794 matches
-
știu nimic mai mult! - Eu am aflat că grosul urdiei urcă pe Valea Siretului și că măria sa se bate pe dealurile Zăbrăuților! Fără cavalerie! Ce știi de tătari? - Nimic! S-a dus către ei căpitanul Oană cu călărimile spătarului Mihail! Pârcălabul lăsă mai jos făclia pe care o ținea În mâna dreaptă. Pe metereze, străjile Își continuau patrularea. Noaptea era liniștită și senină. Dar stele Începeau să pălească spre Răsărit. 3 iulie 1476, ora 4.30, Ștefănești, Moldova Mâna Erinei era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
rău cu artileria cînd am trecut spre Țara Dornelor! E năruită? - Cetatea Neamțului rezistă și artileria de pe ziduri a desființat aproape toată artileria turcească! Tunarii au fost instruiți de maestrul Francisco! - Cetatea Hârlăului? - Rezistă! - Tighina? - Rezistă! - Hotinul? - Rezistă! - Cetatea Orhei? - Pârcălabul Vlaicu și fiul său, Duma, se bat la creneluri ca niște apucați! Nimeni n-a putut trece de metereze! - Cetatea Albă? - Rezistă, doamne! Pârcălabul Gherman a aruncat ulei fierbinte și smoală topită peste trupele de ieniceri! Arcașii lui au reușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Tunarii au fost instruiți de maestrul Francisco! - Cetatea Hârlăului? - Rezistă! - Tighina? - Rezistă! - Hotinul? - Rezistă! - Cetatea Orhei? - Pârcălabul Vlaicu și fiul său, Duma, se bat la creneluri ca niște apucați! Nimeni n-a putut trece de metereze! - Cetatea Albă? - Rezistă, doamne! Pârcălabul Gherman a aruncat ulei fierbinte și smoală topită peste trupele de ieniceri! Arcașii lui au reușit să oprească toate asalturile! - Dumnezeule... murmură Ștefan, privindu-l pe Alexandru. Daniel Sihastrul avea dreptate! Poporul țării ăsteia n-a fost Învins! Acesta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
auzite cu o săptămână mai devreme, apărătorii Cetății de Scaun luptau cu o Înverșunare la care nimeni nu se aștepta. Tunurile cetății băteau cu furie aliniamentele otomane, făcând atacurile cu pedestrimea extrem de periculoase. Ritmul tragerilor Îi spunea lui Oană că pârcălabul Șendrea nu mai respecta regulile consumului de ghiulele și praf de pușcă pe timpul unui asediu Îndelungat. Asta putea Însemna un singur lucru: pârcălabul știa că asediul nu mai poate dura mult și voia să distrugă cât mai serios materialul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
cu furie aliniamentele otomane, făcând atacurile cu pedestrimea extrem de periculoase. Ritmul tragerilor Îi spunea lui Oană că pârcălabul Șendrea nu mai respecta regulile consumului de ghiulele și praf de pușcă pe timpul unui asediu Îndelungat. Asta putea Însemna un singur lucru: pârcălabul știa că asediul nu mai poate dura mult și voia să distrugă cât mai serios materialul de luptă și forțele umane ale otomanilor. Cu o seară Înainte se petrecuse, chiar, un fapt uluitor. Poarta cetății se deschisese și pe pod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
după moartea spătarului Mihail. Se iveau boieri și dregători noi după masacrul de la Valea Albă. Oameni tineri, care Îi prețuiau pe cei care se jertfiseră și care, la rândul lor, credeau În victorie. Stolnicul Petru, comisul Groza, căpitanul Gherman, Dragoș, pârcălab de Roman. Și alții. Îi scosese În primele rânduri, le dăduse dregătoriile, le prețuise viitorul. Mai rămânea ca ei să se dovedească demni de Încrederea lui și să-și câștige cu sabia acel viitor. - Ce trebuie să facem, măria ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Ilișeștilor. - Spahii... murmură Costea. Pentru o clipă, Ștefan se simți singur. Nu era o mare bătălie, dar era, poate, cea mai grea. Nu mai erau, lângă el, nici spătarul Albu, nici boier Stanciul, nici vornicul Bodea, postelnicul Iuga, nici Dajbog, pârcălabul Neamțului, nici Ilea Huru comisul, uciși, cu toții, la Valea Albă. Nu mai era nici spătarul Mihail, căzut În luptele cu tătarii. Și, mai ales, nu mai era căpitanul Oană, umbra lui, salvatorul lui În atâtea Încercări grele, strategul de geniu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de cuvinte. Din care, poate, unii nu vor Înțelege nimic. Iar alții vor spune: ce poveste incredibilă... păcat că nu s-a petrecut, cu adevărat, niciodată. POSTFAȚA AUTORULUI Cât adevăr? Câtă ficțiune? Căpitanul Oană n-a existat. A existat, Însă, pârcălabul Oană, care, alături de pârcălabul Gherman, a căzut apărând zidurile Cetății Albe În fața turcilor. Figura lui apare În cronicile din vremea lui Ștefan, e preluată de Nicolae Iorga și apoi amintită de Barbu Ștefănescu Delavrancea, În Apus de soare. Aproape nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
poate, unii nu vor Înțelege nimic. Iar alții vor spune: ce poveste incredibilă... păcat că nu s-a petrecut, cu adevărat, niciodată. POSTFAȚA AUTORULUI Cât adevăr? Câtă ficțiune? Căpitanul Oană n-a existat. A existat, Însă, pârcălabul Oană, care, alături de pârcălabul Gherman, a căzut apărând zidurile Cetății Albe În fața turcilor. Figura lui apare În cronicile din vremea lui Ștefan, e preluată de Nicolae Iorga și apoi amintită de Barbu Ștefănescu Delavrancea, În Apus de soare. Aproape nici o legătură, deci, cu cartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
zi înscrisă în programul acestei întâlniri: prezentarea programelor politice de către candidați. Stimați alegători, avem astăzi ocazia de a avea alături de noi 3 candidați la funcția de domn al Moldovei: fostul domn regulamentar Mihail Sturdza, fiul său - Grigore Sturdza și fostul pârcălab de Galați, Alexandru Ioan Cuza. Fiecare candidat va trebui să-și exprime punctul de vedere față de modalitatea de conducere a Moldovei în momentul în care va fi invitat de unul dintre cei 3 caimacami. CAIMACAMUL 3: Să începem cu fostul
Sceneta "Alegerea lui Vod? Cuza" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83570_a_84895]
-
Orice om are dreptul la exprimarea opiniei! MIHAIL STURDZA: Această exprimare a opiniei poate deveni periculoasă pentru ordinea politică a țării! Mie, unul, nu vreau să-mi fie etichetat compromisul cu revoluționarii ca o slăbiciune! De altfel, protestez, domnule fost pârcălab de Galați! Îmi aduceți o ofensă personală afirmând aceste lucruri despre mine! Nu tolerez acest comportament! ALEGĂTORUL 1: S-a dus vremea domnilor autoritari, de când cu războiul civil din Anglia! MIHAIL STURDZA (supărat de cele auzite): Cum îndrăznești, domnule, să
Sceneta "Alegerea lui Vod? Cuza" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83570_a_84895]
-
să ne dea pământ ca să putem să trăim și noi mai bine! Eu unul am cunoscut un astfel de om! Acesta este Alexandru Ioan Cuza! ALEGĂTORUL 4: Am auzit și eu despre el că ar fi demisionat din funcția de pârcălab de Galați, în 1857, protestând față de falsificarea alegerilor pentru adunarea ad-hoc din Moldova! Cine știe, dacă nu s-ar fi pus el împotrivă ce ar mai fi decis Puterile Garante pentru noi! Auzi, comedie! După Vogoride românii din Moldova nu
Sceneta "Alegerea lui Vod? Cuza" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83570_a_84895]
-
oșteni... --Da. I-am văzut și eu - mi-a răspuns bătrânul, cu privirea spre zări... După o vreme, m-a întrebat: --Știai că în fața curții “gospod” se afla o fântână? --Nu știam, sfințite. --Am aflat asta din mărturia șoltuzului și pârcălabilor târgului, de la 25 aprilie 1627 (7135), privind vânzarea unui loc de case cu pivnițe de piatră aflate “pre Ulița Curției, împotriva fântânei domnești”. Și dacă această dovadă nu-i suficientă, atunci să căutăm în “Letopisețul Țării Moldovei”, izvodit de Ion
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
m-au îngrijit... fiind eu și fără videre, m-au căutat ca pre o maică unsprăzece ani... și eu văzându mila dumilorsale... și avându eu numai o casă cu locul ei... lângă Bărboiu... le-am dăruit această casă”. --Frumos din partea pârcălabului și a Maricăi, soția sa. --Dar... --Ce ar mai fi de spus, sfințite? --Că la 13 iunie 1757 (7265) “Stratul, împreună cu” sora sa “Marie” fac un zapis “la mâna dumisale giupânului Vasile neguțitoriu brașovan din Ieși,... să se știe că
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și dughene la rând pe Ulița Tărbujenească. La 29 august 1660 (7177) cumpără un loc de casă de la Cârstea armeanul. Apoi la 9 februarie 1670 (7178) cumpără “un loc de dugheane ce iaste... pre Ulița Tărbujenească, lângă Cizmărie” de la “Grigori pârcălab și fiica lui Safta”. Pe urmă la 25 iunie 1670 (7178) face un schimb pe aceeași uliță când Alivara și nepoții săi Paraschiva și Toader spun: “Dat-am noi... casă gata cu loc,... pre Ulița Tărbujenească, iar dumnealui vamășul Păun
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
biv vel stolnicul Mihalcea, cu bil serdonul Apostolul Durac, cu biv clucerul Constantin și mulți alți boieri s-au răsculat împotriva domnitorului<footnote Ibidem footnote>. Apoi, și alți boieri s-au alăturat mișcării. Printre cei mai de seamă, Ștefan Hașdău, pârcălabul de Hotin, cu frații săi, Grigori Hăbășescu, Prodan Drăgușescu și alții. Răsculații, în număr de câteva mii, au atacat Iașii ,,de au închis pe Duca Vodă în curtea cea domnească și multe răutăți și jafuri au făcut prin târgu (...) și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Asta-i drept. Mai întâi a cumpărat două locuri de casă de la același Maxîn armean. Unul la 29 august 1669 (7177) și al doilea - la preț dublu - la 6 noiembrie 1669 (7178). Apoi, la 9 februarie 1670, cumpără de la Grigore pârcălab și fiica lui un loc de dughene peste drum de mănăstirea Barnovschi, lângă Ulița Cizmăriei. La 31 august 1670 (7178), Cârstea, fiul lui Baron armean, vinde vameșului un loc de casă tot aici. Și mereu așa... Mă opresc din vorbire
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
au stat în mâna hatmanului cam cât stă cioara-n par - cum s-ar spune. Stau puțin să-mi amintesc cum motivează hatmanul vânzarea caselor... Mi-am adus aminte, părinte. Iaca ce spune el în zapisul dat lui Ștefan Gane pârcălab: „Cumpărîndu eu niște casă, cu loc cu pivniță de chiatră aicea, în tîrgu în Iași, pe Ulița Hagioaie...Pe urmă socotindu-mă eu că nu-s de treaba mea, nedîndu-mi mîna ca să ședzu într-acela loc, m-am tocmit cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
niște casă, cu loc cu pivniță de chiatră aicea, în tîrgu în Iași, pe Ulița Hagioaie...Pe urmă socotindu-mă eu că nu-s de treaba mea, nedîndu-mi mîna ca să ședzu într-acela loc, m-am tocmit cu Ștefan Gane pîrcălab și i le-am vîndut”. Ei, acum îi limpede? Au ba? Limpede ca lumina zilei, părinte. Ne continuăm drumul. După o scurtă cale, ne iese în drum o cârciumă care pare mai de Doamne ajută. Nu știu de ce, dar pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
în Siret, și satul Tămășani, cu mori în Liudsca și cu toate bălțile,... și un hăleșteu ce să numești Mihai, în hotarul târgului Iașilor, cari hăleșteu au fost drept domnescu și au fost schimbătură bătrânului Petru (Rareș) vodă, cu Mihai pârcălabul. Și iarăși am dat și am miluit mănăstirea noastră Galata cu dzăce sălași de țigani”. Dar domnitorul este mazilit în 1579 și va reveni pe tronul Moldovei în 1582, unde rămâne până în 1591. Ia ascultă ce spune cronicarul Grigore Ureche
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstirea Aroneanu, iar moldovenii erau nevoiți să se retragă la mănăstirea Hlincea. Întocmai, dragule. Iar vin și spun, sfințite, că soarta bieților țigani robi nu s-a schimbat deloc până la dezrobirea lor. Ca dovadă, iată ce spune Orăș hatman și pârcălab de Suceava la 6 ianuarie 1607 (7115): „Am dat această carte a noastră egumenului și întregului sobor de la sfânta mănăstire Sfântul Sava, pentru ca ei să fie tari și puternici... a prinde pe łițul țiganul și a-l lega și a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Căliian,... Și boi și vaci și biholi, câte se vor găsi la dânsa,... i un cal, i doao iepe cu armăsar, și una sută galbeni ce are de datorie la Iurașco logofăt, și una sută galbeni ce are la Ciogole pârcălabul și 270 galbeni ce are la Anastasie mitropolit,... aceste toate au dat sfintei sale mănăstiri din târgul Iașii ce se numește Vatoped,... pentru sufletul răposatului Golăi logofăt, și sufletul ei i al fiilor”. Nu putem spune, părint, că mănăstirea Golia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
moșiile sale, aici pe dealu Gălății, în Târgușor, pe unde îi scriu dresele, să-și ia venitul locului pe obicei”. Se întâmpla însă ca unii slujbași domnești să sară calul - cum se spune. Așa s-au petrecut lucrurile și cu pârcălabul târgului Hârlău, care a trecut peste hotărârea lui Grigorie Ghica voievod și a luat pârcălăbia de pe un pod peste Bahlui făcut de „Egumenii ce-au fostu la sveti Arhangheli și un iaz și mori în Bahlui la satul Ulmi din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
1753 (7261) însă Matei Ghica voievod hotărăște: „Dacă am văzut hrisovul... părintelui domnii mele de miluire ce au făcut cu aceste svinte mănăstiri (Frumoasa și Sinai de la Muntele Athos)... am întărit... pe venitul acestei pârcălăbii ca să aibă egumenul a pune pârcălab pe cine va socoti să cerci acel venit a pârcălăbii să-l strângă pe obiceiul vechiu”. În timp ce mă luptam cu acest hrisov, s-a auzit glas îndepărtat de corn. „E sfinția sa. A terminat de pregătit mâncarea. Să mă grăbesc, ca să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Sinaia (Sinai), ne-au arătat hrisovul... scriindu că pentru folosul și agiutoriul acii... mănăstiri Sinaia”... egumenii de la Frumoasa au făcut pod peste Bahlui, un iaz și mori “în Bahluiu la satul mănăstirii la Ulmi ce este în ținutul Hârlăului”... dar pârcălabii de Hârlău luau “Pârcălăbie de Hârlău”... Atunci Grigore Ghica vodă (tatăl voievodului Matei Ghica) “Au socotit... și au miluit... cu tot venitul pârcălăbii din... Hârlău și din ținutul Hârlăului ca să aibă egumenul a pune pârcălab pe cine va socoti... și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]