by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15564_a_16889]
-
La nunta lor, vin multe căpetenii de oști. Este invitat inclusiv cneazul vlah Ramunc, care sosește alături de 700 de însoțitori. După alți 13 ani scurși, rugat fiind de soția sa, Atila își invită cu mare pompă cumnații să vină în ospeție. Pe parcursul vizitei, din cauza încordărilor dintre Kriemhilda și Hagen, în Esztergom se iscă o luptă crâncenă între huni și burgunzi. Nenumărați oameni sunt omorâți de ambele părți, printre care Gernot și Giselher. În cele din urmă, Gunther și Hagen sunt luați
Cântecul Nibelungilor () [Corola-website/Science/304697_a_306026]
-
îndrăgit Chiril un loc mai înalt, unde erau mai multe izvoare cu apă dulce și - a făcut casă acolo. În jurul lui și - au construit case și rudele sale. Vremea trecea. Numărul caselor creștea. Din când în când, Chiril pleca în ospeție la Hodja luîndu - i cu el și pe nepoții săi. Dar... vremea trecea, nepoții creșteau, iar bunicului îi era tot mai greu să meargă la Hodja. Deseori nepoții îl rugau pe bunic: - „Mergem, bunicule, la nenea Hodja să ne jucăm
Onișcani, Călărași () [Corola-website/Science/303779_a_305108]
-
piatră și avea suprafața de 180 m2. De asemenea biserica a fost înregistrată la serviciul de stat pentru problemele cultelor cu numărul certificatului 563 în 1993 la 11 noiembrie. Pe o jumătate de oră în satul Alcedar a venit în ospeție episcopul Chișinăului pe nume Iacob. Putem spune că pentru locuitorii satului a fost un eveniment remarcabil. Preoții bisericii din prezent s-au schimbat precum și dascălii. Cîțiva ani în urmă preot fusese Victor, de unde s-a schimbat cu Serafim, iar dascălul
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
în altă parte a acestui raion. Însă odată ce călci în aceste sate, fiecare om trecut de prima tinerețe îți povestește cu entuziasm de grupările militare care au luptat împotriva regimului sovietic, indiferent cu ce treaba te afli la ei în ospeție. Astfel am aflat despre cazul lui Simion Mărgărint, membru al Armatei Negre, omul care s-a ascuns 25 de ani într-un bordei, în partea de sus a satului Sinesti, pentru a scăpa de prigoana kaghebeului. Încăierarea sângeroasă Armata Neagră
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
adâncuri la fel ca altădată, Ca răsturnați prin raze se oglindesc de sus. S-au trecut anotimpuri și s-au schimbat și stele O, câte toamne oare în zborul lor s-au dus! Fiu de-mpărat pe atunci sosit în ospeție Unde-i acuma oare? Toți, toate s-au răpus. Doar Fluviul Lung tot singur curgând pe lângă ziduri În gol se varsă-ntruna, ca un șuvoi supus.” Acest poem elegiac i-a făcut pe marii poeți clasici ai Chinei să privească
Pavilionul Prințului Teng () [Corola-website/Science/313319_a_314648]
-
ai lui Dumnezeu pe pământ. Înainte de a intra în casa gazdei, se recomandă ca căciula sau pălăria să fie scoase, oaspetele să-și sufle nasul, să-și curețe picioarele murdare, să se roage și apoi să bocănească la ușă. În ospeție oaspetele nu ar trebui să-și scobească nasul, să privească în jur și să mănânce fără voia gazdei. Este interzis, ca oaspetele să ia ceva de pe masa gazdei fără voie. Înainte de masă, se recomandă slăvirea „Tatălui, Fiului și Sfântului Duh
Domostroi () [Corola-website/Science/335849_a_337178]