205 matches
-
din anul 1901. Pe cîmpul de luptă a apărut la 25 iunie 1915 împotriva francezilor și la 30 iulie împotriva englezilor. Germanii l-au folosit intens în cel de-al Doilea Război mai ales pe Frontul de Est (tactica "pămîntului pîrjolit"). Submarinul. Primul om care a imaginat un submersibil (numit "Nautilus") a fost inginerul american Robert Fulton la comanda lui Napoleon în 1800, dar proiectul nu s-a materializat și Fulton s-a apucat să construiască primele vase acționate de un
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
era intact; dacă o fi fost deschis În mod ilegal, atunci acest lucru a fost făcut de cineva care chiar știa ce face. Un seif Stockinger nu e o simplă jucărie. — Amprente erau? Illmann clătină din cap: — Era mult prea pârjolit ca să se poată lua amprente. — Hai să presupunem că, am Început eu, chiar Înainte de moartea cuplului Pfarr seiful conținea ce conținea și că acel ceva era, așa cum ar fi trebuit să fie, Încuiat acolo pe timpul nopții. — Așa... — Atunci sunt două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Ne e greu să ne explicăm de ce oameni atât de tăcuți strigă atât de puternic; de ce un caracter de obicei sfios devine brusc agresiv; și de ce pasiunea cea mai vitală e uneori atât de aproape de moarte. Dar așa cum din cerul pârjolit se revarsă câteodată ploi violente, mexicanul cel mai ceremonios îți rezervă surprize dacă e zgândărit. Ca să-și ascundă timiditatea, el devine bătăios. Conștient de slăbiciunile sale, riscă mai mult decât e necesar. Și e un fapt îndeobște cunoscut că bravura
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
discută, accentuând impresia de paradis copilăresc, în care totul se scaldă în apă sau se oglindește în ea. Dacă paradisul omului din Teotihuacan arăta astfel, înseamnă că viața lui arăta exact invers. Apa lipsea, probabil, cronic, cerul era uscat, pământul pârjolit și imnurile care invocau ploaia ardeau buzele. un labirint lacustru Mergem cu soarele în față. O clipă am senzația că sunt acasă și mă întorc de la mare într-una din orele de după-amiază când în Bărăgan lumina fulgeră în parbrizul
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
japonezii Îi vor lăsa acolo toată noaptea. Dimineața vor fi prea bolnavi ca să plece spre un alt lagăr, așa că vor fi nevoiți să se Întoarcă la centrul de detenție din Shanghai. Aerul serii se lăsă peste țarcurile de vite, acum pîrjolite. Muncitorii chinezi Își terminaseră masa și ședeau sub adăpostul de bambus, bînd vin de orez și jucînd cărți. Japonezii beau bere În ghereta de pază. Sute de stele sclipeau deasupra rîului Yangtze și, odată cu ele, luminile de navigație ale avioanelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Hungjao tăcuseră. Pe aeroport se oprise o coloană de camioane, lîngă hangare, și bărbați Înarmați, purtînd căști americane, urcau pe scara turnului de control. Grupuri de avioane Mustang se Învîrteau peste Lunghua În formație strînsă, cu motoarele urlînd spre cîmpurile pîrjolite. Făcîndu-le semne cu mîna, Jim alergă la gardul Împrejmuit al lagărului. Știa că avioanele americane aveau să aterizeze, gata să Îi ia pe oameni pe care el Îi reînviase. LÎngă movilele funerare, la vest de lagăr, trei chinezi stăteau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de datoria noastră să le refuzăm această satisfacție, să luptăm Împotriva lor. Când vom fi morți, când nu ne vom mai putea apăra, se vor iți cu antenele fremătând, cu mandibulele scrâșnind. Mai bine să nu găsească nimic, decât pământul pârjolit. Cenușa. Fenimore Își continuă plimbarea, Într-o tăcere meditativă. — Văd că subiectul te pasionează, Henry, spuse ea Într-un târziu. — Așa e. — Și ți-ai pregătit discursul pentru a mă convinge și pe mine. — Recunosc. — Pot să te Întreb dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
la visare. O bea ca pe orice licoare euforizantă și fără să știe, locuieste într-un infern rudimentar ca și inima sa.” Știu, V. din spital. Celui tînăr îi apare, cumva, viitorul. S-a oprit din discuție pentru că, printre lumi pîrjolite și chipuri descompuse de țipete, a văzut trupul legat de aparate de aici din spital. M-a văzut limpede și pe mine veghind și-i năucit. Nu poate accepta un astfel de viitor dar simte că așa e. Căci, pînă
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
ce rătăcești ca un vânt fără nici o direcție precisă, amintește-ți de acea dimineață fără întoarcere când am plecat și nu ți am zâmbit, amintește-ți de ploile iubirilor mele care te-au spălat de ai rămas curat în flacăra pârjolită a dragostei. Ca un deșert albăstrit de durere, sufletul meu e înghețat de trecut sufletul meu e înfometat de vedenii își șterge trupul cu zâmbetul stelelor și întreabă universul de ce ai plecat, m-ai abandonat în ghearele morții și nu
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
metalică, nimic care să trădeze locul. Muncă de o săptămînă pentru o echipă de zece oameni, plus un tehnician pentru dezamorsarea bombei. Ocoli ruinele și se duse În curte. O verandă de ciment În spate. O lespede cu ceva mobilier pîrjolit. Ciment compact - fără crăpături, fără șănțulețe, fără nici o cale de acces vizibilă spre gaura unui seif. Pavilionul piscinei - altă grămadă de moloz. Grămada de lemne era Înaltă de un metru - prea multă muncă dacă Mertens era acolo. Dădu ocol piscinei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
emane din carcasa măcinată, rămasă În vîrful dealului ca o arcă trecută prin foc de un Noe modern. Se vedeau grinzile acoperișului ieșind din partea de sus a zidurilor, scheletul dezgolit al unei corăbii a morții purtîndu-și deasupra catargele hornurilor. Tende pîrjolite atîrnau la ferestre ca niște vele sfîșiate, steaguri negre fluturîndu-și mesajul sinistru. — Bine... O să ne deschidă Miguel. El are grijă de locul ăsta, sau de ce-a mai rămas din el. Menajera și soțul ei au plecat. Pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
acoperi pantele dealului cînd roțile din dreapta ale mașinii lui Cabrera Încălecară bordura; un lințoliu cretos, care se Învîrteji printre palmieri și Înecă aleile vilelor arătoase de pe marginea șoselei. CÎnd aerul se limpezi, am putut vedea casa Hollinger pe dealul ei pîrjolit, un uriaș grătar Înfundat cu jar stins. Cu fălcile Încleștate, Paula manevra de zor schimbătorul de viteze, luînd curbele În siajul mașinii polițistului și Încetinind doar din respect pentru beregata mea rănită. — N-ar trebui să fim aici, Îmi spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
privit În oglinzile mînjite cu spumă, ca niște vizitatori Într-o peșteră submarină. Casa scării Începea cu o duzină de trepte, apoi se diviza sub un mare șemineu nobiliar, care domina sala. Pe grătarul de fier erau fîșii de pînză pîrjolite; cenușa fusese cernută și studiată cu atenție de criminaliști. Urmărindu-mă Îndeaproape, Cabrera continuă: — Totul e pregătit. Oaspeții sînt ocupați cu petrecerea lor de afară, nerăbdători să bea ultima șampanie. Soții Hollinger, nepoata lor, Anne, camerista suedeză și secretarul, domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
se și Învață, În special cele periculoase. Să ne continuăm turul. Casa scării era presărată cu lemne carbonizate și bucăți de ghips de pe tavan, dar criminaliștii curățaseră o cărare Îngustă. Cabrera urcă treptele, țînÎndu-se cu ambele mîini de balustradele pîrjolite și cu Încălțările afundîndu-i-se În covorul mustind de apă. Lambriul de lemn din jurul șemineului se transformase În cărbune, dar ici și colo se păstraseră contururile unui blazon. Ne-am oprit pe palier, Înconjurați de ziduri Înnegrite și cu cerul liber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
dată, nu mai conștientizam zgomotul mașinii de tenis care trăgea mingi peste fileu. Acum Îmi dădeam seama că imaginea aceasta reprezentînd o bucată din panorama orașului era ceea ce voisem să văd, nu violarea lui Anne Hollinger. După intrarea În dormitorul pîrjolit, echipei de criminaliști i-ar fi luat cîteva secunde să descopere caseta În aparatul video. Cineva pusese caseta În aparat după ce aflase că eu și Paula urma să vizităm casa Hollinger, considerînd că inspectorul Cabrera avea să fie prea ocupat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
mondeni și stilați plimbăreți cu iahturile de croazieră de la Puerto Banús. — Paula...? Chiar tu ești? — Ba bine că nu. Închise În urma ei ușa apartamentului și se Îndreptă către balcon. Strîngînd ușor portocala Într-o mînă, arătă către cercul de asfalt pîrjolit. — Aș fi vrut să curețe acolo. O să am o discuție cu David Hennessy. Slavă domnului că nu erai În mașină. — Dormeam tun. Era trecut de miezul nopții. — Puteai să fi ațipit cu capul pe volan sau să spionezi vreun cuplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Moartea se întorsese din drum, dar nu înainte să-i lase un semn al treceri ei. Brusc, aproape palpabil, în fața ochilor lui se formează diferite imagini ce se amestecă vălmășit, nehotărâte. Călăreți ce atacă sălbatec, scoțând chiote ascuțite, neomenești, taigaua pârjolită, răvășită, bombardată, întinsă până dincolo de zarea înlănțuită în flăcări, roiuri de muște mari, verzi, cu aripi cenușii, ce roiesc haotic deasupra morților, invadând cu larvele lor carnea putredă, un camarad necunoscut care bea apă dintr-o baltă unde plutește cadavrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
răcanul în rând! Douăzeci de centuri la cur să învețe cadența! Asist personal la pedeapsă, încheie Guriță zâmbind leneș, în timp ce arată cu degetul spre un recrut ghinionist. În urma lor, cam la cinzeci de metri depărate, printre tufele mărunte ale vegetației pârjolite, se văd țintele. Trei coli cartonate care închipuie inamicii. Pe una dintre ele câteva păsări își găsesc loc pentru odihnă. Liniștea înaripatelor nu va dura mult, doar până ce începe antrenamentul. Înainte să se ridice, Felix mai trage un fum din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
județ, ca să se vadă și, dacă va fi posibil, să se înțeleagă definitiv cu unul dintre principalii săi creditori. La trei zile după sosirea lui în oraș, veni din satul lui starostele, călare, cu un obraz fript și cu barba pârjolită, și-l anunță că „ocina a ars“, ieri, chiar la amiază, și că „a binevoit să ardă și soția, iar copiii au rămas întregi“. Această surpriză nici chiar Barașkov, deprins cu „vânătăile făcute de zeița Fortuna“, n-a putut-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Ganea, întorcându-se acasă, nu se culcase, ci așteptase, cu o nerăbdare febrilă, întoarcerea prințului care plecase la Ekaterinhof și revenise de acolo spre ora șase dimineața. Atunci Ganea intrase în camera lui, îi pusese pe masă teancul de bani pârjoliți pe care i-i dăruise Nastasia Filippovna, când zăcea leșinat. Îl rugase insistent pe prinț să-i restituie, la prima ocazie, acest cadou Nastasiei Filippovna. Când intrase în camera prințului, Ganea era ostil și aproape disperat; dar, cică, între el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și alții ca: jariște, muncel, obcină, plai, podină, podirei, prelucă, prihod, rediu, scursură, topliță, zamcă, și altele <footnote Ibidem footnote>. O bună parte din numele topice se referă la termeni care definesc acțiunea de defrișare: arșiță, ciungu, curături, jariște, odaie, pârjolita, pârlitura, tăietura ; activități tehnice țărănești: mori, prisăci ; ocupații mai puțin onorabile: Peștera Hoților (Tâlharilor) <footnote După mărturia locuitorului Lucuțar Adrian (n. 1913). Peștera Hoților se mai cheamă și Beciul Haiducilor și se află în Poiana Strigoaia. footnote>, care se află
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
nu-i de-al nostru și-ai văzut cât zăbovește la fiecare ogradă!”. Era filozofia de viață simplă, decentă și bine articulată a acelui om absolut minunat care și-a crescut copiii în stepa prăfoasă și austeră a unui Bărăgan pârjolit vară de vară de arșiță nemiloasă. După plecarea bunicului nimic nu a mai fost la fel; se străduia bunica să-i suplinească absența, dar era covârșitor de greu, uneori se simțea parcă doborâtă și nu mai avea puterea necesară să
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
munți Înzăpeziți, ghețari și lacuri de cleștar pe care plutește fermecătoarea gondolă a Zânei Zăpezilor, hoituri sfârtecate cu precizie de bisturiu de lacomii plutitori ai văzduhului cenușiu, gheizere și vulcani sforăitori de gaze letale și vărsători de jăratec demonic, pământ pârjolit și păduri În flăcări decor de coșmar În care noi deveneam Eroii salvatori!!! A doua zi, Într-o formă fizică și stare de spirit de invidiat, ca și cum nimic nu s-ar fi Întâmplat În voiajul nostru de până atunci, plecăm
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
viguroși. Ca și eriniile (divinități răzbunătoare), Ielele îi pedepsesc pe cei care le încalcă teritoriul și au curiozitatea să le vadă, îi urâțesc, după ce îi adorm cu cântecele lor pline de vrajă. Locul unde ele apar, cântă și dansează, rămâne pârjolit, de aceea oamenii le alungă de lângă casă punând un craniu de cal înfipt într-un par în fața porții. Cei care le văd și vor să rămână teferi, trebuie să se dea de trei ori peste cap și să li se
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
unele aspecte mai deosebite din viața noastră. Pot să remarc una mai aparte, când eram studenți la Cluj, în zilele când masa era mai slabă la cantina studențească, mergeam împreună la o bătrână, unde comandam câte o farfurie de griș pârjolit pe care îl înfulecam cu greutate. Și acum am să relatez succint cum am avut privilegiul să lucrez cu unul dintre cei mai renumiți psihiatri din România, profesor doctor Pamfil Eduard. Acesta a studiat mulți ani prin străinătate, unde a
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]