466 matches
-
un tărâm al mirificului metamorfozat, acolo unde moartea își dă întâlnire cu fertilitatea primordială, cu regenerarea ciclică și subtilitatea sintezei purificatoare. E o adevărată religie în basmul tău. Îți dă speranțe, creează subterfugiile vieții plină de spaime și curge ca pârâiașele de vin pe gâtlejurile însetate, necesitând imensitate și lirism cathartic.” Lectorul acestui roman nu regăsește acțiune susținută, aventură sau personaje clasice, bune sau rele, nimic dintr-o proză tipizată, Șarpele de aramă fiind, în opinia mea, o lucrare modernă de
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
-Nu de mult, într-o noapte, fiul nostru începuse în vis o călătorie grea, spre doi munți care se băteau cap în cap și care stăteau numai o clipă locului, la amiază. Doar în minuta ceea puteai lua din apa pârâiașului ce-i despărțea și despre care se zicea că e vie, de vindecă răni sau chiar te mântuie de moarte... Tocmai acolo, mânat de glas curat de Maică, a răzbit, a așteptat și-a agonisit din apa aceea. Dar n-
TĂMĂDUIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353987_a_355316]
-
făcut destul rău? - Iertare, suspină prințesa, voiam să aflu ce s-a ales de salvatorul meu. - Dacă vrei cu adevărat să știi, am să te duc la el. Peștera în care intrară era răcoroasă și umedă. Pe pereți, se prelingeau pârâiașe străvezii, clipocind liniștitor. Pe un pat de Frunze, Ionuț zăcea cu ochii închiși, vegheat de vrăjitorul cel cumplit, Udor. - Cine e? Vrăjitorul se întoarse cu chipul spre nou-venită.Recunoscând-o, își întoarse fața spre trupul de la picioarele lui. Pentru ce
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
Sciția (adică Dobrogea noastră) și până în Crimeia”. În România, Sfântul Apostol Andrei este socotit ca fiind cel care a propovăduit Evanghelia pe aceste meleaguri. Mărturie stau toponimele din zona Dobrogei, unde a și locuit o vreme. Peștera Sfântului Andrei și Pârâiașul Sfântului Andrei sunt tot atâtea mărturii care dovedesc trecerea Apostolului pe aceste meleaguri. După cucerirea romană din anul 46 d. Hr., Sciția a fost inclusă în Moesia Inferior. În lucrarea „Despre apostoli” a lui Hipolit Romanul se arată că Sf.
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
îi caută și îi respectă. Mai ales când împart hrana care, îndeobște, se rărește datorită expansiunii distrugătoare a civilizației omenești. O zi lungă de conviețuire directă cu natura prietenoasă a meleagurilor noastre pitorești, întreruptă din când în când, pe lângă un pârâiaș cristalin, spre o cercetare prin lista de bucate din rucsac, pregătite cu grijă înainte de plecarea de acasă. Plimbarea sa terminat, ca întotdeauna, la garajul închiriat de unde întoarcerea acasă dura mult mai mult datorită circulației intense la aceea oră. Acasă, un
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
legi, articole, puncte și aliniate, îl strecori prin vreo chichiță procedurală și, pentru că omul a prins gustul raționamentelor gingașe, îi mai deschizi un proces, apoi un procesuț, ceva insignifiant, dar, dacă ne gîndim bine, și Dunărea este un flecușteț de pîrîiaș cînd pleacă de la izvoare, din munții Pădurea Neagră. Tip distins, îmbrăcat cu un costum impecabil, cu profil de imperator roman, îl văd cu toga purpurie pe umeri ținînd discursuri elocvente despre principiile de drept care țin în balanță conștiința umană, păstrînd
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
în biserică și sfințită de episcopul Tomisului, Chesarie Păunescu. A fost însă distrusă de trupele rusești în timpul războiului dar refăcută de către râvnitorul monah Nicodim Dincă în anii de după 1990. În toponimie se păstrează și astăzi denumiri ca Peștera sfântului Andrei, Pârâiașul sfântului Andrei, Apa sfântului, ca urme ale sălășluirii sfântului pe pământ românesc. Istoricii ruși consideră că sfântul Andrei a propovăduit și în teritoriile de dincolo de Prut. Scriitorul bisericesc Nicolas Calist consideră că sfântul Andrei plecând de la noi, a trecut prin
SF. APOSTOL ANDREI, OCROTITORUL ROMÂNIEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344716_a_346045]
-
coroanele câtorva stejari vârstnici. Izolate de ale restului copacilor, se distingeau în perimetrul poienii siluetele unor cireși sălbatici, sub care vara se ospătau mistreții cu fructele căzute. Iarba, atinsă de brumă, se întindea ca un covor alburiu până în vecinătatea lor. Pârâiașul, cu debitul sporit de ploile toamnei, se auzea clipocind ceva mai jos, loc în care luminișul se povârnea brusc, de sub stratul de pământ lutos ieșind la iveală mai multe praguri de stâncă. O pasăre de noapte îl făcuse să tresară
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
Diii căluții mei!!!... Pandelică părea că-și mai căpătase calmul, iar "durerile" îl lăsaeră aproape complet, în timp ce Naie îl consola umplându-i pahar după pahar. Acum trecuseră la un vin roze din Dealu Viilor, care luneca pe beregată... asemenea unui pârâiaș ce se coboară din coasta munților drept într-un butoiaș încăpător. Mușchiuleții, trandafirii, murăturile proaspete le deschisese apetitul la amândoi, că aproape uitaseră de necaz și de numărul paharelor golite, când Naie îi zise holbându-și ochii lui de vițel
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
conturau toate acele minunății. Zina nu-și mai putea lua ochii de la muscă. Tot privind-o, începea să simtă cum un sentiment care-i părea atât de cunoscut, începea să-și croiască loc spre suprafața conștiinței sale, tot așa cum un pârâiaș reușește erodând carapacea unei pietre calcaroase, să iasă la suprafață. Și treptat, în ochii cu pupilele dilatate asupra muștei, părea să se șteargă imaginea acesteia și în locul ei se contura o altă imagine; nu a muștei ci... a ei. Era
NEVAZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345151_a_346480]
-
al României (Volumele I, ÎI, III, IV și V, anii 1898-1902, București, Ștab. Grafic J. V. Socecu, Str. Berzei, 59) alcătuit și prelucrat după dicționarele parțiale pe județe. Bălăbănești, sat, jud.Tutova, pl. Corodul, spre S.-E. de Bârlad pe pârâiașul Bălăbănești. Formează singură o comună. Are 1350 loc., din care 342 știu carte, cu 300 de contribuabili; 349 de case. Se cultivă pe o scară întinsă viermii de mătasă. Se cultivă viea pe o suprafață de 158 de hect., din
Satul Bălăbăneşti şi vecinii apropiaţi, date geografice şi economice de la 1898-1902 () [Corola-blog/BlogPost/339963_a_341292]
-
Zimbrul (com. Bursucani) și trece prin centrul comunei. Apoi amândouă, împreunate, străbat prin centrul com. Pechea și Slobozia-Conachi, prin vecinătatea de E. a com. Piscul, si se varsă în Siret, la S. de com. Independența. (pg.495, vol. V) Bălăbănești, pârâiaș, ce curge prin jud. Tutova, pl. Corod, comuna Bălăbănești și se varsă în pârâul Jeravăț, de a stânga. (pg.288, vol. I) Risipă, pârâiaș, ce curge prin pl. Târgul, jud. Tutova; izvorește din locul numit Rediul-Turcului, udă teritoriul com. Vinderei
Satul Bălăbăneşti şi vecinii apropiaţi, date geografice şi economice de la 1898-1902 () [Corola-blog/BlogPost/339963_a_341292]
-
Piscul, si se varsă în Siret, la S. de com. Independența. (pg.495, vol. V) Bălăbănești, pârâiaș, ce curge prin jud. Tutova, pl. Corod, comuna Bălăbănești și se varsă în pârâul Jeravăț, de a stânga. (pg.288, vol. I) Risipă, pârâiaș, ce curge prin pl. Târgul, jud. Tutova; izvorește din locul numit Rediul-Turcului, udă teritoriul com. Vinderei și Docani și se varsă în dreapta pârâului Jeravățul.( pg. 232, vol.V) Hobana, parau ce curge prin pl. Corodul, jud. Tutova. Izvorește din apropiere
Satul Bălăbăneşti şi vecinii apropiaţi, date geografice şi economice de la 1898-1902 () [Corola-blog/BlogPost/339963_a_341292]
-
teritoriul com. Vinderei și Docani și se varsă în dreapta pârâului Jeravățul.( pg. 232, vol.V) Hobana, parau ce curge prin pl. Corodul, jud. Tutova. Izvorește din apropiere de mănăstirea Adam, curge de la S.-E. spre N.-V.; primește pe stânga pârâiașele Cruceanul și Murgociul și se varsă dea stânga râului Bârladul, la N. de satul Ciortolom. (pg. 721, vol III) Lupoaia, vale, în jud. Covurluiu, pl. Zimbrul, com. Bursucani, înfundata. spre E. și deschisă spre V., în apropiere de satul Bursucani
Satul Bălăbăneşti şi vecinii apropiaţi, date geografice şi economice de la 1898-1902 () [Corola-blog/BlogPost/339963_a_341292]
-
de satul Ciortolom. (pg. 721, vol III) Lupoaia, vale, în jud. Covurluiu, pl. Zimbrul, com. Bursucani, înfundata. spre E. și deschisă spre V., în apropiere de satul Bursucani. Din fundul acestel vai ia naștere o apă mică în forma unui pârâiaș, care contribuie și ea la formarea Suhuluiulut-Sec. Valea, mai înainte acoperită cu pădure, e azi loc de imaș. (pag.207, vol.IV) Porcului (Valea-), vale, între comunele Bursucani și Berești, jud. Covurluiu. (pg.58, vl.V) Poleitul, deal, cel mai
Satul Bălăbăneşti şi vecinii apropiaţi, date geografice şi economice de la 1898-1902 () [Corola-blog/BlogPost/339963_a_341292]
-
una trece spre V. pe la Oasele și se întinde paralel cu Suhuluiul, iar a doua ramură, cea mai principala, de la Băleni trece spre E. de Cuca și continuă până la Galați. Formează spinarea și ridicătura întregului județ, silind toate pâraiele și pârâiașele să apuce unele la dreapta, iar altele la stânga. De la Băleni la Cuca trece prin pădurea Prințului Cantacuzino și prin Rădăcini. De la Cuca, străbate urmăroarele puncte : Mogoșul, Ghilanul, Moș-Dumitru, Tătarca, Bacal-Bașa și Galați. (pg.41-42, vol. V) Rădeștilor (Valea-), vale, jud.
Satul Bălăbăneşti şi vecinii apropiaţi, date geografice şi economice de la 1898-1902 () [Corola-blog/BlogPost/339963_a_341292]
-
gândit, intitulat și amenajat, grație sensibilității sale, ca, de altfel, toate locurile frumoase din comună. Un petec de verdeață aranjat în stil rustic, cu mese, bănci și foișoare de lemn, cu o terasă din lemn (Terasa Cuibușor) suspendată deasupra unui pârâiaș, unde se pot servi răcoritoare, cu o instalație audio ingenioasă (boxe încastrate în niște butuci de lemn). Totul făcut după desenele învățătorului-primar. Ceva mai încolo, un cuptor de lut, în care, la evenimentele satului, se fac sarmale și plăcinte poale
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model () [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
în absurdul lui Kafka dar râmânem pe terenul prozei eseistice de tip Thomas Mann. Încă de la început, auzim ecoul și urletul “animalelor bolnave” creionate în tuș gros de Nicolae Breban, prin analogie: “O baltă de sânge umplu podeaua rece. Mici pârâiașe sângerii își căutau drum spre cine știe unde. În genunchi, cu cârpe albe, mama ștergea urmele păcatului. Copilul de trei ani privea fascinat. Se metamorfozase în trupul inghețat al păsării.” Situațiile de viață se succed și le vedem uneori în timpul trăirii alteori
FLORI DE-A LUNGUL TRAVERSEI PĂRĂSITE, PÂNĂ LA CAPĂT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340088_a_341417]
-
motiv pentru care bâjbâiai cu piciorul în căutarea unui punct de sprijin, dar nimeni nu părea să acorde o atenție deosebită acestui amănunt. Absent ca de obicei, nu am observat nici puntea pe care am trecut-o mașinal și nici pârâiașul pe care l-am trecut fără să mă ud. La drept vorbind, atenția mi-a fost atrasă de o conversație feminină, mai mult cântată, despre săpăturile astea care nu mai contenesc și atunci m-am uitat intrigat în urma mea: toți
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340730_a_342059]
-
ca să cuprindă cât mai mult pământ. Nu-și mai simțea picioarele, dar nu renunța la luptă. Curând ajunsese într-o zonă de munte. Urcușurile deveniră, dintr-odată, cumplit de grele, storcându-i sufletul de vlagă. Căzu la trecerea peste un pârâiaș de munte cu apă răcoritoare. Zăcu fără vlagă câteva clipe. Când își reveni, bău apă pe săturate, își spală și obrajii cu apă rece de munte. Apoi reluă, în mare goană, cu neliniște, drumul de întoarcere. Urcă un munte, coborî
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
neclintit în grijile lui, nici măcar nucoboară privirea. Afară, pe bulevard, o fetiță de vreun an, tare crăcănată sub rochița ei albă, ține cu ambele mâini o înghețată cât toate zilele. Și nu mai e crăcănată. Înghețata i se topește în pârâiașe pe degete. O lume întreagă într-un cornet. Și un alt băiețel, purtat în brațe înspre casă, printre blocuri, țipând cu mâinile întinse, spre urmă, spre locul din urmă: „Nu în casă, nu în casă!” Și peste tot, peste tot
Copiii lui Cehov [Corola-blog/BlogPost/100015_a_101307]
-
rău și bine, curg în firescul exprimării răspunsurile faptelor, cuvintele, șuvoaiele din mine. Vezi cursul căutării apei în poemul țărmului, vărsarea în lumină? Fii binecuvântat, tu, râule, spre marea ce te-animă! La fel e și-n iubire, glăsui un pârâiaș ușor. Manifestările cuprind în sensul lor chemarea sufletului oglindită-n dor. (11 febr. 2016) Referință Bibliografică: Râul / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1868, Anul VI, 11 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Iulia Dragomir : Toate Drepturile
RÂUL de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342940_a_344269]
-
nr. 1799 din 04 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului SFAT DE LA DUMNEZEU (cu o conotație biblică) Copilul meu nu-ndepărta cuvintele gurii mele; păzește cărările drepte și nu te abate nici la stânga, nici la dreapta. Izvoarele tale să curgă-n pârâiașe. Bea apă din puțul tău și-ndestulat să fii. Ascultă fiule cuvintele gurii mele; înțelept și priceput să fii și slava va veni. Diademă de mare cinste pune pe capul tău, risipește lenea și pâinea te va hrăni. Copile, să nu
SFAT DE LA DUMNEZEU(CU O CONOTAŢIE BIBLICĂ) de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343032_a_344361]
-
un platou situat la poalele munților și ale barajului, pe malul stâng al râului Cibin, într-o atmosferă blândă și relaxantă prin verdele pădurilor tinere, prin aerul proaspăt și răcoros, prin limpezimea și susurul duios al râului Cibin și al pârâiașului care se varsă în el. Suntem uimiți de vastitatea spațiului pe care se desfășoară sărbătoarea care oferă distracții și surprize pentru persoane de vârste diferite. În prima zi asistăm la unul din cele mai originale spectacole feerice, nocturne, o sinteză
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
este Donaueschinken și se află pe partea de est a Pădurii Negre, la numai 20 de km de Trossingen. Turiști din toate cele patru colțuri ale lumii vin pentru a admira acest gigant fluviu care este format din mii de pârâiașe care izvorăsc de sub zidurile Palatului Baroc Renainssance. Aceste pârâiașe sunt adunate într-o frumoasă fântână arteziană, care, prin cursul lor, străbat o lungime de 2860 km până la vărsarea în Marea Neagra. Dacă ești iubitor de natură, cu siguranța vei dori să
TROSSINGEN – LOCUL UNDE MUZICA SE ÎMBINĂ CU NATURA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343478_a_344807]