324 matches
-
568 din 21 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Cuvintele mele au fost păsări. Gândurile mele au fost fulgere niciodată aruncate în ochiurile de apă ale fântânii. Gesturile mele îmbrățișau soarele. Cântecele mele luminau cerul. Bucuria mea se revărsa peste alibi ostoindu-le setea de curgere... Cine am fost eu... la urma urmei? Un steag fluturând pe bolta întunecată a negărilor... un sunet profund rostogolit pe ultima treaptă a infernului Nu știu când (poate-n toamnele nevinovatelor escaladări pe abruptele culmi) s-
DISTORSIONAT ... (REFĂCUT) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Distorsionat_valentina_becart_1342873840.html [Corola-blog/BlogPost/358132_a_359461]
-
vina să-și asume când ars,m-am chinuit prin fum?! Cu mine merg atât de mulți pieriți pe drum,sau în spitale ... Ai vrea din nou să mă asculți, să-mi mângâi capul pus în poale Încerci să-ți ostoiești durerea, să te prefaci că totu-i bine și să-ți aduni iarăși puterea strângând la piept,poza cu mine Mă iartă mamă pentru vina ce n-aș fi vrut s-o am vreodată. Eu știu că-n ochi ți-
MĂ IARTĂ MAMĂ de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1447330887.html [Corola-blog/BlogPost/384689_a_386018]
-
Sesizând că dialogul dintre ea și copil o contrariază întrucâtva pe mamă, o atrage în conversație: - Aveți un băiețel tare drăguț și isteț! - Da ... drăguț și isteț! Însă și neastâmpărat!..., adaugă nemulțumită la adresa lui, deși stridența din glas i s-a ostoit. - Cred că de obicei e cuminte ... S-a întâmplat ca acum să fie neatent ... - Nu e tocmai cuminte ... , i se confesează mama Alinei. E greu să crești băieți ... - Nu știu cum e, mărturisește. Nu am copii ... Zâmbește stângaci. Caută febril cuvintele cu
EROARE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_voichita_palacean_veres_1372605133.html [Corola-blog/BlogPost/363935_a_365264]
-
Te-am strigat, Te-am tot strigat Stelele le-am numărat: Dar nu steaua cerului Ci sclipirea ochiului Care blând mă legăna Sub gingașă palm-a ta. Sub gingașă palm-a ta. Și cu tine-am tot doinit, Dorurile-am ostoit, Le-am tot dat, Le-am adăpat Ochi din ochi și din oftat Și cu tine-am tot plecat Colo-n naltul muntelui, Pe creanga destinului De sub brațul pinului, La izvorul dorului, La izvorul dorului. Leonid IACOB Poezia face parte
DOINIRE de LEONID IACOB în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Doinire.html [Corola-blog/BlogPost/355207_a_356536]
-
formele-i prospere și în tricoul, în culori vii,ce-i acoperea pieptul plin, în care bătea ascunsă o inimă mare și generoasă. Cu câțiva ani în urmă, înaintea plecării sale neașteptate din astă lume, ne încălzeam durerile și ne ostoiam neliniștile în confidențe reciproce sub ramurile protectoare ale copacului prieteniei. Ne ploua din strunele frunzelor albastre, în clinchetele argintii, ale clopoțeilor sufletelor noastre îmbrățisate în buchete de raze aurii, cu fluvii de energii pozitive revărsând în valuri, balsamuri vindecătoare peste
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1479504746.html [Corola-blog/BlogPost/379230_a_380559]
-
Acasa > Stihuri > Momente > LUCIREA DIN CUVÂNT Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 503 din 17 mai 2012 Toate Articolele Autorului Lucirea din cuvânt împărățește Când setea clipei ostoiește-n har Cu lama ruginită-ntr-un hambar Cuțitul temei în zadar tintește Stârnind furtuni în taincul pahar Din care sorbi, tăcut, nădejdi târzii. Când se-nfioară melcii-cochilii Vrăjiți de valsul macilor de jar Găsești dreptate-n picuri mici și strâmbi
LUCIREA DIN CUVÂNT de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/Lucirea_din_cuvant_georgeta_resteman_1337254646.html [Corola-blog/BlogPost/358448_a_359777]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > ZĂPADA Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului zăpada ce trist balsam a venit peste noi cu polenuri de gheață, umile, ostoind tot frigul din oase în cea mai albă din zile. un flaut parcă trece prin trup cu amintiri duioase după o coapsă vergină de lună cu sânii -n angoase. stihii nefaste din răsărit luminează zăpezile caste, cerul, un candelabru aprins
ZĂPADA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Zapada_ion_ionescu_bucovu_1390720887.html [Corola-blog/BlogPost/347563_a_348892]
-
n-avea cu cine să-mpărtășească poezia lui cu adevărat de valoare! Imprevizibil, distinsul domn râse ușurel, apoi îi spuse de ce boală suferă: vanitas paroxistica. Tânărul luă de bună alăturarea termenilor, căci bruma de latină studiată cândva în gimnaziu se ostoise prin cine-știe-ce unghere ale memoriei... Domnul se uită cu îngrijorare la ceasul de buzunar, scuzându-se că-l șicanase cu întrebările. Se ridică să plece. Dar nu făcuse nici câțiva pași, când se opri și scoase din buzunarul de la piept
CĂLIMARA CU CERNEALĂ SIMPATICĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1430633958.html [Corola-blog/BlogPost/379776_a_381105]
-
picioare ca mânați de niște resorturi strașnice, încât nimeni n-ar fi zis că ei sunt septuagenari. Îl urmară, emoționați. O ușă batantă se deschise și pășiră în Salonul de cocktail-uri. De undeva se auzi un glas care le ostoi bătăile inimilor: da, e ora...! Pe o masă lungă în mijlocul încăperii, tronau sticle cu Cutty Sark și Courvoisier, iar în centru stăteau ușor înclinate în câteva frapiere butelii de Moet&Chandon, anturate de pahare-lalea. Din loc în loc, platouri cu tartine
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1433054198.html [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
divaghezi... arunci noțiuni ca fantastic și realitate... -Văd c-ați luat-o razna, sunteți prea serioși... ori ați obosit să vă distrați?! bravă Papa. -De ce, Papa, până la urmă am trecut toți prin viață și, vrând-nevrând, ni s-a cam ostoit pofta de joacă... replică deosebit de calm Doc. -La urma urmei, ce e fantasticul și ce e realitatea? ridică incitator glasul Patriarhul. -Cum suntem suma experiențelor noastre, nu cred că putem da oricare dintre noi aceeași definiție pentru vorbele astea, replică
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1433054198.html [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
soțiilor, lucrurile se văd foarte bine, fiindcă Al.Florin Țene are luciditatea de a privi în urmă „fără mânie” și un real talent de „constructor” al formelor. Toată această fabuloasă împletire a prezentului cu amintirea culminează sau, mai degrabă se ostoiește, se topește într-o mare oglindă a liniștii de după furtună. În fons, rolul ei, al oglinzii - de a reduce dimensiunile, de a împreuna spații și de a transpune ca un obiect de apropiere - s-a îndeplinit. Lentile nu au existat
ÎN LOC DE PREFAŢĂ LA ROMANUL GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/In_loc_de_prefata_la_romanul_geamanul_din_oglinda.html [Corola-blog/BlogPost/355147_a_356476]
-
domnului Ioan Miclea, șef de atelier, Compania Națională "Romarm" - Ș.A Filiala Societatea Comercială "Cugir" - Ș.A., județul Albă; - domnului Constantin Popescu, pensionar; - domnului Gheorghe Oarga, rectificator - Compania Națională "Romarm" - Ș.A Filiala Societatea Comercială "Cugir" - Ș.A., județul Albă; - domnului Trandafir Ostoia, maistru - Societatea Comercială "Uzina Constructoare de Mașini" - Ș.A. Reșița, județul Caraș-Severin; - doamnei Viorica Rotaru, șef de birou - Institutul Tehnologic pentru Turnătorii, Deformări Plastice și Tratamente Termice - "Intec" - Ș.A. București; - domnului Petrache Român, dispecer - Societatea Comercială "Oil Terminal" - Ș.A. Constantă; - domnului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147103_a_148432]
-
Murariu Gh. Gheorghe 1128. Murdeala C. Mihai 1129. Mutașcu V. Petru 1130. Nagele F. Francisc 1131. Negrea S. Savu 1132. Nicoară P. Gheorghe 1133. Oprea F. Peter 1134. Oprea P. Constantin 1135. Oprean Gh. Gheorghe 1136. Orbulescu F. Ioan 1137. Ostoia I. Petru 1138. Oțil M. Gheorghe 1139. Otiman L. Mihai 1140. Padineanț Gh. Gheorghe 1141. Palean Gh. Ioan 1142. Panduru P. Petru 1143. Pau Ț. Ion 1144. Păcuraru C. Petru 1145. Păun I. Ioan 1146. Peica A. Arsenie 1147. Pervan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153987_a_155316]
-
să le-o plătească. Pentru aceasta, își angajează ca și asistentă o tânără orfană, Sarah, pe care vicisitudinile vieții au marcat-o profund și care ar fi dispusă să facă orice pentru o situație materială bună și pentru a-și ostoi setea de răzbunare față de cei care au abuzat-o. Sarah pregătește minuțios dosarele victimelor feminine pe care George le adoarme cu cloroform pentru a le decupa toate zonele corpului acoperite de păr: scalpul și zona pubiană. Aceste "trofee" sunt atent
Haita (roman) () [Corola-website/Science/329040_a_330369]
-
pas cu vremea și, în același timp, să păstreze vie lumina aprinsă de înaintașii noștri și să răspundă nevoii de a comunica ceea ce simțim și trăim într-o țară în care trebuie să ne luptăm pentru adaptare și pentru a ostoi dorul de ceea ce am lăsat în urmă, după ce am închis ușa după noi. Candela de Montreal ne sugerează, prin însuși titlul ei, că pe astfel de daruri lasă să cadă lumina și să intre în voie în inimile cititorilor. Nu
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/93_a_111]
-
mlădiază spre ce se află înaintea ei și nu se întoarce îndărăt! Și încă este însetată. Intensitatea setei sale a devenit atât de mare, încât nu poate fi satisfăcută cu cupa înțelepciunii. Întreaga cupă nu este suficientă pentru a-i ostoi setea 53. Apoi, tot în opera In canticum canticorum, Sfântul Grigorie adaugă o altă mare imagine a progreselor spirituale: cea a cursei (δρόμος)54. Noi nu suntem aici în planul primei căi, a sufletului separat de Dumnezeu și care suspină
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
vine de la rediului Cucului, un desiș de pădure ce se află în viroaga ce pornește din spatele cimitirului bisericii și coboară la fântânile de lângă primăria Cuca. În această viroaga susura un izvoraș, cu apă cristalina la care veneau cucii să-și ostoiască setea - cum femelă cucului se chema cuca - așa cum ne arata academicianul Iorgu Iordan în Dicționarul Limbii Române, acest toponim a fost preluat și a dat denumirea localității. Această denumire de rediu Cucului este trecută și pe hărțile militare folosite de
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
același timp când frontul coloanei intra în Nagahama. Când ajunse la Nagahama, Hideyoshi nu pierdu vremea ci începu imediat regătirile pentru a lua inițiativa împotriva inamicului. De fapt, nici nu apucă să descalece. După ce mâncă sarmale de orez și-și ostoi setea cu un polonic de apă, plecă val-vârtej din Nagahama, grăbindu-se ca vântul prin Sone și Hayami. Ajunse în Kinomoto la Ora Câinelui. Nu-i luase decât cinci ore ca să vină din Ogaki, întrucât făcuseră tot drumul fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
o convertire. Începe să pună la cale o fundație caritabilă pentru a propulsa Ungaria În secolul al XXI-lea. Dar aici dăm din nou de problema imaginației. Poți să-ți Încredințezi banii unor instituții birocratice și cenușii pentru a-ți ostoi conștiința vinovată, dar așa rămîi pe din afara procesului creativ. Banii sînt un limbaj și, ca orice limbaj, pot fi plicticoși sau dătători de inspirație. Poetul spaniol Federico Garciá Lorca spunea „No se puede vivir sin amor“ iar eu am să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
suferă pentru că se iubesc. Am o imagine grozavă cu dîrele de pe fundurile și spatele lor, le poți vedea cum transpiră, nu răni, nu sînge, nimic de genul ăsta. Domnișoarele de onoare sînt profesioniste, dacă se rupe pielea, sîngele care curge ostoiește durerea și durerea e tot șpilul. Și exact cînd par gata să leșine, fetele le coboară și le așează pe un pat acoperit cu flori și toată adunarea le unge cu unsori de leac și le pupă și le urează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Margot de la un tată, au fost Îndeplinite, chiar și pentru scurt timp. Îi urează În gînd multe, multe filme Înainte, cu finaluri din ce În ce mai fericite. Cu Margot odată plecată și cu ciocănitul infernal care nu dă nici un semn că s-ar ostoi, Wakefield Începe să fantazeze despre cum ar fi să trăiască undeva, pe un maidan pustiu, sau, și mai bine, În mlaștină sau Într-un parc național. Citește cărți despre casele portabile și mobila nomazilor. Orice nu poți Împături și lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
atins de pământul Țării Moldovei pe care să-l cuprindă în hotarele sale. Imperiul Țarist, prin anexarea de noi teritorii ajunsese la Gurile Dunării, se lățise peste poate prin înglobarea multor popoare cărora le răpiseră teritoriile și tot nu-și ostoise setea de expansiune, țelul suprem fiind ocuparea Istambulului, vechiul Constantinopol, Capitala Imperiului Bizantin și a Împăraților Bazilei, la refacerea căruia au visat toti țarii cei mari ai Imperiului Rusesc. Evoluția situației internaționale din a doua jumătate a secolului al XVIII
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
arăta la noi În sat - ca peste tot, de altfel - neîndestulătoare pentru gâtlejurile Însetate ale bețivanilor. La Bufet era mereu Înghesuială când venea camionul cu butoaiele de bere. Vinul din pivnițe se termina pe la Paști, iar sfânta sete se cerea ostoită În vreun fel. Oamenii alergau ca bezmeticii, cu găleți goale În mâini, se prindeau de obloanele de lemn ale camionului și stăteau acolo atârnați, străbăteau satul de la un cap la altul și erau fericiți că responsabilul bufetului avea să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
terenul apărea ca fiind jumătate În intra și jumătate În extravilan, așa, ca toți dracii. Dosarul Încă nu s-a Închis. În schimb, cei care uciseseră ori schilodiseră au intrat frumușel la Închisoare pe mai mulți ani, ca să-și mai ostoiască durerea pricinuită de mândria lezată. Rămâneți În bănci! Ce dacă sună clopoțelul? Pavlov pe unii ca voi ar fi trebuit să facă experimente, nu pe niște câinișori nevinovați! Cum auziți că se sună, cum săriți de cur În sus! După ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
era un singur pom, un cireș amar cu frunzele prăfuite și chircite de căldură. Se Îndreptară către el și căzură, gâfâind, la umbra rară. În urma lor, Valea se potolea. Stolurile coborau și păsările Își găseau cuiburile; țipetele și chirăielile se ostoiră și se prefăcură În foșnete și murmure nedeslușite. Capătul negru al văgăunii se Închise ca o poartă. Băieții se sprijiniră cu spinările de trunchiul cireșului. Erau murdari ca niște porci În care intrase Aghiuță. Aveau zgârieturi și vânătăi peste tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]