160 matches
-
mântuirea sufletului. În loc să te rogi umilit și În tăcere, răcnești cât te ține gura și poftești desfătări care te vor duce cu siguranță În iad. Cei doi călugări se Îndepărtară ciondănindu-se, iar ucigașii Își băgară săbiile În teacă. — Grozav pândar mai ești, Hugo, nu poți să deosebești un cal de un măgar, murmură chiorul. Nu-s mâță să văd pe Întuneric. Dar am doi ochi și cu doi ochi vezi mai bine decât cu unul singur. Oricum, v-am spus
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ucide pe boier? Nu știu. Dar boierul a fost găsit ucis..." Pe fundal analog alt proiect narativ; apa Siretului umflat de ploi aduce o moară "ș-o morăriță frumoasă, tânără și văduvă, cu tatăl ei", morarul; dragoste între morăriță și pândarul Halmului; imixtiunea boierului. Început în 1915, romanul Venea o moară pe Siret va fi reluat și încheiat după opt ani. Dintre multele subiecte creionate într-un carnet ori altul, unul (datat 17 mai 1927) se preta la investigații analitice complexe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pare, domnule, țuști vulpea goală, și rămâne pielea lângă copac. Un flăcăoaș care se dezvoltă, într-un sat, la graniță. Are un moș, un bătrân foarte înțelept, plin ca un stup de zicale și proverbe vechi. Are altul care-i pândar pe dealul Halmului. Al treilea frate e tatăl lui. Primar în sat e unul Irimescu, fost sergent major în armată, fost perceptor, un om gras, mâncău, fără scrupule, care cu orice preț vrea să facă pe boerul: țăranul, domnule, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mari, încât deși nu e un suflet ales, totuși se înnobilează prin suferință. Ura primarului asupra bătrânului înțelept, care necontenit i se pune înnainte. Pune pe niște ticăloși, niște Țigani, să-l bată. Din bătae i se trage moartea. Da pândarul Halmului simte, iar primarul caută cu orice preț să-l năpăstuiască, să se scape într-un fel și de acesta. Îl prigonește, până ce pândarul, exasperat, se hotărăște foarte rece, să ucidă pe primar. Amintirea mortului (poate tată?) mai plutește între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Pune pe niște ticăloși, niște Țigani, să-l bată. Din bătae i se trage moartea. Da pândarul Halmului simte, iar primarul caută cu orice preț să-l năpăstuiască, să se scape într-un fel și de acesta. Îl prigonește, până ce pândarul, exasperat, se hotărăște foarte rece, să ucidă pe primar. Amintirea mortului (poate tată?) mai plutește între ei, mai ales în seri lungi de iarnă, când stau la taifas și-și amintesc de el. Băiatul vede dragostea de la vamă, ticăloșia vameșiței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pensionarul căpitan Farcaș, vede ce s-a petrecut cu moșu-său (bunicul său?) își trăește viața cu flăcăoanii lui, cu horile, cu fetele, dar în sufletul lui se învăluie vânturi de revoltă, și înțelege, înțelege foarte bine că moșul-său pândarul va ucide pe primar și înțelege că altfel nu se poate să fie. SCENA CU PURCEII (HANS) Scena cu scroafa legată la gât cu oblojele. După urătură, acasă, tăcere, și toți își aduc aminte cu solemnitate de cel ce a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vorbă pe plavie. Din înțelepciunea bătrânului moș Brebu. A cetit Alexandria și Isopia. Despre pescuit... La crâșma satului lume multă. Moș-Brebu se întâlnește cu primarele și-l judecă, înțepându-l cu vorba. Ura veche a primarului care e sluga ciocoiului. Pândarul Halmului. Cum se pregătește o tragedie (primarul era amețit și a scăpat amenințări), cum moș-Brebu privește cu filosofie în viitor, ceiace crede despre situație moș-Vasile fratele lui moș-Brebu și pândarul Halmului. Acasă la noi, tata, mama, masa de seară. Înserarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu vorba. Ura veche a primarului care e sluga ciocoiului. Pândarul Halmului. Cum se pregătește o tragedie (primarul era amețit și a scăpat amenințări), cum moș-Brebu privește cu filosofie în viitor, ceiace crede despre situație moș-Vasile fratele lui moș-Brebu și pândarul Halmului. Acasă la noi, tata, mama, masa de seară. Înserarea în gospodărie... Acasă la moș-Brebu, singurătatea lui de schivnic, blândeța lui, hotărârile lui înnainte de a-și lua drumul spre veșnicie Moșia Pașcani Roznovanu (Roznovanu bătrânul ca tatăl lui Anghel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
e chiar în ziua când moara e trasă la mal. Atunci se adună oamenii și între ei mulți din eroii romanului și stau de vorbă lângă podul pe șăici. Înserarea și zăvoiul Siretului. Cum începe o dragoste între morăriță și pândarul Halmului moș-Vasile. Dar boerul, care vine și el la fața locului, se amorezează de morăriță și o face țiitoare a lui (și viața lor urmează ca a Liteanului cu fata știută) Boerul are afaceri, cu Ovrei, cu Șapsa și Bloc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
spune că fata e sfătuită să fugă, să tot fugă de moș Brebu și atunci moș Brebu trece drept ațâțător, e bătut, închis, chinuit, moare. Cum se apropie ruina. Cum morărița fuge de la boer pe totdeauna și se duce la pândar care încă nu știe ce face cu ea. Cum pândarul răzbună pe moș Brebu lăsând în vijelie singur, lângă pădure, pe Iacobachi. O dragoste a lui Tudor, nepotul. Romanul d-șoarei Constanța. O împărțire a premiilor, când boerul dă premii ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de moș Brebu și atunci moș Brebu trece drept ațâțător, e bătut, închis, chinuit, moare. Cum se apropie ruina. Cum morărița fuge de la boer pe totdeauna și se duce la pândar care încă nu știe ce face cu ea. Cum pândarul răzbună pe moș Brebu lăsând în vijelie singur, lângă pădure, pe Iacobachi. O dragoste a lui Tudor, nepotul. Romanul d-șoarei Constanța. O împărțire a premiilor, când boerul dă premii ca un vodă, și când învățătorul ține un discurs. Premiu ia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Hotincian și 14 ciocli. Cei 153 de birnici fuseseră „supuși” la diferiți boieri (slugi, breslași și scutelnici). În aceeași categorie se mai găsea un număr apreciabil de negustori și meșteri (37 meseriași, 5 negustori și alte profesiuni: 7 arnăuți, un pândar etc.). Datele statistice publicate de D. Ciurea diferă de cele publicate de Gh. Platon: 786 liuzi, 189 birnici, 58 hrisovoliți, 33 sudiți și 136 scutelnici sau breslași (în total 1.202). La începutul deceniului al treilea al secolului al XIX
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o creștere apreciabilă față de anul 1820. Gh. Ghibănescu afirma că, începând din 1832, populația orașului crescuse la 14.000 de locuitori, lucru ce se putea datora extinderii muncii salariate (în categoria salariaților sunt incluși burlacii, slugile și cei fără căpătâi, pândarii de la vii și alți oameni care depindeau de administrația târgului). Același document arată că numărul total al negustorilor și meseriașilor (inclusiv cei 611 sudiți) reprezintă aproximativ un sfert din întreaga populație, ceea ce sugerează o cifră de aprox. 2.500 de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din populația târgului (691). Adăugăm cifra de 941, reprezentând pe cei 253 negustori și 299 meșteri, împreună cu calfele acestora (389). Putem conchide, că târgul Huși, ca alte centre urbane ale Moldovei, avea un pronunțat caracter comercial și meșteșugăresc. Sunt notați pândarii de la vii, în rândul cărora se aflau numeroși oameni veniți din sate. Numărul birnicilor sporea datorită adaosului continuu de însurăței și a altor categorii. Documentul mai include 102 de birnici și căpătăieri, ca pândari sau slugi la vii, precum și 30
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
caracter comercial și meșteșugăresc. Sunt notați pândarii de la vii, în rândul cărora se aflau numeroși oameni veniți din sate. Numărul birnicilor sporea datorită adaosului continuu de însurăței și a altor categorii. Documentul mai include 102 de birnici și căpătăieri, ca pândari sau slugi la vii, precum și 30 de indivizi trecuți în categoria nevolnicilor, care aveau aceeași ocupație. În acest fel, putem stabili un număr de 135 proprietari individuali care posedau vii în podgoria Hușilor, dintre care 23 boieri, 5 privilegiați, 15
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1612, în timpul domniei lui Ștefan al II-lea Tomșa (1611-1615). Vierii supravegheau munca în viile domnești. În fruntea vierilor era un vătav, care colabora cu autoritățile orașului (șoltuzii și pârgarii). În podgoria Hușilor a fost și un însemnat număr de pândari de la vii. Ispravnicul ținutului Fălciu arăta că, în această podgorie „se află pe la viile boierești și neguțitorești îndestui pândari, adunătură de prin sate, mahalale a târgului. Acești oameni - se preciza în raport - odinioară s-au aflat viețuitori ca și alți
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
era un vătav, care colabora cu autoritățile orașului (șoltuzii și pârgarii). În podgoria Hușilor a fost și un însemnat număr de pândari de la vii. Ispravnicul ținutului Fălciu arăta că, în această podgorie „se află pe la viile boierești și neguțitorești îndestui pândari, adunătură de prin sate, mahalale a târgului. Acești oameni - se preciza în raport - odinioară s-au aflat viețuitori ca și alți locuitori din sate și târguri. Dar, după prefacerea nenorocitelor soarte, au găsit mijlocul pândăriei, spre înlesnire viețuirii lor, cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
hoteluri, patru cafenele, două cofetării și un atelier de ceramică. Comerțul. În Epoca Modernă, la Huși, ca și în alte importante centre economice, existau următoarele sectoare și categorii sociale: particular (negustori, meșteri, calfe), de stat (în serviciile publice) și viticol (pândari sau vieri). Negustorii erau organizați pe bresle și se grupau cu prăvăliile lor pe diferite străzi cu o anumită specializare. Astfel, în apropierea bisericii Sf. Nicolae erau proprietarii de manufacturi, bogasierii (negustorii de textile), apoi saidacarii (argintarii), pescarii, băcanii. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
învoirea proprietății, să așază acolo ca să scape de îndatoririle zilelor pontului”. Ispravnicul ținutului, care avea misiunea de a-i aduce pe fugari, raporta la 8 iunie 1850, că „în podgoria târgului Huși să află, pe la viile boierești și neguțitorești, îndestui pândari, adunătură de prin sate, mahalale a târgului”. Ispravnicul relata, în continuare, că acești oameni s-au aflat mai demult „viețuitori ca și alți lăcuitori din sate și târguri. Dar, după prefacerea nenorocitelor soarte, au găsit mijlocul pândăriei spre înlesnire viețuirii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mamă și vreau să intru la stăpîn." Tot ce în genere e transcendent în poveste, la Creangă e readus pe pământ și micșorat, și Dumnezeu și Sfântul Petre par de prin Humulești. În Povestea porcului străjerii împărătești vorbesc ca niște pândari de vie și împăratul se mânie ca cel mai de uliță dintre oameni. Tabloul etnografic corespunzător ar rezulta și mai bine dacă am compara Fata babei și fata moșneagului cu Cendrillon de Ch. Perrault. În locul mediului luxos din basmul francez
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Începând a fi ermetic ca Barbu, Vladimir Streinu evocă acum în puținele poezii timpul romantic dunărean, cu ceva din sălbăticia lui Sihleanu, sau transpune într-un chip fantastic cinegetica lui Odobescu: Am scos din panoplie o veche carabină Să fiu pândar de toamnă pădurilor secrete, Voi împăia o piele în pod sau de perete Ca să-mi răzbun amarnic pe-o singură jivină Totala-ngălbenire ce va să se arate, Adusă-n blăni de șuie sălbăticiuni roșcate. EUGEN JEBELEANU ȘI ALȚI POEȚI Eugen
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Alexandru Andrițoiu, Radu Cârneci, Demostene Botez, Veronica Porumbacu, Cicerone Theodorescu, Ion Oarcăsu ș.a. Despre tematica predilectă a poeziilor publicate, cel mai bine vorbesc titlurile. Așa, spre exemplu, Ion Horea compune Balada însămânțărilor de toamnă, Aurel Rău - Balada cu chiaburul și pândarul, în vreme ce A. E. Baconsky scrie Poezie de dragoste la mutarea în locuință nouă. Aceeași este, în general, și orientarea fragmentelor de proză aparținând lui Mircea Zaciu, Dumitru Micu, Aurel Martin, Francisc Munteanu, Titus Popovici, Kovács Bálint, Nagy István, Geo Bogza
ALMANAHUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285286_a_286615]
-
azi - deloc odihnitor. În restrânsa unitate de timp sunt introduse și meticulos descrise numeroase scene: venirea de la câmp, scalda fetelor, avatarurile îndrăgostitului Birică, monologul nocturn al lui Moromete, tăierea matinală a salcâmului, exercițiile lui Nilă la premilitară, bătaia băieților cu pândarul, adunarea și discuțiile din poiana lui Iocan, venirea perceptorului, călușul învârtejit în curtea lui Bălosu, fuga Polinei cu Birică... Toate acestea, plus altele, sunt dublate de evenimente trecute, aduse în prim-plan și expuse ca explicații suplimentare pentru actualele stări
Marele singuratic II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11322_a_12647]
-
de care gândirea sa liberă și independentă se lovește. Lipsa lui de alternativă. În această perspectivă, secvența mediană înclină tot mai vizibil planul personajului principal, transformându-l într-o pantă abruptă ce taie răsuflarea. Achim pleacă la București cu oile, pândarul stâlcit de el vine împreună cu șeful de post să reclame și să penalizeze ,infracțiunea", Moromete se împrumută de la Aristide, iar }ugurlan se împrumută de la Moromete, Paraschiv (mai mult) și Nilă (mai puțin) complotează în continuare cu otrăvita Guica și fug
Marele singuratic II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11322_a_12647]
-
art. 1 pct. 204 din Ordonanța de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 467 avea următorul conținut: "Art. 467. El va așeza ca custode al fructelor pe un pândar (jitar) de câmpuri al comunei sau pe o altă persoană din comuna unde se află cele mai multe din fructele urmărite, cu precădere însă pe acela ce va fi arătat de creditor." Articolul 468 *) Art. 468 a fost abrogat prin art. 1
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 octombrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 20 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240865_a_242194]