725 matches
-
vezi ce ascund chiloțeii mei? -Tu ai spus-o. Eu încă n-o gândisem. Ești cumva pregătită de sfredelire? -Nu știu totuși dacă-i momentul, chiar dacă încă nu-i vorba de sfredelire. A fost proastă inspirația de ați povesti acum pățania din care îngerul păzitor, m-a salvat. -Înțeleg că sfetnicii tăi te-au lămurit. Știu acum că te sfătuiești cu păpușile tale. Probabil și ele au aflat ultima pățanie. -Da! sculătoarele păpuși suportă toate confiențele mele. Față de ele nu am
RĂZBOI ŞI EROTISM de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1472743316.html [Corola-blog/BlogPost/376460_a_377789]
-
vorba de sfredelire. A fost proastă inspirația de ați povesti acum pățania din care îngerul păzitor, m-a salvat. -Înțeleg că sfetnicii tăi te-au lămurit. Știu acum că te sfătuiești cu păpușile tale. Probabil și ele au aflat ultima pățanie. -Da! sculătoarele păpuși suportă toate confiențele mele. Față de ele nu am secrete. În rest ... , nu găsesc nimic rău să ne studiem reciproc ca opere ale Dumnezeiri cu frumusețea și ingeniozitatea tuturor părticelelor din noi. Dar este periculos să o facem
RĂZBOI ŞI EROTISM de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1472743316.html [Corola-blog/BlogPost/376460_a_377789]
-
fotografii. O făptură luminoasă și aeriană, bine proporționată, cu ochelari de soare și tunsă scurt, apăru la scara vagonului. Mi-am dat seama că era ea și-mi simțeam inima bătând nebună, ca în urmă cu mulți ani, la o pățanie asemănătoare din viață, în gara Košice. Avea un geamantan enorm, față de forțele sale fizice, deși se vedeau rotilele, oare ce-o fi adus acolo pentru câteva zile? Câțiva bărbați o ajutau, amabili și cu admirație reținută, să coboare această povară
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424245675.html [Corola-blog/BlogPost/377304_a_378633]
-
noastre în istoria lingvisticii țiganilor, este că la origine, în India, toate grupurile de romi foloseau aceleași cuvinte care cu timpul și-au pierdut polisemantismul, romii păstrând doar unul sau două sensuri din cele trei hinduse, așa cu vedem din pățania mea cu nea Gheorghiță Ciobotariu, marele meu prieten și învățător în limba romani. Referință Bibliografică: Primii țigani emigranți și limba română - o mică incursiune în istoria romilor / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2114, Anul VI, 14
O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1476431833.html [Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806]
-
la spate să vadă tăietura când le îmbracă"? se gândi liniștită copila. Își confecționează ea îmbrăcămintea la păpuși așa cum s-a priceput și-și vede de joacă mai departe ca și când își luase materialul din altă parte, uitând foarte repede de pățania cu decupatul materialului. Bunăoară, Lili trebuia să plece până la Târgu Jiu să facă niște cumpărături și merge la șifonier, își alege o rochie mai potrivită cu scopul călătoriei, o îmbracă și dă să iasă pe poartă, când o vede mamă
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478261901.html [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
un balon în jurul corpului, însă căptușeala din bumbac, îmbibată cu apă se îngreunase și trăgea de mine la fund. Când m-am văzut la mal, mi-am tras sufletul puțin, apoi am aruncat pantalonii și bluza de pe mine, povestindu-i pățania colegului meu. Mirat, Gică mă asculta și nu-i venea să creadă că am fost în pericol să mă înec, din cauza treningului turcesc, luat de la țiganii de prin piața Griviței din Constanța. Pe urmă, am trecut canalul numai cu slipul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423060484.html [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) Autor: Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1862 din 05 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Găina (Scheci a la nea Mărin) Mă, frațâlor, ascultați la mine pățanie! Mă pomenesc anu’ trecut, așa pe primăvară cu Ion a lu’ Fleașcă la poartă. Nea Mărine, zâce, vino pân’ la mine că am o treabă cu ’mneata! Ce treabă, mă? îl întrebai. Ce treabă ai tu cu mine? Vino, zâce
GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1454697405.html [Corola-blog/BlogPost/363418_a_364747]
-
Relatare > TUNARII-4-ULTIMUL FRAGMENT Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului --Ce-ai făcut măi, omule? Cum ai intrat în blestemata asta de groapă? Și Mototolea îi povesti bătrânului, cu lux de amănunte toate pățaniile prin care a trecut. Moș Ion îl privea cu milă când povestea și-i spuse uimit: --Ce porci, măi omule, că baba Maria de la casa aia, merge în două bastoane și are doar vreo cinci-șase găini. I-am dat eu
TUNARII-4-ULTIMUL FRAGMENT de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416424856.html [Corola-blog/BlogPost/384614_a_385943]
-
să-i lucreze chestiile pe care le avea în cap, a organizat o expoziție mamut, cu sute de lucrări, din care în primele cinci zile a vândut în valoare de peste un milion de dolari. Povestea asta și încă multe alte pățanii le găsiți în documentarul Exit Through the Gift Shop, regizat de Banksy. Și stai și te întrebi ca prostul câteodată: ce e arta? Ce face arta artă? Ce face un artist artist? „I used to encourage everyone I know to
Ionuț Constantin (Yokko) by http://www.zilesinopti.ro/articole/14979/ionut-constantin-yokko-arta-si-ideal-pfff [Corola-blog/BlogPost/100859_a_102151]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > PĂȚANIA BUBURUZEI Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 2309 din 27 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Primăvara și-a întins șalul peste zare oferindu-i înfiorarea ei plăcută. Dealurile le-a înverzit, copacii i-a înmugurit, iar prin iarbă a
PĂȚANIA BUBURUZEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1493267812.html [Corola-blog/BlogPost/360150_a_361479]
-
promis să nu mai facă rău niciunei insecte, ci din contră, să le ajute la nevoie. Gestul său a fost doar un moment de rătăcire, căci invidia, care este un sentiment negativ, i-a tulburat gândurile. Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Pățania Buburuzei / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2309, Anul VII, 27 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
PĂȚANIA BUBURUZEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1493267812.html [Corola-blog/BlogPost/360150_a_361479]
-
fizică, o tânără elegantă, care se îmbrăca numai cu propriile sale creații pe care și le executa în timpul liber în micuța sa garsonieră închiriată în oraș și mai ales a remarcat-o ca pe o femeie deosebit de frumoasă. Ana de la pățania după întâlnirea cu Costache în poiana cu zmeură, și-a jurat ca niciodată viața sa emoțională să nu-i mai fie tulburată de vreun bărbat. Ar fi preferat dacă nu-i plăcea atât de mult ce face acum în viața
INCERCARI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Incercari_0.html [Corola-blog/BlogPost/371267_a_372596]
-
mai apărea, capul lui va rânji ce va mai rânji sus acolo pe gard și adio lume, oare Jeni Marmeladă o fi auzit ? o fi știind ea unde este el acum ? O s-o întâlnească el și-o să-i povestească toată pățania...Mulțumi lui Dumnezeu că scăpă și de data asta de nenorocire și-l întreba pe Praporică: ,,mâine cine-ți va mai lua locul, domnule Praporică? Azi trec cioclii, te buzunăresc și te duc la morga, te-amestecă cu toți morții
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Valiza_cu_bani_ion_ionescu_bucovu_1392273899.html [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
nasc din speranțe deșarte. • E riscant să arunci cu rahat în ventilator (auzită). Omul e deștept cât îl lasă Dumnezeu. O dată mai mult, altă dată mai puțin și de cele mai multe ori, de loc (Nae Cernaianu). • Popoarele învață (sau nu) din pățaniile altor popoare... În apele tulburi gunoaiele ies la suprafață. • Privilegiile se cumpără. Cine nu înțelege asta plătește mai mult. Și tăcerea poate fi orchestrată. • Încrede-te în Dumnezeu și tine praful de pușcă uscat la îndemână (Oliver Cromwell) • Ca să faci
CARNIVOR & APE TULBURI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dorel_schor_ziceri_49_50_dorel_schor_1374035571.html [Corola-blog/BlogPost/357223_a_358552]
-
aici, nici să te moștenesc, nici să te dau afară. --Atunci, de ce-ai venit? Să nu-mi spui că ai venit să mă vezi, că nu te cred. --Așa este. Am venit pentru altceva. Și-i povesti despre toate pățaniile și necazurile lui. Nici el nu stătea pe roze. --Oof, maică! Tu crezi că ai să faci ceva pe-aici? Cum o să-ți duci viața-n două case? Nevastă-ta singură pe-acolo și tu pe-aici. Ce viață o să
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1432155701.html [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
mai apărea, capul lui va rânji ce va mai rânji sus acolo pe gard și adio lume, oare Jeni Marmeladă o fi auzit ? o fi știind ea unde este el acum ? O s-o întâlnească el și-o să-i povestească toată pățania...Mulțumi lui Dumnezeu că scăpă și de data asta de nenorocire și-l întreba pe Praporică: ,,mâine cine-ți va mai lua locul, domnule Praporică? Azi trec cioclii, te buzunăresc și te duc la morga, te-amestecă cu toți morții
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Valiza_cu_bani_ion_ionescu_bucovu_1354640989.html [Corola-blog/BlogPost/351668_a_352997]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > DOREL SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (86) - LA PRIMA OCAZIE Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 2071 din 01 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ați auzit de pățania lui Iancovici, care s-a evidențiat în producție și era lăudat de toți șefii lui, chiar și de director? - Omul ăsta nu știa ce-i odihnă... Trup și suflet pentru locul de muncă, primul la venire, ultimul la plecare și
SCHIŢE UMORISTICE (86) – LA PRIMA OCAZIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1472702016.html [Corola-blog/BlogPost/376467_a_377796]
-
Dimitrie Gusti” și Clasa 1 E vă invită în fiecare sâmbătă, începând cu data de 13 aprilie 2013, ora 11.00, la programul cultural educativ Sâmbăta de basm. Poveștile copilăriei prind astfel viață, la Muzeul Satului. Cine nu a auzit pățania soacrei din povestea „Soacra cu trei nurori”? Nu era nimeni mai fericit ca ea că, iată, are trei nurori harnice și frumoase, pe care le poate mânui cum vrea ea. Dar nurorile ce ziceau despre ea...știți oare? Soacră, soacră
Program cultural educativ Sâmbătă de basm by http://www.zilesinopti.ro/articole/5284/program-cultural-educativ-sambata-de-basm [Corola-blog/BlogPost/98179_a_99471]
-
că un erou. După câteva zile de chin și durere nu a mai putut să-și asigure hrană de toate zilele. Flamand, slăbit și bolnav, zăcea într-o scorbura la rădăcina unui stejar așteptându-și sfârșitul. Nu mult după aceasta pățanie, cumătra Dalila, veselă și bine dispusă, fredonând un cântecel la modă despre un berbec supărat pe nea Alecu, trecu prin fața vizuinei unde știa că-și are sălașul amicul Pândele. - Pandeliiicăă! Lică-Pandelică! strigă ea, ce mai faci iubitule? - Mooor, mor! mormăi
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ursul_si_vul_george_r_roca_1366994275.html [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
după pătărania asta am învățat să nu-mi bag nasul în toate oalele. Eram un băiețaș rotofei, neastâmpărat și pus pe șotii. Eram și un alintat căci „îmi suflau în fund” și Vichentie și mămică, mai putin tata. O altă pățanie ce era să se lase cu urmări grave a avut loc într-o vară când tata a chemat pe un băietan care numai ce venise din armată să repare acoperișul, căci avea câteva olane sparte și la o ploaie mai
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prietenul_meu_vichentie.html [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
promisese de pomană, după care se răzgândise. De aceea nu mi-o trimisese la vale, în oile Tușii. „Da Dumniedzău nu culcă-te, și i le-o loat pe toate cinci.” Cincisprezece ani mai tarziu, aveam să trec printr-o pățanie similară. Dar ei am să-i dedic un intreg episod al „Poveștii că Viața”, bineînțeles când va fi vremea lui.
Povestea ca viață. Mioara de pomeană by https://republica.ro/povestea-ca-viata-mioara-de-pomeana [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]
-
Tata nu era analfabet pentru a semna cu degetul, avea cinci clase și era epitropul bisericii, deci avea și cunoștințe de contabilitate. L-au forțat autoritățile de atunci să apese degetul murdărit cu tuș, peste hârtia deja completată. Acestea sunt pățaniile familiei mele, în vremuri de mult trecute, dar niciodată uitate. Dacă încă îmi mai amintesc de acele momente petrecute în vremea copilăriei mele, se dovedește că nu sunt pe deplin șterse din memorie. Ele au lăsat urme adânc imprimate în
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401173670.html [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
de urechi. „Supliciul” lui Vasilică a ținut până la sfârșitul liceului. Norocul sau a fost că a urmat anul cinci, în care orele de curs s-au redus substanțial, predominând cele de practică în producție și meditațiile în vederea examenului de bacalaureat. Pățania lui Vasilică, m-a făcut să pătrund - ce-i drept mult mai târziu - înțelesul sintagmei potrivit căreia „Tăcerea e ca mierea”. Abia atunci am înțeles că într-adevăr „Tăcerea” poate fi de aur. Ioan CIORCA Referință Bibliografică: „VINOVATUL DE SERVICIU
„VINOVATUL DE SERVICIU” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1440036694.html [Corola-blog/BlogPost/373520_a_374849]
-
sunt înciudat și mă tem să nu devin excesiv de nostalgic și din brambureala care se va instala - și pe care să n-o mai pot ține-n frâu - să se nască cine știe ce deșucheli de gând. După ce mi-a povestit de pățania lui cu polițiștii din Winston-Salem (nimic comun cu titlul celebrului film american „Vrăjitoarele din Salem!”), că a fost „îngropat”(incidentul, n.mea) fără urmări contravenționale sau altfel decât în notă de complezență interetnică, o să-i pregătesc o „dizertație”, un fel
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_vi_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/367373_a_368702]
-
hârtie. Tata nu era analfabet să semneze cu degetul, avea cinci clase și era epitropul bisericii, deci avea și cunoștințe de contabilitate. L-au forțat autoritățile de atunci să apese degetul murdărit cu tuș, peste hârtia deja completată. Acestea sunt pățaniile familiei mele, în vremuri de mult trecute, dar niciodată uitate. Dacă încă îmi mai amintesc de acele momente petrecute în vremea copilăriei mele, se dovedește că nu sunt pe deplin uitate. Ele au lăsat urme adânc imprimate în memoria mea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1470405964.html [Corola-blog/BlogPost/343101_a_344430]