1,360 matches
-
clipă pe pământ, prilejuindu-ne declinarea identității trioului ad-hoc format. Își dădeau mâna un istoric - el, preparator la catedra de Arheologie, un viitor electronist - eu și o psiholoagă în devenire - ea... Până să ne apropiem de salba de insule și ostroave, privirăm pe rând cu binoclul nostru depărtările dinspre care dădea semn de mare neliniște păsăretul. Ancorați la ponton, avurăm surpriza ca ghidul să nu accepte coborârea noastră pe Insulă, motivând că am fi pierdut așa un alt punct din program
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
-se și la Jules VERNE cu al său ,,Pilot de pe Dunăre’’. Din discuțiile purtate, vorbitorii au lăsat să se înțeleagă că o influență negativă, în privința ecologiei a avut-o barajul de la Porțile de Fier, prin dispariția faunei specifice din zona Ostrovului de lângă Moldova Veche. Influență negativă, este și faptul că au dispărut celebra scrumbie de Dunăre, afectându-se perpetuarea acestei specii. În concluzie s-a arătat că pentru Europa, Dunărea a reprezentat un adevărat miracol, iar pentru poporul român cel mai
ZIUA DUNĂRII ... LA MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354432_a_355761]
-
Cruci. Catapeteasma este din lemn sculptat, de culoare închisă, pe lângă ferestre sunt pictate motive vegetale, pe unul din pereți se află vitralii pictate cu chipuri de sfinți. În 1959 Biserica a fost închisă și transformată în fermă a I.A.S. Ostrov. În 1990 a fost redeschisă și renovată. În Biserică se află mai multe icoane printre care cele mai renumite sunt Maica Domnului cu Pruncul și o copie a icoanei făcătoare de minuni Axion Estin „Cuvine-se cu adevărat” adusă de la
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
Acasa > Poezie > Cantec > ALLEGRO Autor: Mihaela Oancea Publicat în: Ediția nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Allegro Dispersând în asfințit umede arome purpurii, Un ostrov de lumină se zbate-ntemnițat. Strigă prins cu ghearele de zăbrele.... Inutil! Norii de tăciune, guralivi, Își întețesc jocul, Într-o mișcare năvalnică, Cu brațele sprijinite Pe cingătoarea vegetalului. Își lovesc ritmic carâmbul cizmelor, Când șuvoaiele -asmuțite Frâmântă cu nesaț țărâna
ALLEGRO de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353758_a_355087]
-
un aparat de radio, destul de bun pentru acea vreme, primit cadou de la vreun fiu duhovnicesc. Era fixat totdeauna pe postul Europa Libera. Cel mai adesea, după ce ieșeam de la el, simțeam nevoia să mai hălăduim prin mânăstire și ne îndreptam spre ostrov, în cimitir. Îl puteam vedea de departe cum își făcea plimbarea de seară în amurgul stins al Cernicăi, de care eu eram atât de încântat și de impresionat în sufletul meu de copil, străbătând în lung și-n lat balconul
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
Ghiuș a fost condamnat la 18 ani muncă silnică și 10 ani degradare civică. A executat pedeapsa la închisoarea "C" MAI, la Jilava din 3.04.1959, la Aiud din 19 mai anul 1959, fiind transferat apoi la formațiunea 0957 Ostrov din 16 mai 1962. A fost eliberat pe 25 iunie anul 1964, fiind grațiat alături de alți mulți deținuți politici. Restul vieții și-o va petrece în aceeași discreție și smerenie, devenind un adevărat model de duhovnicie pentru numeroase generații. S-
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
Dăescu Chirea,Mihai Sporiș (cunoscut promotor cultural al județului Vâlcea, și nu numai ),Gheorghe Oprică, Marie-Jeanne Taloș, care scrie despre “Oameni și locuri de ieri și de azi “, Eugen Petrescu, Gheorghe Mămularu, care vorbește despre “Ion C. Brătianu și schitul Ostrov“, de pe insula din mijlocul Oltului, C. Geantă,etc. Paginile de literatură sunt acoperite de creații deosebite semnate de personalități din domeniul scrisului, cum ar fi: Titina Nica Țene, Alecu Sanda, George Achim, Valentin Munteanu,Mona Dincă, Constantin Geantă, Mihai Scărlătescu
MIRAJUL OLTULUI -REVISTĂ DE CULTURĂ A ORAŞULUI CĂLIMĂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358194_a_359523]
-
cu viața lui Părintelui Ștefan Alexe, amândoi profesori universitari de prestigiu. Ei au știut să se dăruiască muncii spirituale cu credincioși care veneau la biserica noastră, mai ales în epoca de dinainte de Revoluție, când mai ales intelectualii își căutau un ostrov, un liman. Așadar, „intelighenția" venea aici, la „Sfântul Silvestru", alături de Părintele Constantin Galeriu, de Părintele Ștefan Alexe și de mine. Intelectualii aceștia nu arătau în mod direct că fac rezistență anticomunistă, dar toți veneau cu această senzație, cu această convingere
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
își încrucișează spada cu propriile stafii, năvală de fantome care dau buzna în casă, prin suflet, răscolindu-ne toate amintirile, cuvinte uitate, strigăte, voci dragi care vin din infern, femei care mai dorm pe pleoapele noastre, părinți, o oază, un ostrov de fericire uitate într-un colț al inimii, o lume de dorinți viclene care s-a dus sau care vine peste noi precum sunetele gramofoanelor din târguri, mișunând de chipuri pocite... privesc prin ploaie cum bezna scutură livezi de chipuri
PLOUĂ UNDEVA... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345213_a_346542]
-
localităților Bârza - Dobrești, Jiul intră în zona teraselor Dunării străbătând între Bârza și Grecești terasa superioară, iar între Grecești și Zăval terasa inferioară a Dunării. Între Zăval și Lișteava, Jiul intră în lunca Dunării, vărsându- se în fluviu în dreptul ostrovului Copănița. În Anexa 1 se prezintă harta hipsometrică a bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu. Pe cuprinsul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu, învelișul de sol este foarte variat și complex ca urmare a diversității și complexității condițiilor fizico-geografice ale
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
-i muncă de om de radio; avem așadar un profil exemplar al omului-cultural, atât de necesar timpului de față. Radu Cârneci poet, eseist, traducător, jurnalist București., Decembrie 2011. Dacă ar fi să plec pe o mare albă în căutarea unui ostrov și aș lua cu mine în barca toată opera Rodicăi Elenă Lupu, m-aș scufundă înainte să mă văd ieșit în larg. Pentru colega și prietena Rodica Elenă Lupu, personaj că și mine în aceeași poveste fără sfârșit a literaturii
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340193_a_341522]
-
hadesiene, clătinate evaziv spre a respinge catharsisul, flori de lotus ce ascund patetismul și platonicul din lume. Limbile inocenților alunecă pe trotuare, mai abitir ca mâțișorii celui dintâi mărțișor. Maturii flatează cu talente diafane emulsiile rutinei. În fața mea-i un ostrov negru, acolo retorismele mele joacă „adevăr și provocare” în fiecare noapte. Referință Bibliografică: Umanu-i un orbit mișto / Mihaela Doina Dimitriu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2258, Anul VII, 07 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihaela Doina Dimitriu
UMANU-I UN ORBIT MIȘTO de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340237_a_341566]
-
Va fi din nou arestat în 1959 pentru manifestări legate de Revoluția din Ungaria, fiind condamnat la 4 ani închisoare corecțională. De data aceasta execută pedeapsa în lagărele de muncă din Balta Brăilei și este eliberat în 1963 de la Formațiunea Ostrov în urma unui decret de grațiere dat de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Șicanele din partea autorităților vor continua. În 1988 reușește să plece, împreună cu soția, în vizită la una dintre fete care se afla în Canada. Este și momentul când se decide să ceară
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
dintre care 31 au fost nominalizate la marile premii. Premiile care s-au acordat: Marele Premiu „ Titel Constantinescu” - cu publicarea volumului de teatru: O JUMATATE DE MOARTE - de D.R. POPESCU Marele Premiu „ Titel Constantinescu” - cu publicarea volumului de proza: ÎN OSTROV LA MAREA ALBĂ - de EMIL LUNGEANU Premiul „Victor Frunză” - cu publicarea volumului de proza: CU TRAISTA DE BASME PRIN LUME - de TUDOR CICU Premiul „ Octavian Moșescu ” - cu publicarea volumului de versuri: ECOUL TĂCERII-EPIFANII STELARE - de NICOLETA MILEA Premiul ,, Alexandru Sihleanu
REZULTATE CONCURS de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 580 din 02 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340812_a_342141]
-
dintre care 31 au fost nominalizate la marile premii. . . . Premiile care s-au acordat: Marele Premiu „Titel Constantinescu” - cu publicarea volumului de teatru: O JUMATATE DE MOARTE - de D.R. POPESCU Marele Premiu „Titel Constantinescu” - cu publicarea volumului de proza: ÎN OSTROV LA MAREA ALBĂ - de EMIL LUNGEANU Premiul „Victor Frunză” - cu publicarea volumului de proza: CU TRAISTA DE BASME PRIN LUME - de TUDOR CICU Premiul „Octavian Moșescu ” - cu publicarea volumului de versuri: ECOUL TĂCERII-EPIFANII STELARE - de NICOLETA MILEA Premiul „Alexandru Sihleanu
CÂŞTIGĂTORII CELEI DE-A CINCEA EDIŢII A FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ „TITEL CONSTANTINESCU de CONSTANTIN MARAFET în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/343024_a_344353]
-
vremii: Ape cloruro-sodice, sulfurate, calcice și diuretice. SEZON: 1 iunie - 30 Septembrie. Cură de diureza cu apă de Călimănești se poate face în tot cursul anului. COMUNICA|ÎI. Două gări locale Jiblea (21/2 km. de stațiune) și halta Călimănești (Ostrov), aceasta din urmă numai în timpul sezonului. SERVICII PUBLICE. PTT, 8 medici, farmacie. HOTELURI, VILE, PENSIUNI, RESTAURANTE. Hotelul Șoc. Govora- Călimănești (300 camere), Jantea Nr. 1 și 2 (250 camere), Cozia, Carpați, Seltea, V. Cozma, Macelaru, Prahoveanu, Vasiu, Cincu, Bujorescu, Ciprian
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
la izvor, fac cură acasă. Rezultatele obținute arată că apa de Caciulata pusă în sticle nu-și pierde din eficacitatea ei. 3. Instalație specială pentru băi reci în Olt, cât și cură de soare și nisip (helioterapie) pe plaja din Ostrov, bine amenajată. 4. Laborator de bacteriologie și analize chimice. {n stațiune bolnavii beneficiază de cură de repaos și mai ales de cură de munte. Posibilitatea de aplicare a tuturor agenților terapeutici ai bacteriologiei moderne, completează pe aceea a apei de
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
munte. Posibilitatea de aplicare a tuturor agenților terapeutici ai bacteriologiei moderne, completează pe aceea a apei de Caciulata. STĂ|IUNI SIMILARE STRĂINE: Aachen, Aix leș Bains, Eaux Bonnes, Baden-Viena, Vittel, Evian, Contrexeville, Martigny, Capvern. DISTRAC|ÎI. Plimbări în parc și ”Ostrov”, cazinou cu reprezentații artistice (concerte, serate, baluri), skatting, tenis, muzica în parc, cât și la izvorul Caciulata. Turism. 1. La Sibiu, 2. La Rm. Vâlcea, unul din cele mai pitorești orașe din țară, cu vechi biserici zidite de principii, episcopii
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
Regală ”Regele Mihai I ”. Articol de P.M.Preda la 1943. Citez câteva fragmente: Localitatea Călimănești se gaseste la o altitudine de 280 m, într-una din cele mai pitorești poziții a Văii Oltului. {n mijlocul acesteia se gaseste un frumos Ostrov, loc de recreație pentru vizitatori, iar în spatele stațiunii se ridică în abrupt, un masiv muntos împădurit, ceea ce face din stațiunea Călimănești și o stațiune climaterica de prim ordin. Apele minerale din această localitate erau cunoscute și sunt menționate de multă
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
la Casa de Cultură într-o manieră informatizata prin preluarea imaginilor din calculator și proiectarea lor pe ecranul sălii a trezit nostalgii și chiar lacrimi pe obrajii celor ce asistaseră la dramatică sfârtecare din anii ’70 a paradisiacului din insula Ostrov. Mărturii văzute încă pe locul lor sau dispărute pentru totdeauna, iată numai câteva argumente pentru care am decis să păstrez vie amintirea trecerii prin epoci a acestei minunate stațiuni prin colecția de vederi vechi ce se constituie că un document
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
familiei Cantacuzino cu intrarea majestoasa din coloane pe sub care treceau trăsurile iar mai tarziu mașinile de epocă, vilele Meri și Piantine, celebra vila Florilor cu jerbera suind pe ziduri și intrarea medievală care azi nu mai există, paradisul din insula Ostrov cu o construcție superbă, cazinoul, având o terasă în fața scenei teatrului de vară, foișorul, schitul vechi, ștrandul cu cabine și pistă de popice, al doilea cazinou de la intrarea în Ostrov devenit azi bibliotecă ori fosta uzina transformată în casa de
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
intrarea medievală care azi nu mai există, paradisul din insula Ostrov cu o construcție superbă, cazinoul, având o terasă în fața scenei teatrului de vară, foișorul, schitul vechi, ștrandul cu cabine și pistă de popice, al doilea cazinou de la intrarea în Ostrov devenit azi bibliotecă ori fosta uzina transformată în casa de cultură! și o curiozitate: o carte poștală a vilei Mihailidi, circulata în 1912 și trimisă de servitoarea P. Priboianu proprietarului de atunci inginerul C. Stoenescu aflat în concediu la Nișă
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
mândrie pentru tradiții și port popular. {ntr-adevar, nimic nu e mai plăcut că întoarcerea la origini, amintirea și păstrarea intactă a imaginii locului unde ai copilărit! Codrii bogat colorați vară dar argintii toamnă, castanii de altădată, brazii falnici din insula Ostrov, aleile de neuitat, bătrânul ștrand și cazinoul, parcul cu plante exotice din fața Pavilionului majestos construit după toate tipicurile helvetice, vilele de altădată cu blazon ale Cantacuzinilor impresionați de frumusețea locurilor - toate acestea și încă alte o sută de motive m-
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
cazinourile, restaurantele, foișoarele unde cântă odată fanfara militară, portul popular - splendida îndeletnicire a oamenilor, forma de transmitere a unui meșteșug aparte, chiar unic în zonă. Nu am uitat binenteles locurile pline de istorie, monumentele, mănăstirea Cozia, masa lui Traian, Schitul Ostrov, bisericile, castrul român de la Bivolari și drumul care străbate șerpuind un defileu sălbatic dar mai ales pitoresc, săpat în stâncă încă de pe vremea românilor. Un capitol special l-am consacrat minunatului loc care a fost insula paradisiacă Ostrov, formată de
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
Traian, Schitul Ostrov, bisericile, castrul român de la Bivolari și drumul care străbate șerpuind un defileu sălbatic dar mai ales pitoresc, săpat în stâncă încă de pe vremea românilor. Un capitol special l-am consacrat minunatului loc care a fost insula paradisiacă Ostrov, formată de cele două brațe ale Oltului, loc de referință al orașului, unde oamenii și acum mai scapă câte o lacrima la amintirea imaginilor de neînlocuit de altădată. Așa s-a întâmplat la Casa de Cultură din Călimănești în iulie
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]