1,303 matches
-
Toma din Iași și familia sa, Simion Pop, șeful secției de poliție din orășelul din Munții Apuseni, mafioții basarabeni Vlad Mihailovici și Boris Godunov, țapinarii de la firma "Pinforest", zlătarii care caută, în fiecare an, câte un grăunte de aur prin pâraiele de munte și misterioasele personaje ale lumii de dincolo, Calistrat, paznicul, Ileana, domnița, zeii de la Stânca Adevărului, care "contemplă frumusețea lumii din jur" și, mai ales, vâlva muntelui, care păzește aurul din măruntaiele stâncilor. În primul roman, Ktistai, figura centrală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și Galațiul. Comuna Filipeni este așezată în partea de nord-vest a Colinelor Tutovei, având, din punct de vedere geografic, caracteristicile zonei: dealuri - cu puține păduri acum, așezate în șiruri paralele de la nord spre sud, despărțite de văile înguste ale unor pâraie, care, în îndelungate ere geologice, au drenat văi cu pante abrupte, măcinate de vânturi și ploi. în partea de nord, atunci când administrativ comuna Filipeni includea Mărăști, Brad și Balaia, era delimitată de dealul Glodișoare de unde izvorăște pârâul Dunavăț. Dacă din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care explică succesiunea aproape regulată de interfluvii prelungi și nu prea înalte. în acest sens, obcinile pornind din zarea Mărăștilor se dirijează spre sud până la Piscul Scaunului (la est de Petrești), unde caracterul de obcină este mai șters, din cauză că separă pâraie mai puțin importante, având aspect de coline. Din zarea Bălăii, înspre est, continuă culmile dealurilor Oțelești, Tarnița, până la Oncești. Tot de aici pornesc dealurile Buduioasa, Dealul Frasinului, șihla (Sihla), Dealul Stânii, Valea lui Pește, Rânza și Știubiana. Alt șir este
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
profil transversal îngust, cu maluri abrupte, iar în straturile mai nisipoase, cu intercalații marnoase sau gresiere, ravenele capătă forme curioase, cu îngustări și lărgiri succesive, cu praguri, marnite de fund și laterale. Aceste eroziuni duc la supraînălțarea șesurilor de pe văile pâraielor, provoacă însemnate pagube în agricultură și alte sectoare ale economiei, prin accentuarea instabilității versanților, distrugând culturile, așezările umane și căile de comunicație. în satul Lunca, datorită instabilității solului îmbibat de apa ploilor, s-a produs o alunecare de teren în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu îngheț este 120 zile, iar cu cer senin 100 zile. Regimul precipitațiilor influențează activitatea oamenilor; apa provenită din ploi și zăpezi, fiind o rezervă importantă pentru creșterea plantelor în perioada lor de vegetație și o sursă de alimentare a pâraielor și râurilor. Apa provenită din precipitații moderate și de lungă durată pătrunde încet în sol, până la rădăcina plantelor, asigurând creșterea în condiții optime. Un grad mare de pericol îl constituie aversele, când mari cantități de apă cad în scurt timp
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satele Mărăști - Vale, Lunca, Fruntești, Pădureni și se varsă în Berheci, lângă satul Oncești, având o lungime de aproximativ 25 km. Acest pârâu (nu a secat niciodată spre deosebire de alte ape din Podișul Moldovei și din Colinele Tutovei) colectează apa unor pâraie mai mici ce se scurg de pe dealuri: Blidari, Dobreana, Pârâul Roșu (Dunaviciorul, Sălașul Roșu) și pârâul Fruntești. Alimentarea cu apă a izvoarelor și pâraielor depinde de umiditatea aerului, valoarea precipitațiilor, de caracterul reliefului și de constituția lui petrografică. în funcție de apa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a secat niciodată spre deosebire de alte ape din Podișul Moldovei și din Colinele Tutovei) colectează apa unor pâraie mai mici ce se scurg de pe dealuri: Blidari, Dobreana, Pârâul Roșu (Dunaviciorul, Sălașul Roșu) și pârâul Fruntești. Alimentarea cu apă a izvoarelor și pâraielor depinde de umiditatea aerului, valoarea precipitațiilor, de caracterul reliefului și de constituția lui petrografică. în funcție de apa primită, depinde creșterea și descreșterea regimului de scurgere a pâraielor. în zona comunei Filipeni, scurgerea apei se realizează în proporție de 19,60% iarna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pârâul Roșu (Dunaviciorul, Sălașul Roșu) și pârâul Fruntești. Alimentarea cu apă a izvoarelor și pâraielor depinde de umiditatea aerului, valoarea precipitațiilor, de caracterul reliefului și de constituția lui petrografică. în funcție de apa primită, depinde creșterea și descreșterea regimului de scurgere a pâraielor. în zona comunei Filipeni, scurgerea apei se realizează în proporție de 19,60% iarna, 42,58% primăvara, 21,34% vara și 16,48% toamna. Coeficientul de scurgere lunară este de 0,60 în ianuarie, 1,20 în februarie, 22 2
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rediuri, lunci, mai cresc măceșul, lemnul câinesc, călinul, păducelul, murul. Pajiștile sunt acoperite de plante ierboase: păișul, ovăsciorul, pirul gras, trifoiul, precum și efemeridele de primăvară: ghioceii, viorelele, toporașii, brebeneii, lăcrămioarele. O vegetație specifică întâlnim în locurile umede, pe lunci, lângă pâraie, bălți, mlaștini: rogozul, pipirigul, stuful, coada calului, papura, izma broaștei, stânjenelul de baltă etc. Pe lângă bălți și mlaștini cresc salcia și răchita, atât spontan cât și prin plantare, în scopul consolidării malurilor și fixării solului. De asemenea, pentru consolidarea și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mergea din zarea Coloneștilor în zarea Ungurenilor, incluzând poiana lui Coste Călugărul, motiv de neînțelegere între urmașii Sara Mleașniță și răzeșii din Fruntești. De asemenea, în document se vorbește de Zlatarin (satul Zlătari de astăzi, comuna Ungureni - Lecca). Importanța apelor, pâraie cu debit mic, cum sunt toate în Colinele Tutovei, constă în aceea că ele au primit chiar de la început nume: pentru satul Filipeni și moșia Filipeni a lui Gavril Dunavăț și urmașii săi este amintit Dunaviciorul și Dunavățul, piscul pârâului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vite mari). Dealul Velniței (dealul în partea de răsărit unde a fost „Velnița” lui Rosetti) este o prelungire a Dealului cuprins între Pârâul Roșu și Dunavăț, coborând spre sud în pantă lină, aplatizându-se și dispărând la confluența celor două pâraie, în Fruntești. Pe acest deal CAP-ul Fruntești avea 33 de ha vie nobilă care, după 1989, a fost abandonată de proprietari; acum e loc de păscut oile de la stâna lui Ghi Boghiu. Nu se mai cunoaște locul unde a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Lunca, trebuie să te oprești, să te odihnești, după ce prin efort ai ajuns în vârf. Era acolo o fântână și o bancă pentru toți drumeții. Pentru fostul sat de răzeși - Fruntești - așezat în formă de potcoavă, pe văile celor două pâraie - Dunavăț și Pârâul Roșu -, înconjurând o spinare de deal care se pierde într-o movilă (nu pare a fi un vechi tumul!), toponimia minoră e mai săracă; între culmile dealurilor unde se întinde moșia răzeșilor - din zare în zare, de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
roirii, plecarea din vatra satului vechi mai la deal sau mai la vale, mai sus sau mai jos, într-o poiană, dând naștere unui cătun (Moara lui Conachi - Pădureni) sau unui sat nou. Astfel așezările pătrund în bazinele superioare ale pâraielor, înaintând prin părțile joase ale văilor, pe Berheciul superior și pe afluenții săi - Dunavățul și Dunaviciorul. Trebuie să facem precizarea că în tot evul mediu românesc, populația din Colinele Tutovei a fost rară, iar atunci când a fost înregistrată geografic sau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
obști, care puteau să-și schimbe locul fără să depășească hotarul; altfel ar fi inițiat un conflict cu vecinul de hotar. Hotarele despărțitoare de obști, apoi de moșii sau de moșia obștească, nu erau niciodată fixate pe apele curgătoare, pe pâraie, pe care le găsim numai în interiorul hotarului, ci pe „zarea dealului”, „muchia dealului”, „la pornituri”, „la stejari”, „la crâng”, „la rediu” etc., deoarece viața comunității era legată de existența unui pârâu, cu debit mic, firește, dar suficient pentru oameni s
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
clăcași. Cei veniți la inițiativa boierului Rosetti au primit loc de așezare din „gios” de confluența pârâului Tureatca (i se mai spunea Dunaviciorul Sec) cu Dunaviciorul (Sălașu Roșu), în prelungirea cătunului Filipeni și în intrândul spre apus, drenat de două pâraie mici, fără nume, întins spre zarea Poienilor. în timp, cei veniți s-au amestecat cu locuitorii din Filipeni, dar și din Lunca și chiar din Fruntești. în Slobozia - Filipeni un loc mai de frunte ocupa familia Boghiu (vechea familie Boghici
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să nu fie:” însuși domnul a spus. Scris în Hârlău, în anul 7073 (1565), aprilie 25. * /1605: Vitolt Mșrșțeanul scrie marelui Logofșt Stroici în legătură cu cererea lui Anton din Fruntești, de a și se hotărnici proprietățile și drumul ce duce printre pâraiele Dunavăț și Dunavicior, în Obârșie, Poiana Runcului, Siliștea lui Dobromir și Răchiți. Textul documentului: Prea iubitul și bunul la inimă și celui de multă nădejde, întru bunul Dumnezeu, cinstit al nostru părinte, pan Stroici, mare logofăt, sănătate trupească și sufletească
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
împroprietăririi din comuna Filipeni au fost măsurate începând „de la stâlpul de lângă pârâul Filipeni (Dunavăț) care stâlpu faci colțul laturii moșiei Filipeni - Dobreana și Mărăști” s-au făcut movile, s-au măsurat distanțele în stânjeni, luându-se ca repere pădurile, satele, pâraiele (aflăm că Pârâul Roșu, Dunaviciorul, se mai chema și Tresștia!), ajungându-se în punctul de la care s-a plecat. Pe lângă inginerul topograf, V. Soroceanu, procesulverbal este semnat ca delegat al clăcașilor de P. Sterian (proprietarul moșiei Dobreana), iar din partea proprietarilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moara cu locul ei de la Știubiana 7. 4 ha - coșarele și brutăria de la Știubiana 8. 6 ha - pornituri cu tufărișuri de la Cocolie 9. 6 ha - grădinile de zarzavat de la Dealul Velniței și Salcea 10. 8 ha - drumuri 11. 5 ha - pâraie Total: 62,75 ha B. Terenuri supuse exproprierii 1. 655 ha teren arabil 2. 10 ha fâna Total: 665 ha Suprafața declarată expropriată, conform scării de expropriere, a fost de 406,10 ha, iar suprafața rămasă proprietarului a fost de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
deasupra satului Slobozia, era acolo și viță sălbatică - auă!), arșite, runcuri, lazuri. La sudul comunei Filipeni, a satului Pădureni (Moara lui Conachi) era o localitate numită Laz (Lozinca?), dovadă clar a modului de obținere a terenului agricol pe seama pădurii. Văile pâraielor Dunav și Dunavicior (Pârâul Roșu sau Tresștia) erau acoperite de vegetație specifică luncilor, de la rogoz și stufăriș, arbori de esență moale, sălcii și lozii, plop, dar și arbori cu valoare economică mai ridicată. Cu o asemenea vegetație de luncă au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fi existat și în Lunca. Cei care erau crescători de oi, obțineau și multă lână care putea fi transformată în stofă. S-ar putea ca „stofa” să fi fost dusă în alte părți la piuat, acolo pe unde erau condiții (pâraie cu debit mai mare) ca o piuă să funcționeze tot timpul sezonului cald, când nu îngheța apa. Portul bărbaților din Lunca - sumane negre - impunea pregătirea stofei de lână la piuă. Până să ajungă stofă, lâna trebuia dată la scărmănat, operație
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
decât singurătatea albastră a Pacificului. Tahiti e o insulă verde și măreață, cu niște falduri adânci și de un verde mai închis, în care ghicești niște văi tăcute. E un adevărat mister în adâncimile lor sumbre unde șopotesc și gâlgâie pâraie răcoroase și simți că în locurile acelea umbroase viața a decurs din timpuri imemoriale conform unor datini imemoriale. Chiar și aici e ceva trist și teribil. Însă impresia este superficială și-ți slujește doar pentru a intensifica bucuria momentului. Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
drumul cu repeziciune la vale, scufundându-se din nou În mlaștină, urmat fără nici o tragere de inimă și de ceilalți. Smulsese spada din mâna unuia din oameni și Își croia drum secerând plantele cu avânt, cufundat În apă până la genunchi. Pâraie de sudoare Îi curgeau pe trup, dar emoția descoperirii părea să Îi fi alungat orice oboseală. Nu izbutea să vadă Încotro se Îndrepta. Apoi mai izbi o dată și se opri tresărind, În timp ce, În spatele său, se ridicau strigătele Îngrozite ale străjerilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Îi trecu razant pe lângă umeri. Din instinct, sări departe de schelă, crezând că aceasta se va prăbuși de Îndată. În fața lui, piața era teatrul unui mare tumult: tarabe răsturnate, coșuri cu verdețuri risipite pe jos, printre fragmente de lut și pâraie de ulei și de vin călcate În picioare de o gloată de nebuni care se loveau cu ferocitate, Într-un vârtej de trupuri Împleticite În luptă. În preajmă, o alergătură generală de bărbați și femei În căutarea unei căi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
păcate;/ Cu zilele ce-l despart pe iubit de iubită,/ Cu lumina care pierde, noaptea care Învinge;/ Iar vremea amintită Înseamnă durere uitată/ Și gerurile-s ucise, florile născute,/ Iar În lăstăriș, sub covorul verde,/ Floare după floare, Începe primăvara./ .../Pâraiele pline se hrănesc cu floarea...“ „...Țărmurile din Lukanon Înainte de sosirea pescuitoarelor de foci.“ Poem de John Keats. „Toate parfumurile Arabiei nu pot Înălbi mâna asta micuță.“ „Fiecare viață neîmplinită, vezi,/ Zace nemișcată, peticită și zdrențăroasă;/ N-am oftat adânc, liber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
numeroase dealuri, între care există - ca formă intermediară - niște ridicături mai mici de teren, despărțite de făgașuri prin care curg pârâiașe. Sunt niște izvoare limpezi, țâșnitoare, la care drumeții îți potolesc setea atunci când simt nevoia. Din păcate, de cele mai multe ori pâraiele astea au un volum scăzut de apă, cu o singură excepție: primăvara, adică exact în anotimpul de acum. Adesea prin preajmă se aude fojgăitul vreunui animal mic, în căutare de hrană. Grupul caută o albie cu apă mai multă, altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]