6,324 matches
-
căprioara încremenită-n șoapte Rănită doar în visul cu îngeri zurbagii Ce au venit din noaptea cea plină de orgii Și s-au întins că umbră peste sinistra noapte Poetul în cetate cerșește doar sclipirea Albastră că cicoarea-nflorită prin pășuni Dați-i secundă pură, să nu îi dați cununi De lauri ce-i apasă și sufletul și firea Poetul șterge praful istoriilor sacre Așterne catedrale pe drumul osîndit Să nu se risipească, nefiind nicicînd iubit De sufletele sparte, obtuze, reci
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Jeune_vierge.html [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
-și țină odraslele aproape și să-i crească, ceea ce o face de cele mai multe ori posesivă. Cu toate acestea, la țară, copiii nu erau prea răsfățați, ci încă de mici luau parte la treburile gospodărești. Cum creșteau alergau după animale la pășune, la strâns de fân sau chiar la sapă. Doamna Dora Alina Romanescu abordează pe alocuri și problema naționalismului, naționalism născut din suferința și patriotismul strămoșilor săi: „A făcut-o cu demnitate, a murit ca un erou, apărând pământul românesc de
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416992367.html [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
cea mai bună brânză de burduf din toată Loviștea, iar în fiecare an, la 1 septembrie, când coborau oile de la munte, dădeau și cea mai mare cantitate din ea pe cap de oaie plecătoare; în plus, oile erau bine îngrijite, pășunile din Galbena și Vemeșoaia fiind cele mai bune, cu izvoare la tot pasul, iar lor li se prăpădeau cele mai puține oi din cauza vremii rele sau a atacurilor urșilor ori lupilor, fiindcă nu erau lacomi și întotdeauna angajau ajutoare suficiente
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
Poate și de aceea o treime dintre bucureșteni stau la cozi prin policlinici, de stat sau private, câteva luni bune pe an. Și, precum vitele, lipiți unul de altul, ne îmbulzim pe culoarul care nu știm dacă duce către o pășune verde sau la secția de asomare fără durere. O arătare formată din oameni, fiare și CO2 aflată în continuare la coadă: asta suntem. Până acum 27 de ani coada era la pui, lămâi, unt sau chiar pâine. Și atunci, ca
„Ce dracu ne lipsește?!” Suntem generația care nu mai vrea să stea la coadă și totuși stă by https://republica.ro/la-coada-inca-la-coada [Corola-blog/BlogPost/338178_a_339507]
-
Cu furca-n brâu și-n mână cu un fus, La gât punându-și nori șiraguri, Lăsând în urmă verzi meleaguri. S-a dus torcându-și caierul de nea În nordu-ndepărtat de peruzea, Pe nas cu ochelari de gheață, Brumând pășuni în dimineață. Plecarea ei i-a bucurat pe toți: Părinți, bunici, nepoate și nepoți; Sunt sigur, nimeni n-o să creadă, A plâns doar omul de zăpadă!... Referință Bibliografică: BĂTRÂNA IARNĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1483, Anul
BĂTRÂNA IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1421909441.html [Corola-blog/BlogPost/350147_a_351476]
-
în teren de fotbal, a scos pe terasă la o bere mulți dintre oaspeții maturi ai pensiunii, deveniți spectatorii micilor sportivi. Terminând cu aranjarea bagajului în dulapuri, cei doi profesori fiind la rândul lor atrași de hărmălaia de afară de pe pășunea plină cu iarbă din flora spontană, cu mult mai bună pentru o miuță decât gazonul englezesc de pe Național Arena. Se minunau cât de repede socializează copiii și se împrietenesc fără niciun complex, față de cei mari. Parcă se cunoșteau de când lumea
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Parfum_de_orhidee_roman_cap_stan_virgil_1389842330.html [Corola-blog/BlogPost/342104_a_343433]
-
păstrează și se pretocesc mereu 40 vagoane vin.” ... scria Alexandru MOISI in ,,Monografia Clisurii" publicata la 1938, Libraria Romaneasca -Oravita. Pagina 197. Azi dealurile care erau odată pline cu parcele de viță de vie, acum sunt terenuri virane folosite ca pășuni. Am preluat acest citat de aici; http://aberatiibahice.blogspot.ro/2009/06/frunza-teiului.html Diverși autori care au scris ulterior despre Moldova Nouă precum Dr. Marius BIZEREA în Ghidul turistic al județului Caraș-Severin 1971, Ștefan și Alexandrina NEGREA Referință Bibliografică
VITICULTURA ÎN MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Viticultura_in_moldova_noua_mihai_leonte_1368775201.html [Corola-blog/BlogPost/354893_a_356222]
-
boierilor, golit de vreme și de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica franțuzească a amintirilor unui neam mare, al Negulicilor - artiști, revoluționari la '48, administratori de pământuri, livezi și pășuni, de unde își serveau hrana cirezi de vaci cu lapte, iar boierul știa bine rețeta șvaițerului, atât de căutat pe piețele Câmpulungului, ... Citește mai mult O ALTĂ SULTĂNICĂPe dealul cimitirului, între vestigiile istoriei dacice, romane sau feudale, stă încă, cocoțat ca
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
boierilor, golit de vreme și de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica franțuzească a amintirilor unui neam mare, al Negulicilor - artiști, revoluționari la '48, administratori de pământuri, livezi și pășuni, de unde își serveau hrana cirezi de vaci cu lapte, iar boierul știa bine rețeta șvaițerului, atât de căutat pe piețele Câmpulungului, ... XVIII. IN MEMORIAM, de Ion C. Hiru, publicat în Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011. IN MEMORIAM S-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
boierilor, golit de vreme și de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica franțuzească a amintirilor unui neam mare, al Negulicilor - artiști, revoluționari la '48, administratori de pământuri, livezi și pășuni, de unde își serveau hrana cirezi de vaci cu lapte, iar boierul știa bine rețeta șvaițerului, atât de căutat pe piețele Câmpulungului, ... Citește mai mult O ALTĂ SULTĂNICĂPe dealul cimitirului, între vestigiile istoriei dacice, romane sau feudale, stă încă, cocoțat ca
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
boierilor, golit de vreme și de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica franțuzească a amintirilor unui neam mare, al Negulicilor - artiști, revoluționari la '48, administratori de pământuri, livezi și pășuni, de unde își serveau hrana cirezi de vaci cu lapte, iar boierul știa bine rețeta șvaițerului, atât de căutat pe piețele Câmpulungului, ... XXII. ION BERCA - PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI, de Ion C. Hiru, publicat în Ediția nr. 229 din 17 august
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
boierilor, golit de vreme și de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica franțuzească a amintirilor unui neam mare, al Negulicilor - artiști, revoluționari la '48, administratori de pământuri, livezi și pășuni, de unde își serveau hrana cirezi de vaci cu lapte, iar boierul știa bine rețeta șvaițerului, atât de căutat pe piețele Câmpulungului, Bucureștiului și chiar ale străinătății. Camerele înalte și spațioase, pardosite cu scândură groasă, ferestrele largi, cu grădele de fier
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestire.html [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
mai lungi și mai sigure decât să o taie drept prin Pădurea Neumblată. La o distanță nu foarte mare de acea pădure, se afla o cetate în care trăia familia unui păstor. Cât era ziua de mare, bărbatul umbla pe pășuni cu turmele cetății, în timp ce femeia lui avea grijă de casă și de singurul lor copil, un băiețel foarte harnic și isteț, dar care, din nefericire, se născuse pocit. Din cauza gurii sale care aducea mult cu botul unui animal, fusese poreclit
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1435288265.html [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
bietul de el, nu strigă, nu se opuse soldaților și nu puse întrebări. Intră în încăperea îngustă, întunecată, rece și umedă, căutând un loc în care să se așeze, fiind tare ostenit de drumul lung pe care-l bătuse de la pășuni până în cetate. - Ionuț! Chemarea șuierată care venea din față, îl luă prin surprindere. Cine era Ionuț? Încercă să își obișnuiască ochii cu întunericul. În încăperea din fața lui, era întemnițată o bătrână cu un nas atât de mare și de încovoiat
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1435288265.html [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
din vie, Podoabă siderală translucidă Doar ciutura pe ghizduri părăsită Visează însetată numai apă, Îngândurare cernere prin sită, Tăcerile în turme se adapă. În murmurul de calde violine Se leagănă în visele senine, Cu pași neauziți uitarea vine, Pasc herghelii pășuni diamantine. Nu veți găsi nicicând aievea satul, Imaginile plaiului natal. Eu îl colind de-a lungul și de-a latul, Dar satul meu e doar sentimental. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Satul meu, de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare
SATUL MEU, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Satul_meu_de_adrian_simionescu.html [Corola-blog/BlogPost/355550_a_356879]
-
și mai greu „ înțeleasă și conștientizată de constructorii ei” cum o doreau guvernanții. Șefii (pardon, tovarășii) căutau „la greu” strategii și forme care să apropie afectul maselor de jos cu năzuințele supreme ale unei societăți intermediare, dincolo de care se întrezăreau pășunile verzi și înmiresmate ale comunismului (victorios, cum altfel!?) și de care urmau se apropiau cu pași repezi, poate chiar cu viteza fulgerului... Pe rând, nu-i așa?, întâi elita și-apoi prostimea cât cuprinde !? Pentru a ne permite să hălăduim
MIORIŢA , CONTRACTATĂ !.... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/_miorita_contractata_.html [Corola-blog/BlogPost/366667_a_367996]
-
apăsarea adusă de cenușiul norilor apăruți pe neașteptate și prea aproape de pământ. Ne apropiam vertiginos de locul în care, Vulcanii noroioși străbătuseră timpul doar de ei știut. Peisajul prin care treceam mi se părea fantastic, miraculos. Vegetația puțină, pitică, predominând pășunea, dădea posibilitatea ca formațiunile muntoase să-și arate cu claritate formele, pentru mine nemaiântâlnite, și care-mi lăsau semne de întrebare. Însă, cei ce ar fi putut să-mi răspundă ar fi fost doar ei, munții. Ei și Dumnezeu. În spatele
VULCANII NOROIOŞI , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_stuparu_1406312347.html [Corola-blog/BlogPost/349498_a_350827]
-
Să stai - să nu faci nimic, dar să-ți între bani în cont. Ani întregi, primari, consilieri locali și funcționari corupți au făcut exact asta, încasând pe nedrept subvenții pe pășunile României. Cu 4,9 milioane de hectare de pășuni, România se poate considera o țară bogată. Iarbă grasă e valoroasă. Și cum în alte țări, mai dezvoltate, pășunile au cam dispărut, din cauza ca și agricultură și zootehnia se industrializează, experții Uniunii
Cum s-au imbogatit zeci de primari din subventii ilegale de la UE. Bani incasati pe animale moarte de ani de zile by http://uzp.org.ro/cum-s-au-imbogatit-zeci-de-primari-din-subventii-ilegale-de-la-ue-bani-incasati-pe-animale-moarte-de-ani-de-zile/ [Corola-blog/BlogPost/94056_a_95348]
-
Să stai - să nu faci nimic, dar să-ți între bani în cont. Ani întregi, primari, consilieri locali și funcționari corupți au făcut exact asta, încasând pe nedrept subvenții pe pășunile României. Cu 4,9 milioane de hectare de pășuni, România se poate considera o țară bogată. Iarbă grasă e valoroasă. Și cum în alte țări, mai dezvoltate, pășunile au cam dispărut, din cauza ca și agricultură și zootehnia se industrializează, experții Uniunii Europene s-au gândit să protejeze peisajul și biodiversitatea
Cum s-au imbogatit zeci de primari din subventii ilegale de la UE. Bani incasati pe animale moarte de ani de zile by http://uzp.org.ro/cum-s-au-imbogatit-zeci-de-primari-din-subventii-ilegale-de-la-ue-bani-incasati-pe-animale-moarte-de-ani-de-zile/ [Corola-blog/BlogPost/94056_a_95348]
-
și funcționari corupți au făcut exact asta, încasând pe nedrept subvenții pe pășunile României. Cu 4,9 milioane de hectare de pășuni, România se poate considera o țară bogată. Iarbă grasă e valoroasă. Și cum în alte țări, mai dezvoltate, pășunile au cam dispărut, din cauza ca și agricultură și zootehnia se industrializează, experții Uniunii Europene s-au gândit să protejeze peisajul și biodiversitatea colinelor înierbate, cu bani gratis, adică subvenții la hectar. Cine are pășune primește între 177 și 640 de euro
Cum s-au imbogatit zeci de primari din subventii ilegale de la UE. Bani incasati pe animale moarte de ani de zile by http://uzp.org.ro/cum-s-au-imbogatit-zeci-de-primari-din-subventii-ilegale-de-la-ue-bani-incasati-pe-animale-moarte-de-ani-de-zile/ [Corola-blog/BlogPost/94056_a_95348]
-
Și cum în alte țări, mai dezvoltate, pășunile au cam dispărut, din cauza ca și agricultură și zootehnia se industrializează, experții Uniunii Europene s-au gândit să protejeze peisajul și biodiversitatea colinelor înierbate, cu bani gratis, adică subvenții la hectar. Cine are pășune primește între 177 și 640 de euro pe fiecare hectar, pe an, în funcție de cât de valoros e terenul, ce fluturi sau păsări rare adăpostește și cât de tradițional e îngrijita pajiștea. Din 2007 încoace, În fiecare an, Uniunea Europenă a
Cum s-au imbogatit zeci de primari din subventii ilegale de la UE. Bani incasati pe animale moarte de ani de zile by http://uzp.org.ro/cum-s-au-imbogatit-zeci-de-primari-din-subventii-ilegale-de-la-ue-bani-incasati-pe-animale-moarte-de-ani-de-zile/ [Corola-blog/BlogPost/94056_a_95348]
-
tradițional e îngrijita pajiștea. Din 2007 încoace, În fiecare an, Uniunea Europenă a pus la bătaie cel puțin câte 177 de euro pe hectar - subvenția de bază. Ori aproape 5 milioane de hectare.... un intreg miliard de euro numai pentru pășuni și fânețe românești. Bani, nu glumă, Cum banul e ochiul dracului, iar primarii și consilierii aleși sunt și ei oameni, n-au putut rezista ispitei. DNA a trimis până acum în judecată peste 80 de persoane: primari, consilieri și funcționari
Cum s-au imbogatit zeci de primari din subventii ilegale de la UE. Bani incasati pe animale moarte de ani de zile by http://uzp.org.ro/cum-s-au-imbogatit-zeci-de-primari-din-subventii-ilegale-de-la-ue-bani-incasati-pe-animale-moarte-de-ani-de-zile/ [Corola-blog/BlogPost/94056_a_95348]
-
ochiul dracului, iar primarii și consilierii aleși sunt și ei oameni, n-au putut rezista ispitei. DNA a trimis până acum în judecată peste 80 de persoane: primari, consilieri și funcționari corupți, care în loc să ajute țăranii să primească subvenția pe pășune, au furat-o de sub nasul lor. Au transformat neveste și prieteni în fermieri fictivi. Luate separat, furturile din banii pe pășuni par hoții minore, nesemnificative, dar în ansamblu, gaură financiară e o mare necunoscută. Până la încheierea judecății, prezumptia de nevinovăție
Cum s-au imbogatit zeci de primari din subventii ilegale de la UE. Bani incasati pe animale moarte de ani de zile by http://uzp.org.ro/cum-s-au-imbogatit-zeci-de-primari-din-subventii-ilegale-de-la-ue-bani-incasati-pe-animale-moarte-de-ani-de-zile/ [Corola-blog/BlogPost/94056_a_95348]
-
în judecată peste 80 de persoane: primari, consilieri și funcționari corupți, care în loc să ajute țăranii să primească subvenția pe pășune, au furat-o de sub nasul lor. Au transformat neveste și prieteni în fermieri fictivi. Luate separat, furturile din banii pe pășuni par hoții minore, nesemnificative, dar în ansamblu, gaură financiară e o mare necunoscută. Până la încheierea judecății, prezumptia de nevinovăție e valabilă pentru toată lumea. Apoi, Justiția poate recupera doar banii încasați necuvenit. Dar impactul social al acestor furtișaguri e uriaș: oamenii
Cum s-au imbogatit zeci de primari din subventii ilegale de la UE. Bani incasati pe animale moarte de ani de zile by http://uzp.org.ro/cum-s-au-imbogatit-zeci-de-primari-din-subventii-ilegale-de-la-ue-bani-incasati-pe-animale-moarte-de-ani-de-zile/ [Corola-blog/BlogPost/94056_a_95348]
-
consilierii de la sate au devenit experți în organizarea unor licitații atât de stufoase, încât omul de rând nu are nicio șansă să câștige. Și în Moldova și în Muntenia și în Transilvania, țăranii se plâng că furtul de subvenții pe pășuni a devenit sport național. Cu victime colaterale, fermele mici și medii. Procurorii acuză funcționarii și aleșii că au format caste, au păstrat bine secretul acordării subvenției și au inventat moduri de fraudare care mai de care mai ingenioase. stirileprotv.ro
Cum s-au imbogatit zeci de primari din subventii ilegale de la UE. Bani incasati pe animale moarte de ani de zile by http://uzp.org.ro/cum-s-au-imbogatit-zeci-de-primari-din-subventii-ilegale-de-la-ue-bani-incasati-pe-animale-moarte-de-ani-de-zile/ [Corola-blog/BlogPost/94056_a_95348]