188 matches
-
de ani au fost și românii care, între timp, au învățat ă spectacol degradant ă să meargă cu jalba-n proțap la Sublima Poartă și la alte Curți. Până nu demult, parte din reclamagii trăitori în România socialistă, se adresau cu pâra la ambasada U.R.S.S. din București, din vigilență revoluționară. Când, cu o seară înainte de a pleca la Bruxelles, Președintele amenința că va da în vileag ce avea pe suflet, adică să meargă cu jalba-n proțap în Parlamentul European, m-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
-se, pentru ei și familiilor lor, casă și masă ă tainul sultanului. Procedeul era benefic: sultanul avea o rezervă de domni, îi amenința pe cei în funcție, iar cei ținuți într-o detenție suportabilă nu mai puteau unelti, umblând cu pâra pe la Sublima Poartă. Mazilitul Mihai Hohenzollern, absolvent al facultății de făcut regi din Ciorogârla, a primit tainul acestei țări pentru el și familia lui în care l-a cooptat și pe prințul Duda de Șorogari, Bahlui și Râpa Galbenă, din mâna
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Articolul 40 Ea va esersa unu dreptu de censura și de disciplină asupra Curtiloru apelative și tribunaluriloru. Ea va avea dreptu de juridicție exclusivă asupra însuși membriloru ei în pricini penale. Articolul 41 Că înaltă curte Judecătorească, ea va cerceta pîrile provocate în contra ministriloru de către Hospodaru sau de către Adunare și va judeca fără apelu. Articolul 42 Oștirile regulate aflate acumu în ființă în ambele Principate voru priimi o organidatie identică spre a putea la trebuința să se unească și să formede
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
cuviință a se face chibsuire asupra concordatului, se voru padi întocmai regulile asedate prin art. de mai susu. Articolul 255 Dacă falitulu s'a osinditu că unu bancrutaru simplu, concordatulu se poate face. Cu tote aceste, daca s'a pornitu pîra despre acesta, creditorii voru putea să amâne chibsuirile loru asupra facerei concordatului pînă la sevirsirea judecatei, asemenandu-se cu randuelile de mai susu. Articolul 256 Toți creditorii, carii voru avea dreptulu de a fi părtași la facerea concordatului, sau ale caroru
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
si se va pune sub pada sau sub arestu, tribunalulu va putea se poruncesca a se lua ori-ce mesuri asiguratore voru fi de cuviință asupra averei falitului. Aceste mesuri vor înceta de sine din dioa ce se va hotărî că pîra nu este priimita, ori că piritulu să se sloboda de sub pada, ori că remane aperatu. Articolul 266 Ori de se va osîndi falitulu că unu bancrutaru viclenu, ori de se va nimici sau se va desființa concordatulu, tribunalulu, printr'aceeași
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
U ÎI Pentru bancrute Capitolul 1 Pentru bancruta simplă Articolul 323 Intemplarile de bancruta simplă se voru pedepsi cu osîndele hotărâte în anecsulu pentru vini și pedepse alăturatu la sfirsitulu acestei condici, si se voru judeca de tribunalurile corecționale, asupra pîrei ce se va porni din partea sindiciloru, din partea ori-cărui creditoru sau din partea procuroriloru. Articolul 324 Se va declara că unu bancrutaru simplu ori-ce negutatoru fălitu care se va afla în una din împrejurările urmatore: - 1-iu, daca cheltuelile lui personale sau cheltuelile
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
333 Către acesta, acele învoieli sau tocmeli se voru desputernici cu totulu. - Creditorulu va fi datoru se aducă înapoi, la cine se va cuveni, sumele sau zapisele ce va fi priimitu în puterea desfiintateloru invoeli sau tocmeli. Articolul 334 Dacă pîra pentru desființarea invoeliloru sau a tocmeliloru mai susu arătate se va porni politicesce, iar nu criminalicesce, cererea se va face către, tribunalele de comerciu. Articolul 335 Tote hotărîrile de osînda, ce se voru da pe temeiulu atatu în a acestui
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
celoru doue de mai înainte (de la art. 313 - 334), se voru lipi și se voru publică după formele asedate la articolulu 41 alu acestei condici. Capitolul 4 Pentru carmuirea averiloru la intemplare de bancruta Articolul 336 În tote intamplarile de pîra și de osînda pentru bancruta simplă sau vicena, reclamațiile civile, afară dintr'acelea pentru carii se vorbesce la art. 330, voru fi osebite, si tote dispositiile atingatore de averea falitului și prescrise pentru falimentu, se voru pune în lucrare fără
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
fi căutând adică d-ta la Ponoare?” (Cezar Petrescu) „Ce e cu ăștia?...De ce n-or fi plecat?” (M. Preda) „Eu sunt sfânta Miercuri, de-i fi auzit de numele meu.” (I. Creangă) „...Spune fel de fel de taine și pâre, de unde le-o mai fi știind? (I.L. Caragiale) Timpurile prezumtivuluitc "Timpurile prezumtivului" Prezumtivul se realizează ca mod prin (sau mai exact: modalizează) două valori temporale: prezentul și perfectul, aflate în opoziție, din punctul de vedere al expresiei, la nivelul temei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
oribilă categorie de oameni declasați, veroși, cretini în general, lipsiți de bun-simț și de conștiință, mai ales care-și vând rudele, prietenii, cunoscuții. Niciodată un regim politic nu are lungă durată, nu are fundament solid dacă se sprijină pe delațiune, pâră, lipsă de caracter, trădare"2. Parcă pentru a-l confirma pe Steinhardt, fostul său coleg de liceu reproduce discuția într-o notă informativă din 3 aprilie 1974. Și, din nefericire, n-a fost singurul apropiat care l-a trădat. Ba
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
moșteni sunt cuvinte din fondul lexical autohton, preroman; pentru lege, țăran, sânge, casă, curte, pământ și țară, câmp, bătrân, se folosesc cuvinte de origine latină; cuvintele slave desemnând noțiunile de obicei, obște (obștean, obștesc), sfat, rudenie, sărac, bogat, jalbă, pricină, pâră . Trebuie observat că termenii de origine slavă definesc forma de organizare a comunității sătești (obștean, obștea, obștesc), calitatea de a aparține la obște, situația socială, săracbogat, conflictele intracomunitare - pricină, jalbă, pâră, conducerea obștii prin sfat, unde toți sunt rude și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
obște (obștean, obștesc), sfat, rudenie, sărac, bogat, jalbă, pricină, pâră . Trebuie observat că termenii de origine slavă definesc forma de organizare a comunității sătești (obștean, obștea, obștesc), calitatea de a aparține la obște, situația socială, săracbogat, conflictele intracomunitare - pricină, jalbă, pâră, conducerea obștii prin sfat, unde toți sunt rude și în diferite grade de rudenie, fiind proveniți din coabitarea romano-slavă prin care s-au putut înlocui cuvintele din fondul preroman și roman, așa cum s-a întâmplat cu gint (plural - ginture) înlocuit
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
obiceiurilor băștinașe și ale popoarelor migratoare, a dus la apariția Jus Valachicum sau Legea Românească. "Judecătorii judecau după "obiceiurile pămîntului", păstrate din generație în generație, pedepsele fiind la "buna chibzuință" a lor. Judecata se făcea fără multe formalități. Se asculta "pîra" ridicată contra acuzatului, iar dacă acesta nu avea nimic de spus pentru dezvinovățirea lui, i se pronunța pedeapsa, care se executa fără întîrziere."238 Judecata boierilor era deseori arbitrară, iar pentru uniformizarea sistemului penal primii domni au cerut ajutorul împăraților
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
descriptive sunt șocante și repulsive, provocând cititorului reacții confuze: uluire, râs derizoriu, dezgust. Cu ocazia adunării și dezbaterii “pasirilor și dobitoacelor”, Cantemir selectează malițios doar acele scene și dialoguri care sugerează complicata țesătură de interese din culisele politicii, mârșăvia, calomniile, pâra, traficul de influență, care creează o atmosferă conspirativă și impresia de spațiu închis amenințător pentru totdeauna. Dar nu evenimentele interesează aici, ci înfruntarea în sine, devenită “coliziune” de principii și de argumente. Declarațiile de principii se dovedesc repede a nu
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
duce de Orléans avea una nemărginită, în cuprinsul vieții obișnuite și fără a excepta propria lui persoană. Nu pe nedrept era învinuit că nu are nici un secret. Ade vărul este că, fiind crescut în lumea de gâlcevi de la Palais-Royal, între pârele și defăimările care erau pâinea vieții lui Monsieur și de care Curtea lui era tixită, Dom nul duce de Orléans a luat gustul detestabil și năravul, până la a-și face din aceasta un soi de maximă conduită, de a învrăjbi
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
detestabil și năravul, până la a-și face din aceasta un soi de maximă conduită, de a învrăjbi pe toată lumea, pentru a trage foloase: nu mai avea a se teme de legături strânse, afla ce voia prin vân zări, delațiuni și pâre de oameni învrăjbiți și încă prin ușurința de a-i face pe cei din jurul lui să vorbească unul împotriva celuilalt. Cât a fost în fruntea treburilor sta tului aceasta a fost una dintre principalele lui preocupări; a fost nespus de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
au zis: «Asupra acestor lucruri te vom asculta altă dată»”. Grecii nu gustau deloc umblatul cu capra, după cum se vede din text! Iudeii înțelegeau poveștile lui Saul ca pe o acțiune de distrugere a religiei lor și se duc cu pîra la Galion, conducătorul Ahaiei, care îi lămurește cum se vede la 18,13-15: ,, Omul acesta ațîță pe oameni să se închine lui Iahwe care este împotriva Legii... Dar dacă este vorba de neînțelegeri asupra vreunui cuvînt, asupra unor nume și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
prea avea obiceiul sa glumească în asemenea materii? Propunea să pîrăști, pur și simplu. Să semnalezi frauda vecinului tău cu atît mai mare grabă cu cît vinovatul ți-e mai aproape de suflet. Și să te apropii atît de mult cu pîra încît, pînă la urmă, să te pîrăști pe tine însuți". Adevăr cumplit, desigur, pe care istoria mai veche sau mai recentă l-a (re)confirmat de atîtea ori cu asupra de măsură. Și, lucrul cel mai curios, un adevăr care
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în visteria domniei mele, pentru aceea de acmu înainte să aibă a stăpâni sfinția sa acea bucată hotar din gios de Vale(a) Popii, cu loc de fâneți și cu tot venitul. Nici să aibă a se mai pârî, pentru această pâră nici odinioară, în veci. Sam gospodin velel 7154 D.A.N.I.C., Fond Manuscrise, nr. 545, f. 6; Și în limba slavă la f. 5v-6; Mențiune la Melchisedec Ștefănescu, op. cit., p. 116-117; Mențiune în C.D.M., vol. II, p. 374, nr. 1908; Originalul publicat
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
II, p. 374, nr. 1908; Originalul publicat în D.R.H. A. Moldova, XXVIII, p. 470-471, nr.470 - < 1662 (7170) aprilie 4, Iași > Eustratie Dabija Voevod întărește uric Episcopiei Huși stăpânirea peste satul Broșteni, cu o bucată de loc pentru care a avut pâră cu târgoveții din Huși. Noi Evstratie Dabija voevod b(o)jii m(i)l(o)stii g(os)p(o)dar zemli Moldavscoi. Adec(ă) au venit înainte(aă noastră și înainte(aă boerilor noștri, celor mari și mici, părintele
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Episcopul de Huș(i) și ni au arătat un ispisoc de la Moise Movilă Vod(ă) pe satul Broștenii, carele este a Sfintei Episcopii, lângă hotarul târgului Hușilor, precum ni-au arătat și alte drese de la Irimie Vodă și ispisoc de pâră de faț(ă) de la Vasilie Vod(ă) și de rămas pentru o bucată de loc din hotarul acestui sat, ce-au avut pâră Episcopul G(h)edeoan cu târgoveții de Huș(i), de-au fost zicând târgoveții de acolo că
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
lângă hotarul târgului Hușilor, precum ni-au arătat și alte drese de la Irimie Vodă și ispisoc de pâră de faț(ă) de la Vasilie Vod(ă) și de rămas pentru o bucată de loc din hotarul acestui sat, ce-au avut pâră Episcopul G(h)edeoan cu târgoveții de Huș(i), de-au fost zicând târgoveții de acolo că ace(a) bucată de hotar este pe hotarul târgului, iar Vasilie Vod(ă) neputândule alege pâra au ales pe credincios și cinstit Toma
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
din hotarul acestui sat, ce-au avut pâră Episcopul G(h)edeoan cu târgoveții de Huș(i), de-au fost zicând târgoveții de acolo că ace(a) bucată de hotar este pe hotarul târgului, iar Vasilie Vod(ă) neputândule alege pâra au ales pe credincios și cinstit Toma, marele vornic de Țara de Gios, să strângă oameni buni megieș(i) și să socotească pentru ace(a) bucată de hotar, în ce parte să va veni, în parte(aă târgului Hușilui, au
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Huși, și ni-au arătat un ispisoc de la Moisei Movilă Vod(ăă, pe sat, pe Broșteni, carele este a Sfintei Episcopii, lângă hotarul târgului Hușilor. Și precum ni-au arătat și alte diresă de la Irimie Vod(ăă și ispisoc de pâră de faț(ăă de la Vasilie Vod(ăă și de rămas, pentru o bucată de loc de hotarul acestui sat ce-au avut pâră Episcopul G(h)edeon cu târgoveții de Huș(i), de au fost zicând târgoveții de acolo că
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
târgului Hușilor. Și precum ni-au arătat și alte diresă de la Irimie Vod(ăă și ispisoc de pâră de faț(ăă de la Vasilie Vod(ăă și de rămas, pentru o bucată de loc de hotarul acestui sat ce-au avut pâră Episcopul G(h)edeon cu târgoveții de Huș(i), de au fost zicând târgoveții de acolo că ace(aă bucată de hotar iasti pre hotarul târgului, iară Vasilie Vod(ă) neputândule alege pâra, au ales pre al seu credincios și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]