2,574 matches
-
fost introdus de pct. 3 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 154 din 12 noiembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 787 din 25 noiembrie 2008. (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. b), este permis doar pășunatul vitelor mari aparținând comunităților locale, în fondul forestier privat, dacă: ... ---------- Partea introductivă a alin. (2) al art. 23 a fost modificată de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 149 din 16 iunie 2015 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267704_a_269033]
-
23 a fost modificată de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 149 din 16 iunie 2015 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 453 din 24 iunie 2015. b) nu există pășune comunală. ... (3) În situațiile prevăzute la alin. (2), pășunatul este permis cu acordul scris al proprietarului pădurii și al gestionarului fondului cinegetic. ... ------------ Alin. (3) al art. 23 a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 215 din 24 octombrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267704_a_269033]
-
a fost modificată de art. ÎI din LEGEA nr. 215 din 24 octombrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 10 noiembrie 2008, prin înlocuirea sintagmei "fond de vânătoare" cu sintagma "fond cinegetic". b) lăsarea animalelor domestice libere sau pășunatul cu acestea în fondul forestier; ... ------------- Litera b) a alin. (1) al art. 23 a fost modificată de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 215 din 24 octombrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 10 noiembrie 2008
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222444_a_223773]
-
a fost introdus de pct. 3 al art. ÎI din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 154 din 12 noiembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 787 din 25 noiembrie 2008. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b), este permis pășunatul vitelor mari dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții: ... a) suprafețele pe care se pășunează sunt suprafețe în care arboretele rezultate prin regenerare naturală au vârstă mai mare de 15 ani sau suprafețe pe care plantațiile realizate au starea de masiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222444_a_223773]
-
prin regenerare naturală au vârstă mai mare de 15 ani sau suprafețe pe care plantațiile realizate au starea de masiv încheiată și înălțime mai mare de 3 metri; ... b) nu există pășune comunala. ... (3) În situațiile prevăzute la alin. (2), pășunatul este permis cu acordul scris al proprietarului pădurii și al gestionarului fondului cinegetic. ... ------------- Alin. (3) al art. 23 a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 215 din 24 octombrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222444_a_223773]
-
2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003. Articolul 50 Autoritățile centrale pentru agricultură și silvicultura au următoarele obligații: a) să elaboreze reglementări privind sistemele de agricultură, tehnologiile de cultură a plantelor și de creștere a animalelor, pășunatul, regenerarea pădurilor, recoltarea, colectarea și transportul lemnului și norme privind calitatea solurilor, în scopul menținerii și ameliorării acestora, eliminării consecințelor negative asupra ecosistemelor terestre și acvatice și al asigurării conservării funcțiilor specifice, biodiversității și habitatelor naturale, si sa le comunice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112435_a_113764]
-
închisoare de la 6 luni la 2 ani. -------------- Art. 15^1 a fost introdus de pct. 18 al articolului unic din LEGEA nr. 107 din 16 iunie 1999 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 304 din 29 iunie 1999. Articolul 15^2 Pășunatul în terenurile degradate împădurite, constituite în perimetrele de ameliorare potrivit prezenței ordonanțe, este strict interzis, constituie contravenție și se sancționează potrivit legii. -------------- Art. 15^2 a fost introdus de pct. 18 al articolului unic din LEGEA nr. 107 din 16
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168358_a_169687]
-
sau moroi. În obicei de la sate, Cu usturoi se freacă Uger la vită de lapte, De-a nu rămâne stearpă. După ce se tund de lână, Ce-a crescut cât au iernat, Oile se duc la stână; Că-i vremea de pășunat. Se tocmesc ciobani cu plată În natură și în bani, Că tradiția-i purtată, Spre a dâinui prin ani. Cu atenție se face Număratul oilor, La stăpâni de-a se întoarce, De răcoarea brumelor. Și se face măsurarea Laptelui, o dată
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE SF.GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1461329076.html [Corola-blog/BlogPost/368656_a_369985]
-
de răcoarea amurgului ce se cobora de pe vârful munților, așezându-se peste Teșila. Aerul răcoros îi făcea bine. Parcă îi mai alunga aburii ridicați de tăria rachiului lui nea Tase. Pe deal se auzeau tălăngile vacilor ce se întorceau de la pășunat. Nici nu băgă în seamă țăranul care îi dădu binețe când trecu pe lângă el. Nu-i cunoștea pe toți sătenii. Fiind o fire mai retrasă, mai posacă, nu-i plăcea să se încurce cu necunoscuții și nici să stea cu
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389606962.html [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
parcă se schimba, intra sărbătoarea în gospodărie. Uncheșul Iacob locuia într-un alt sat, Putna (nu acolo unde este Mănăstirea Putna). Cel puțin de trei ori pe an, venea pe dealul nostru să se ocupe de pământul lui: primăvara la pășunat, vara la cosit fân, și toamna la scos cartofi și la pășunat. Primăvara, așteptam cu multe zile înainte venirea uncheșului. Știam de unde trebuia să vină. El aduna vitele lui și pleca din satul Putna, trecea peste un munte înalt prin
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
alt sat, Putna (nu acolo unde este Mănăstirea Putna). Cel puțin de trei ori pe an, venea pe dealul nostru să se ocupe de pământul lui: primăvara la pășunat, vara la cosit fân, și toamna la scos cartofi și la pășunat. Primăvara, așteptam cu multe zile înainte venirea uncheșului. Știam de unde trebuia să vină. El aduna vitele lui și pleca din satul Putna, trecea peste un munte înalt prin păduri și țarine îngrădite, apoi cobora coasta de vizavi de muntele nostru
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
fost odată, dar, în general, noi ajutam din toată inima pe uncheșul și mătușa. Și ei ne lăudau pentru hărnicie, ne mai dădeau câte un cinci lei.. Ceea ce ne bucura mult de tot. Toamna, când venea uncheșul cu vitele la pășunat, erau zilele cele mai frumoase. Se deschideau țarinile, oile și vitele puteau paște oriunde, pe toate pajiștile. Noi eram în jurul uncheșului, undeva în vale, lângă pârâu, pe lângă niște fagi mari. Eram cu sumanele pe noi și căciulile pe cap, toamna
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
-nchis în palat . Șapte ore au stat bieții și-au scandat Până a iesit o “doamnă-n”sfârșit Cu gura cam mare(fostă-nvățătoare) Ce i-a făcut proști pe ciobănii n’oști Cum că n-au în cap decât pășunat . -Pentru câinii noștri stăm aici că prostii Pe când voi aleșii mai puneți la pensii Tot la ale voastre care-s mai făloase. Iar oile toate umblă nemâncate De secetă mare ,murit-au mioare . Suntem adunați și cu toți fartați . Baciul
PARODIA MIORITEI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1450254170.html [Corola-blog/BlogPost/369894_a_371223]
-
de narcise de pe teritoriul rezervației naturale este interzisă. Articolul 7 În cazul producerii de fenomene de forță majoră, instituțiile abilitate intervin conform prevederilor legale, în vederea mobilizării și luării măsurilor de prevenire, reducere și eliminare a efectelor negative. Articolul 8 (1) Pășunatul în fondul forestier din cuprinsul sitului ROSCI0155 Pădurea Goroniște este interzis. ... (2) Trecerea prin fondul forestier spre alte terenuri sau spre sursele de apă folosind alte căi decât drumurile de exploatare amenajate și drumurile agricole existente este interzisă. ... (3) Trecerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249914_a_251243]
-
sau spre sursele de apă folosind alte căi decât drumurile de exploatare amenajate și drumurile agricole existente este interzisă. ... (3) Trecerea cu animale domestice prin fondul forestier al sitului ROSCI0155 Pădurea Goroniște este interzisă. ... Articolul 9 Custodele monitorizează activitatea de pășunat din situl ROSCI0155 Pădurea Goroniște pentru stabilirea impactului acestei activități asupra florei și faunei din interiorul acestuia și pentru stabilirea unor eventuale restricții în zonele afectate. Articolul 10 Cercetarea științifică în situl ROSCI0155 Pădurea Goroniște are ca scop primordial cunoașterea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249914_a_251243]
-
legii de reformă agrara din Basarabia din 6 Martie 1920. Imașul astfel determinat în mod definitiv pe teren constituie averea comună a cooperatorilor care, conform legii pentru organizarea, administrarea și exploatarea pășunilor, sînt obligați să se constituie în asociație de pășunat, în termen de 6 luni dela delimitarea imașului. Articolul 33 Loturile se vor da în ordinea marimei lor, cele mai mici mai aproape de sat. Loturile de aceeași mărime se vor repartiza prin tragere la sorți. Ziua și ora destinate pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143598_a_144927]
-
și finanțate din resursele financiare ale proprietarilor de păduri, vor fi proprietate privată." 4. La articolul 8, litera b) a alineatului (1) va avea următorul cuprins: "b) să asigure pază pădurilor, în vederea prevenirii tăierilor ilegale, distrugerii sau degradării vegetației forestiere, pășunatului abuziv, braconajului și a altor fapte infracționale sau contravenționale. Proprietarii de păduri menționați la art. 12 alin. (1), care nu au personal angajat pentru asigurarea pazei, răspund contravențional;" 5. La articolul 8, alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124891_a_126220]
-
Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR). De asemenea, persoana evaluată a întocmit și semnat proiectul hotărârii Consiliului Local privind atribuirea directă a pășunilor comunale către membrii colectivității locale, în baza căruia Consiliului Local Bunești a închiriat pajiști pentru pășunatul animalelor, pe o durată de 10 ani, persoanei evaluate și fiicei sale. Prin folosirea acestor pajiști închiriate, persoana evaluată și fiica sa au desfășurat activități agricole (creșterea animalelor), au încasat subvenții pentru agricultură în cuantum de 239.576 lei, iar
Aleșii locali, în vizorul ANI by Tudor Curtifan , Mariana Baciu () [Corola-website/Journalistic/102549_a_103841]
-
Vorba aia: „Și-aveau câini mai mulți, mândrii și temuți!” Mă întreb: „Oare câți idioți are România?” Chiar sunt toți adunați în parlament și în senat? Oare când au dat legea, cu limitarea numărului de câini la stână sau interzicerea pășunatului, neuroni lor erau activi sau în stand by? Însă, din câte îmi dau seama, diferența nu este foarte mare, având în vedere că sunt o haită de inculți fără valori morale, iar frumusețea câmpiilor cu turmele de miorițe la păscut
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (1) – D’ALE LU’ MOŞ NICIOLAE de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_stoian_1450669262.html [Corola-blog/BlogPost/354541_a_355870]
-
săteni și când afla de astfel de plecări la sate își anunța cunoscuții. Ce puteau face țăranii în această situație? Duminica nu mai era nimeni prin satul care trebuia vizitat. Toată lumea mergea la biserică sau se duceau cu vitele la pășunat cu toată familia. Era un fel de protest tacit al țăranilor. În momentul când apăreau camioanele de la oraș cu steaguri și fel de fel de cântece ce preamăreau noua conducere a statului român. Dacă cei veniți se aflau într-o
BELDIE MARTOR OCULAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_martor_ocular_mihai_leonte_1328077287.html [Corola-blog/BlogPost/360560_a_361889]
-
ca june, crescut mai mult la stână, cu jintiță și caș proaspăt de oaie, dar părinții l-au preferat de ginere pe Gligor, om cu munca în vatra satului, nu ca celălalt dus mai tot timpul peste muntele Chițigaia, la pășunat cu oile, de la topirea zăpezilor și până după Sfântul Dumitru, când se înturna în sat cu turma în stabulația de iarnă. Gligor câștiga destul de bine din meseria de fierar și avea de lucru mai tot timpul, fiind singurul meseriaș din
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463548530.html [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
greutatea animalelor vândute o întrecuse ușor pe cea din evidența lui Preda. În altă zi, dăduse peste un cioban care își adusese oile pe pășunea fermei. Îl alungase, cu toate că bărbatul îi promisese o cantitate apreciabilă de aur în schimbul dreptului de pășunat o săptămână. A doua zi, secretarul de partid îl sunase cu indicații clare să lase turma la pășunea fermei, pentru că turma reprezenta tot un avut obștesc. Man se îndoia de acest lucru, dar nu putea să se opună unor dispoziții
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1445595996.html [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
animale. Toamna vitele puteau să hălăduiască pe toate câmpurile, fie pășune, fie pe ogoarele de unde se strânseseră recoltele. Cele mai căutate pășuni erau însă fânețele care fuseseră cosite prin iulie și pe care iarba avusese timp să mai crească pentru pășunatul de toamnă. Pe aici se adunau vitele și din satele învecinate. Valea Vișinei era locul preferat de către tinerii ciurdari ai satului Petia, care se aflau în apropierea văii de sub Dealul lui Vodă. Această vale aparținea satului Rădășeni. Sătenilor din acest
BELDIE ÎNCEPE SĂ AIBĂ NECAZURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/_beldie_incepe_sa_aiba_necazuri_mihai_leonte_1358061154.html [Corola-blog/BlogPost/345185_a_346514]
-
arată că, în Chelința, populația era de 274 de suflete, de religie greco-catolică. Pe parcursul secolului al XVIII-lea, situația economică a iobagilor chelințani s-a mai îmbunătățit, deoarece toți cultivau loturile personale cu cereale, creșteau vite și li se permitea pășunatul în pădurile nobililor. Aceștia creșteau boi și vite, pe care le foloseau pentru a presta cele 3 zile pe săptămână de robotă pentru stăpânul lor. Întârzierea la lucru sau nehrănirea regulată și la timp a boilor, erau pedepsite cu, de la
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
și toporași Din gropi ieșeau să-l ocărască, Sterp îl făceau și nărăvaș, Că nu voia să înflorească. - În țări de gheață urgisita, Pe-același timp trăia cu el, Lapona mică, liniștită, Cu piei; pre nume - Enigel. De la iernat, la pășunat, În noul an, să-și ducă renii, Prin aer ud, tot mai la sud, Ea poposi pe mușchiul crud La Crypto, mirele poienii. Pe trei covoare de răcoare Lin adormi, torcând verdeața, Când lângă sân, un riga spân, Cu eunucul
TESTAMENT (EDIŢIA A II-A) – MARI POEŢI ROMÂNI TRADUŞI ÎN LIMBA ENGLEZĂ (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1410216727.html [Corola-blog/BlogPost/377927_a_379256]