142 matches
-
sit, salvo Caesare, salva parens. (v. 98) Ripert traduce: "... je demanderai que pour toi ta mère reste sauve et César reste sauf". Aceasta este unica interpretare posibilă în cazul unei formulări univoce. Dar dacă se ține cont de echivocitatea expresiei ovidiene în anumite cazuri, am fi tentați să credem că și aici există o notă de ironie atroce la adresa lui Augustus. Salvo Caesare, ca ablativ absolut, putea să mai însemne în epoca clasică: "pus deoparte, exceptându-l pe Cezar", salvo Caesare, lângă
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
la rugăciunile publice" (v. 53-60). Este cu adevărat impresionantă insistența, care se vrea întărită de jurăminte, cu care poetul își proclamă loialitatea față de împărat; cum s-a spus deja, tocmai această insistență a lui Ovidiu confirmă convingerea noastră că jignirile ovidiene îl vizau direct pe Augustus și consta într-o lipsă de pietas față de el. Să se mai observe că declarațiile de loialitate sunt făcute de poet înainte de exil, nu în timpul exilului: inima mea bătea pentru tine, m-am rugat pentru
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
acesta o includea prin referirea la situația politico-spirituală și pe care data respectivă o trezea în mintea contemporanilor. Deși repetat în nenumărate rânduri, devenind până la urmă un stereotip, fără a-și mai păstra semnificația originară, este greu crezut că versul ovidian nu a fost scris intenționat în această formă, adică în așa fel încât să includă o încărcătură afectivă specială. Acum că ne este cunoscută lumea spirituală a lui Ovidiu, putem percepe mai bine scopul pe care sulmonezul și-l propusese
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
în epoca augustană. Din acest punct de vedere, Ovidiu se distingea atât de Augustus și de susținătorii lui, deschiși spre viitor, cât și de conservatorii și opoziționiștii, îndreptați mai ales spre mos maiorum de antică tradiție republicană. Din respectiva Weltanschauung ovidiană izvora atitudinea sa politică, bazată pe elogierea libertății (nu numai de ordin civic, ci și moral) și a adevăratelor valori nobiliare contra îmbogățiților regimului (homines novi), bazată într-un cuvânt pe glorificarea Republicii văzută din punctul său de vedere contra
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
pe care Ovidiu și-a făcut-o, mai în glumă, mai în serios, să moară în slujba iubirii și să-și vadă mormântul deplâns cu cuvintele: "Conveniens vitae mors fuit ista tuae"468, s-a realizat în mare parte. Critica ovidiană de dată recentă s-a oprit la probabilitatea că exilul și, implicit, moartea departe de Roma, i-au fost provocate de o cauză amoroasă. Nu se putea concepe un exil și, în consecință, o moarte diferită de ceea ce se considera
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
care "era însăși întruchiparea opoziției împotriva oricărei idei statale sau a oricărui realism politic". 51 Partea care tratează despre carmen a fost publicată (cu unele modificări) și în volumul comemorativ cu ocazia a două mii de ani de la nașterea lui Ovidiu, Ovidiana, Recueil d'études sur Ovide, publié par N.I. Herescu, Paris, 1948. 52 G. BOISSIER, L'opposition sous les Césars, Paris, Libr. Hachette 1909, 6ème édit., în cap. III: L'exil d'Ovide, p. 107-159. 53 Ibid., mai ales p. 108
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Tristia, II, 351 și urm.; Ex Ponto, II, VII, 48-50. 77 Ex Ponto, I, VII, 39-40. 78 Tristia, III, XI, 33-34. 79 Tristia, III, V, 51-52: Non equidem totam possum defendere culpam: Sed partem nostri criminis error habet. 80 Pasajele ovidiene unde apare acest termen, care implică de fapt recunoașterea vinii sale, sunt numeroase: cfr. ROY J. DEFERRARI, etc. A Concordance of Ovide, Washington, The Catholic Univ. of America Press, 1939, s.v. culpa. 81 Ex Ponto, II, II, 15. 82 Tristia
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
1957), p. 63-64, împreună cu comentariul respectiv. 150 Cf. Tr., II, 111-114. 151 Ex Ponto, IV, VIII, 17-18. 152 Tr., IV, X, 7 și urm. Vezi și încheierea din Amores, III, XV, 6 și, de asemenea, comentariul lui E. PARATORE în Ovidiana cit., p. 364. 153 Ovidiu se folosește de termenul Fortuna pentru a masca câteodată numele lui Augustus, așa cum se va vedea mai bine din cele ce urmează. 154 Cf. Tr., I, III, 13-16; I, V, 1-6 și 27-34; I, IX
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
IX, 81 și urm. 203 Ibid., v. 85. 204 Ibid., 89. 205 Ibid., 101-104. 206 Ibid., 98. 207 Ex Ponto, IV, XIII, 19. 208 Și alte popoare indoeuropene aveau obiceiuri asemănătoare, cfr. S. LAMBRINO, Tomis, cité gréco-gète, chez Ovide, în Ovidiana, Recherches sur Ovide, publicate cu ocazia bimilenarului de la nașterea poetului de către N.I. HERESCU, Paris, "Les Belles Lettres", 1958, p. 386 și urm. Poate întrunirile întregului popor roman, denumite comitia centuriata, erau analoage. 209 Ex Ponto, IV, XIII, 35-36. 210 S.
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
trace, extras din "Historia", 1929, n. 1, anno III, Milano. 215 R. VULPE, Histoire ancienne de la Dobroudja, București, 1938 (în: "Académie roumaine": La terre et la pemsée roumaines: IV La Doubroudja). 216 S. LAMBRINO, Tomis, cité gréco-gète, chez Ovide, în "Ovidiana" cit., p. 379-390. 217 Cf. DEM. ST. MARTIN, în: "Epigraphica", anul X, fasc. 1-4, 1948, (publ. în 1950), în mod deosebit, p. 115-130. 218 E. RIPERT, op. cit., nota 687, p. 530. 219 Ciudat mod de a se disocia la Ovidiu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ținem cont de întregul context al epistolei pe care o analizăm, se pare că da. 221 Pe această temă s-ar putea menționa cu unele noi aspecte frumoasa teză a lui N.I. HERESCU, Le sens de l'épitaphe ovidienne, în "Ovidiana" cit., p. 420-442. 222 Despre conceptul de libertate la Ovidiu s-a mai vorbit și se va mai vorbi în cele ce urmează. Se pare că sulmonezul confundă, voit sau nu, conceptul de libertate politică cu cel de libertate morală
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
p. 23. 247 În Suetonius (Tib., 61, 3) Brutus este asociat cu celălalt cezaricid, Cassius: ... quod Brutum Cassiumque ultimos Romanorum dixisset. A se vedea și procesul lui Cremutius Cordus sub Tiberiu, strâns legat de "ultimul dintre romani", în N.I. HERESCU, Ovidiana cit., p. 440 sqq., unde se fac importante comparații cu Ovidiu, dar nu în sensul celor prezentate de noi aici. 248 Cf. GELZER, art. în RE, 53) M. Iunius Brutus, col. 773 sqq. 249 Despre M. Junius Brutus, cfr. și
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
să fi avut cel puțin afinități de gândire cu Sulmonezul în materie de "libertate" literară (inclusiv politică), fapt asupra căruia vom reveni în cele ce urmează. 302 Cf. E. LOZOVAN, Ovide et le bilinguisme (cu Note de N.I. HERESCU), în Ovidiana cit., p. 396 sqq. 303 Cf. SUETONIUS, De illustr. Gramm., XX; E. RIPERT, op. cit., notă la respectivele elegii din Tristele, III, XI și IV, IX. 304 Cf. A. ROSTAGNI, op. cit., II, p. 219; S. D'ELIA, op. cit., p. 150, nota
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
I, II, 140-141, 150. 318 Ex Ponto, III, I, 75-76. 319 Ibid., v. 78. 320 Tristia, I, VI, 25. 321 Cum rezumă SCHOLTE, ibid. 322 Cf. GROAG, op. cit., col. 1788. 323 Tr. III, III, 73-76. Asupra semnificației profunde a epitafului ovidian, cf. N.I. HERESCU, în Ovidiana cit., p. 420-442. 324 Tristia, IV, III, 81-84. Accept textul lui Ripert. Cel al lui Merkel prezintă unele diferențe: ... freta est/ Et patet... area magna tuas. 325 Mai mult, cum se va vedea lucru care
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Ex Ponto, III, I, 75-76. 319 Ibid., v. 78. 320 Tristia, I, VI, 25. 321 Cum rezumă SCHOLTE, ibid. 322 Cf. GROAG, op. cit., col. 1788. 323 Tr. III, III, 73-76. Asupra semnificației profunde a epitafului ovidian, cf. N.I. HERESCU, în Ovidiana cit., p. 420-442. 324 Tristia, IV, III, 81-84. Accept textul lui Ripert. Cel al lui Merkel prezintă unele diferențe: ... freta est/ Et patet... area magna tuas. 325 Mai mult, cum se va vedea lucru care confirmă ce-am afirmat deja
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
p. 33. 348 Conform lui Ovidiu, se pare că, printr-o etimologie fantastică analogă, și Circus Maximus s-ar referi la cognomen Maximus al domus Fabia. 349 WADE C. STEPHENS, Two stoic heroes in the Metamorphoses: Hercules and Ulysses, în "Ovidiana" cit., p. 273-282. 350 SENECA, De const.sap., 2, 1, citat de WADE C. STEPHENS, op. cit., p. 273. 351 Cfr. V. USSANI, op. cit., p. 373. 352 A se vedea supra, p. 150-151. 353 Cum fac Silius Italicus și Juvenal (dar
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Celsus sau lui Atticus, după cum cred alții. 393 Cfr. GROAG, ibid., col. 1788. 394 Poate la v. 7 se dorește sugerarea faptului că Maximus este demn pentru purpura (imperială). 395 R. MARACHE, La révolte d'Ovide exilé contre Auguste, în "Ovidiana" cit., p. 412-419. 396 TACITUS, Ann., III, 54. Cfr. BOISSIER, op. cit., p. 69-70. Despre domnia lui Nero, v. TACITUS, Ann., XIV, 48. 397 Vers citat de A. ROSTAGNI, Del Sublime, XLIV, 1-3. Vezi și considerațiile făcute de noi în lucrarea
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]